România riscă presiuni prelungite pe piața energiei și în lanțurile de aprovizionare, chiar dacă războiul din zona Golfului s-ar opri imediat, iar efectele negative ar putea fi resimțite încă 6–9 luni, a spus ministrul Energiei Bogdan Ivan, potrivit Digi24.

Ministrul, care este și prim-vicepreședinte PSD, a legat impactul economic de blocajele logistice din regiune, cu efecte în cascadă asupra combustibililor și asupra agriculturii. Declarațiile au fost făcute la o conferință extraordinară pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, iar informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres.

De ce contează: combustibili și risc de penurie în alte state, nu în România

Bogdan Ivan a indicat că deja există „prețuri atât de mari la combustibil” și „lipsă de combustibil în anumite state”, precizând explicit că nu este cazul României. În același timp, a susținut că statul trebuie să fie pregătit să se adapteze rapid, pe fondul unei crize care nu se închide odată cu încetarea ostilităților.

„Chiar dacă mâine se închide acest război, încă șase - nouă luni vom simți efectele negative.”

Efecte indirecte: fertilizatori blocați, presiune pe producția de hrană

Ministrul a afirmat că perturbarea transportului de fertilizatori afectează producția agricolă, ceea ce ar putea duce la o lipsă de hrană „la finalul acestei veri și în iarnă”.

„Faptul că 40% din fertilizatorii mondiali trebuia să treacă prin acea strâmtoare şi nu ajung acum la culturile de primăvară cauzează automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri şi în iarnă.”

Ce spune ministerul că face: discuții pentru aprovizionare cu produse petroliere

Ivan a mai declarat că, de circa o lună și jumătate, poartă discuții până târziu în noapte, „pe șase fusuri orare”, cu omologi și cu Agenția Mondială a Energiei, precum și cu reprezentanți din state precum Kazahstan și Azerbaidjan, pentru a găsi soluții de aprovizionare.

El a enumerat explicit produsele pentru care caută soluții: motorină, kerosen și petrol crud, cu obiectivul de a evita o „pană de combustibil”.

Context politic și mesaj operațional: „nu mai e timp” pentru planuri rigide

În același cadru, ministrul a descris perioada drept posibil „cea mai dificilă” din ultimele decenii și a susținut că viteza schimbărilor impune decizii rapide, nu planificare rigidă pe termen lung, în condițiile în care „întreaga planetă are probleme uriașe”.