Știri
Știri din categoria Externe
România riscă presiuni prelungite pe piața energiei și în lanțurile de aprovizionare, chiar dacă războiul din zona Golfului s-ar opri imediat, iar efectele negative ar putea fi resimțite încă 6–9 luni, a spus ministrul Energiei Bogdan Ivan, potrivit Digi24.
Ministrul, care este și prim-vicepreședinte PSD, a legat impactul economic de blocajele logistice din regiune, cu efecte în cascadă asupra combustibililor și asupra agriculturii. Declarațiile au fost făcute la o conferință extraordinară pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, iar informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres.
Bogdan Ivan a indicat că deja există „prețuri atât de mari la combustibil” și „lipsă de combustibil în anumite state”, precizând explicit că nu este cazul României. În același timp, a susținut că statul trebuie să fie pregătit să se adapteze rapid, pe fondul unei crize care nu se închide odată cu încetarea ostilităților.
„Chiar dacă mâine se închide acest război, încă șase - nouă luni vom simți efectele negative.”
Ministrul a afirmat că perturbarea transportului de fertilizatori afectează producția agricolă, ceea ce ar putea duce la o lipsă de hrană „la finalul acestei veri și în iarnă”.
„Faptul că 40% din fertilizatorii mondiali trebuia să treacă prin acea strâmtoare şi nu ajung acum la culturile de primăvară cauzează automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri şi în iarnă.”
Ivan a mai declarat că, de circa o lună și jumătate, poartă discuții până târziu în noapte, „pe șase fusuri orare”, cu omologi și cu Agenția Mondială a Energiei, precum și cu reprezentanți din state precum Kazahstan și Azerbaidjan, pentru a găsi soluții de aprovizionare.
El a enumerat explicit produsele pentru care caută soluții: motorină, kerosen și petrol crud, cu obiectivul de a evita o „pană de combustibil”.
În același cadru, ministrul a descris perioada drept posibil „cea mai dificilă” din ultimele decenii și a susținut că viteza schimbărilor impune decizii rapide, nu planificare rigidă pe termen lung, în condițiile în care „întreaga planetă are probleme uriașe”.
Recomandate
Doborârea a două drone iraniene deasupra Strâmtorii Ormuz ridică din nou riscul operațional pentru traficul maritim internațional în unul dintre cele mai sensibile puncte de tranzit energetic din lume, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Forțele americane din Orientul Mijlociu au interceptat și distrus sâmbătă două „drone de atac unidirecționale” iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, pe care le-au considerat un risc de securitate. În mesajul publicat pe X, CENTCOM a susținut că dronele „amenințau traficul maritim internațional” și că forțele americane rămân „poziționate și pregătite” să continue apărarea împotriva „agresiunii iraniene”. „Mai devreme astăzi, forțele americane din Orientul Mijlociu au doborât două drone de atac unidirecționale iraniene care amenințau traficul maritim internațional în Strâmtoarea Ormuz. Forțele americane rămân poziționate și pregătite să continue apărarea împotriva agresiunii iraniene.” Context: o succesiune de incidente și un armistițiu fragil Episodul este prezentat ca parte a unei serii mai lungi de tensiuni între Washington și Teheran. Mediafax notează că instabilitatea regională „s-a agravat semnificativ” după ce SUA și Israelul „au lansat războiul împotriva Iranului” la finalul lunii februarie. Totodată, publicația menționează că vineri armata americană a anunțat interceptarea și doborârea a patru drone iraniene lansate spre Strâmtoarea Ormuz, iar, „ca ripostă”, Iranul „ar fi lansat” șapte rachete balistice spre Kuweit și Bahrain (formulare care indică faptul că informația nu este prezentată ca fiind confirmată integral în material). Cele două state se află sub armistițiu din luna aprilie , însă, potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice pentru un acord de încetare a conflictului stagnează. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra logisticii rusești prin folosirea unei drone cu rază medie de acțiune, menită să lovească autostrada R280 – principala rută terestră de aprovizionare dintre Rusia și Crimeea, potrivit Digi24 . Miza operațională este tăierea fluxurilor de combustibil și transport pe un coridor pe care Moscova îl considera relativ sigur, la zeci de kilometri în spatele frontului. Drona, numită Morrigan, a fost prezentată de Brigada 412 Nemesis , parte a Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei . Unitatea a publicat filmări cu pregătirile înaintea lansării atacurilor și a descris aparatul drept „arma” sa „secretă”, precizând că este produs local și proiectat pentru a opera „în spatele liniilor inamice”. Potrivit Business Insider , din imagini Morrigan pare să aibă aproximativ 1,5 metri lungime și este lansată de pe o platformă cu șină sau cu catapultă, ceea ce îi permite decolarea fără pistă. Digi24 notează că Morrigan face parte dintr-o clasă de drone folosită tot mai des de Ucraina pentru a lovi forțe și unități logistice rusești aflate la 20–300 de kilometri în spatele liniei frontului, fiind în general mai ușoare decât dronele cu rază lungă utilizate împotriva