Știri
Știri din categoria Politică
Acuzațiile că doi oficiali PSD ar fi ocolit coada la Aeroportul Timișoara scot la iveală o zonă gri de responsabilitate în gestionarea fluxurilor de securitate, după ce Poliția Română și Poliția de Frontieră au transmis că nu au atribuții în organizarea „cordonului de trecere”, potrivit Libertatea.
Incidentul a fost relatat de Csizmarik Francisc, secretarul Asociației Generație Tânără România (GTR), care susține că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, ar fi evitat traseul obișnuit către controlul poliției, cerând șefului de tură să îndepărteze cordoanele pentru a trece „pe direct”. El afirmă că se afla în aeroport pentru a conduce „un musafir important”, reprezentant al unui organism internațional, care ar fi respectat traseul normal al pasagerilor.
Într-un punct de vedere comun, Poliția Română și Poliția de Frontieră afirmă că informațiile apărute „sunt false și nu au legătură cu realitatea”, adăugând că reprezentanții lor „nu au fost contactați” și „nu au atribuții în organizarea cordonului de trecere”. Cele două instituții mai susțin că nu li s-a cerut un punct de vedere oficial înainte de publicarea materialului și fac apel la „respectarea deontologiei profesionale”.
Radu Oprea spune că a trecut „perfect normal” prin controlul de securitate și califică informația drept „fals, minciună, neadevăr”, afirmând că este „indignat” de acuzații.
„Am trecut perfect normal ca oricare om prin controlul de securitate.”
Bogdan Ivan susține, la rândul său, că nu a abordat niciun oficial „ca să cer un tratament diferit” și că va ignora atacurile, invocând contextul politic tensionat.
„Nu am abordat niciun oficial al poliției de frontieră sau pe oricine altcineva ca să cer un tratament diferit.”
Cei doi au fost sâmbătă la Timișoara, la ultima întâlnire regională înaintea reuniunii de luni, 20 aprilie 2026, de la ora 17:00, la Palatul Parlamentului, unde social-democrații urmează să decidă dacă PSD rămâne sau nu în actuala coaliție de guvernare, în cadrul evenimentului „Momentul adevărului”. Tot duminică, PSD a blocat comentariile pe pagina sa de Facebook, după un val de ironii și critici legate de campania cu același nume.
În același context, liderul AUR, George Simion, a avut o apariție la hotelul din Timișoara unde a avut loc reuniunea regională a PSD, susținând că prezența sa a fost „pur întâmplătoare”, mai notează publicația.
Recomandate
Premierul desemnat Adrian Veştea mizează pe o formulă PSD–PNL cu miniștri tehnocrați, pentru a trece rapid votul Parlamentului , potrivit news.ro . Mesajul indică o încercare de a securiza o majoritate funcțională într-un calendar scurt, cu accent pe „responsabilitatea” guvernării. Veştea a spus marți seară, la România TV, că va propune „un guvern politic” din care să facă parte Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat și „reprezentanţi din zona tehnocrată, din zona tehnică”. El a adăugat că unii dintre tehnocrații vizați „poate s-au regăsit şi pe lista lui Eugen Tomac”. Ce