porturilor, rafinăriilor și bazelor militare din Rusia. Coridorul R280, țintă pentru „încetinirea” înaintării rusești Ținta principală indicată în material este autostrada R280 „Novorossia”, descrisă ca având 600 de kilometri și legând Rostov-pe-Don de Crimeea, traversând regiunile ocupate de Rusia în sudul Ucrainei. Drumul merge în paralel cu coasta Mării Azov și trece prin orașe precum Mariupol și Melitopol, aflându-se, în mod obișnuit, la 80–120 de kilometri de linia frontului. Misiunea acestor drone cu rază medie este, potrivit analiștilor și oficialilor ucraineni citați de Digi24, să încetinească înaintarea trupelor rusești și să le forțeze să se retragă din zone considerate anterior sigure pentru aprovizionare. „Zeci” de ținte distruse și căutarea de rute alternative Brigada Nemesis susține că Morrigan a fost folosită de mai multe ori în Crimeea, unde ar fi distrus ținte importante ale apărării antiaeriene și ale sprijinului rusesc. În prezent, accentul ar fi pe lovirea unităților logistice care operează între Mariupol și Crimeea. Unitatea a publicat, de asemenea, filmări cu drone care lovesc convoaie de aprovizionare cu combustibil pe R280 și afirmă că a distrus „zeci” de camioane și benzinării folosite de ruși. În paralel, oficiali proruși din teritoriile ocupate au declarat, potrivit materialului, că încearcă să găsească noi rute de transport pe fondul intensificării atacurilor ucrainene. [...]
O posibilă vizită a lui Roman Abramovici la Kiev reaprinde discuția despre canalele neoficiale de negociere dintre Ucraina și Rusia, într-un moment în care contactele directe rămân opace, potrivit Adevărul . Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 5 iunie că un om de afaceri rus (pe care nu l-a numit) ar fi mers la Kiev pe 21 mai pentru discuții cu autoritățile ucrainene. Informația a fost relatată de publicația independentă rusă Meduza , iar deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko susține că persoana vizată ar fi miliardarul Roman Abramovici, asociat în trecut cu roluri informale de mediere în primele etape ale războiului. Goncearenko afirmă că întâlnirea ar fi avut loc chiar în ziua indicată de Putin și că Abramovici ar fi urmat să transmită un mesaj din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Kremlin. Parlamentarul nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, iar administrația de la Kiev nu a confirmat și nici nu a infirmat până acum informațiile despre o astfel de vizită. Ce a spus Putin despre episodul din 21 mai În versiunea prezentată de Putin, la o zi după vizita omului de afaceri, Ucraina ar fi lansat un atac asupra unui cămin din regiunea Luhansk, teritoriu aflat sub controlul forțelor ruse, pe care Moscova îl califică drept „terorist”. Liderul de la Kremlin a spus că l-ar fi întrebat ulterior pe omul de afaceri ce semnificație are atacul și dacă există o explicație din partea Kievului. Potrivit relatării lui Putin, oligarhul i-ar fi răspuns că nu are explicații, deși ar fi continuat să primească apeluri telefonice din Ucraina. Putin a mai afirmat că, după acel moment, nu ar mai fi existat contact între el și omul de afaceri. De ce contează: Abramovici rămâne un posibil „canal” informal Numele lui Roman Abramovici a fost legat în repetate rânduri de eforturi de mediere între Moscova și Kiev încă din primele săptămâni ale invaziei ruse. În martie 2022, mai multe publicații occidentale au relatat că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea miliardarului în negocieri de pace. În aceeași perioadă, The Wall Street Journal a scris că Zelenski i-ar fi cerut președintelui american de atunci, Joe Biden, să nu impună sancțiuni împotriva lui Abramovici, considerând că acesta ar putea avea utilitate în dialogul dintre părți. Ulterior, au apărut informații potrivit cărora omul de afaceri ar fi transmis Kremlinului un mesaj scris de mână din partea lui Zelenski, privind condițiile unui posibil acord de pace. Context: suspiciuni de otrăvire, cereale și schimburi de prizonieri Abramovici a fost asociat și cu un episod controversat din timpul negocierilor: investigațiile Bellingcat au indicat că mai mulți participanți ar fi avut simptome compatibile cu o posibilă expunere la substanțe toxice, printre ei fiind menționat și miliardarul rus. Informațiile nu au fost confirmate oficial. În vara lui 2022, Abramovici a fost văzut la Istanbul la ceremonia de semnare a acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră . Presa internațională a relatat ulterior că ar fi avut un rol și în negocierile pentru schimburi de prizonieri, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Sancționat de Ucraina, dar cu o excepție În octombrie 2022, Ucraina l-a inclus pe Abramovici pe lista persoanelor sancționate, însă documentele oficiale au prevăzut o amânare a aplicării efective a sancțiunilor până la finalizarea procedurilor legate de schimburi de prizonieri și repatrierea trupurilor militarilor căzuți. În acest context, informațiile despre o posibilă vizită la Kiev rămân neconfirmate oficial, dar readuc în prim-plan ipoteza că Abramovici ar putea continua să fie unul dintre puținii interlocutori acceptați, cel puțin informal, de ambele tabere. [...]
Echipa Iranului la CM ar urma să aibă acces în SUA doar „dus-întors” în ziua meciului , o restricție care complică logistic participarea la turneu și pune presiune pe organizare, potrivit Focus . Conform declarațiilor ambasadorului Iranului în Mexic, Abolfazl Pasandideh , jucătorii ar urma să intre în Statele Unite doar în zilele în care au meciuri la Campionatul Mondial, iar apoi să părăsească SUA în aceeași zi și să se întoarcă la baza din Mexic. Informația a fost relatată de presa din Tijuana, unde diplomatul a vorbit cu jurnaliști. Pe lângă limitarea de timp, ambasadorul a spus că 15 oficiali ai federației iraniene de fotbal nu primiseră încă vize pentru SUA . Potrivit aceleiași surse, Iranul speră ca vizele să fie acordate înainte de primul meci, iar pe listă s-ar afla și președintele federației, Mehdi Tadsch. De ce contează: impact operațional și risc de blocaje Măsura descrisă de ambasador ar însemna că echipa nu poate rămâne în SUA între partide, ceea ce mută aproape integral pregătirea și recuperarea în Mexic și transformă deplasările în operațiuni „în regim de urgență” în zilele de joc. În paralel, întârzierile la vize pentru oficiali pot afecta coordonarea delegației (organizare, relația cu organizatorii, suport administrativ). Contextul invocat este escaladarea tensiunilor: Iranul se află, potrivit articolului, într-un conflict militar cu SUA de la finalul lunii februarie, iar intrarea echipei în Statele Unite a generat deja discuții. Baza în Mexic și programul meciurilor din SUA La finalul lunii mai, federația iraniană a anunțat mutarea cantonamentului din statul american Arizona în Tijuana, la sud de San Diego. Sosirea naționalei în Tijuana era așteptată duminică dimineața devreme (ora locală), potrivit materialului. Meciurile Iranului din faza grupelor sunt programate astfel: 16 iunie, Los Angeles: Iran – Noua Zeelandă 21 iunie, Los Angeles: Iran – Belgia 27 iunie, Seattle: Iran – Egipt Articolul citează agenția dpa ca sursă a informațiilor. [...]
Administrația SUA analizează redirecționarea unor active iraniene pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații în state aliate din Golf , o mișcare care poate complica negocierile de pace și poate adăuga presiune juridică și financiară asupra Teheranului, potrivit Reuters . Potrivit unei surse familiarizate cu subiectul, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a cerut unei echipe să evalueze costurile pagubelor deja produse aliaților din Golf de atacurile Iranului. Aceeași sursă spune că Washingtonul ia în calcul folosirea activelor iraniene și pentru eventuale distrugeri viitoare. Ce urmărește Trezoreria SUA și de ce contează Sursa citată de Reuters nu a precizat ce tip de active sunt vizate. În material se arată însă că formularea folosită pentru noile măsuri „nu părea limitată” la activele înghețate, ceea ce sugerează o plajă mai largă de opțiuni aflate în analiză. Din perspectivă economică și de risc, inițiativa ar putea deveni un nou punct de fricțiune într-un armistițiu descris ca fragil, într-un moment în care negocierile de pace par să fi intrat în impas. Context: atacuri în Golf, interceptări și tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Informațiile apar pe fondul escaladării militare din weekend. Reuters relatează că SUA au lovit sâmbătă dimineață situri radar de coastă ale Iranului la Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Hormuz, după ce au doborât drone iraniene pe care Comandamentul Central al SUA le-a descris drept o amenințare pentru traficul maritim. Armata americană a mai anunțat ulterior doborârea a încă două drone de atac iraniene. Iranul, prin Gardienii Revoluției, a spus că a ripostat împotriva bazelor SUA din Kuweit și Bahrain. Armata Kuweitului a declarat că a angajat șapte rachete balistice care au trecut peste zone rezidențiale, provocând pagube materiale, fără victime. În Bahrain au fost pornite sirenele, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească; ambele state au condamnat atacurile. Negocieri blocate și miza activelor iraniene Dezvăluirea privind activele vine la o zi după ce Mohsen Rezaei, consilier al liderului suprem iranian, a declarat pentru CNN că un acord de pace pentru încheierea războiului de trei luni ar depinde de eliberarea a 24 miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) în active iraniene înghețate de SUA. În paralel, Reuters notează că un ministru pakistanez – Pakistanul având rol de mediator – a mers sâmbătă la Teheran cu o scrisoare pentru liderul suprem, Ayatollah Mojtaba Khamenei, potrivit agenției semi-oficiale ISNA. Iranul cere, între altele, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări de la sancțiuni pentru exporturile de țiței, ridicarea blocadei americane asupra porturilor și pârghii asupra Strâmtorii Hormuz. Publicația amintește că Iranul a blocat efectiv această rută, pe unde tranzita înainte de război circa o cincime din traficul global de petrol. Presiune politică în SUA și efecte economice mai largi Reuters mai relatează că președintele Donald Trump se confruntă cu presiune politică internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, pentru a încheia un război descris ca nepopular. Trump a spus pentru NBC că, deși majoritatea facilităților iraniene de producție pentru drone și rachete ar fi fost distruse, Iranul ar mai avea acces la aproximativ o cincime din rachete. Conflictul a împins în sus prețurile petrolului și a perturbat lanțuri de aprovizionare pentru alte bunuri, inclusiv ajutor umanitar, mai notează Reuters. [...]
Refuzul lui Vladimir Putin de a intra în negocieri directe cu Volodimir Zelenski riscă să prelungească presiunea economică asupra Rusiei, prin sancțiuni mai dure și măsuri precum folosirea activelor înghețate , potrivit unei declarații publice a ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , citată de Mediafax . Sybiha a scris sâmbătă, pe X, că Putin „și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat” după ce a refuzat ceea ce oficialul numește „ramura de măslin” întinsă de Zelenski: o scrisoare în care președintele Ucrainei a cerut stabilirea unei întâlniri pentru începerea negocierilor de pace. „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat.” Miza economică: recesiune, inflație și locuri de muncă, în logica Kievului În aceeași postare, șeful diplomației ucrainene susține că situația Rusiei „nu face decât să se înrăutățească”, iar costurile interne ale războiului vor crește. El enumeră, între consecințe, pierderi mai mari pe front, „eșecuri” mai umilitoare și o deteriorare economică prin: adâncirea recesiunii; pierderea de locuri de muncă; creșterea impozitelor; inflație care „îi va afecta pe cei mai vulnerabili”. Sybiha afirmă totodată că, din perspectiva Ucrainei, nu mai există domenii în Rusia care să poată fi exceptate de la sancțiuni pe termen lung și că intensitatea acestora ar urma să crească. Ce măsuri de presiune invocă Ucraina Ministrul ucrainean mai spune că „presiunea internațională” nu se va diminua, ci se va întări, inclusiv prin instrumente precum utilizarea activelor înghețate, interdicții de călătorie și „răspunderea inevitabilă pentru crime”. În final, el susține că Rusia va fi „totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică”, însă în condiții „mult mai nefavorabile”. Contextul refuzului și ce urmează Potrivit relatării, Zelenski a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă în care a descris efectele războiului și a cerut o întâlnire cu Putin pentru negocieri. Vladimir Putin a respins vineri oferta, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, spunând că nu acceptă o întâlnire până când ceea ce el numește „condiții” ale Rusiei nu sunt îndeplinite. Sybiha avertizează că refuzul de a accepta pacea ar trebui să ducă la intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei și, în paralel, la întărirea sprijinului pentru Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete privind noi sancțiuni, ci redă poziția exprimată public de ministrul ucrainean de Externe. [...]
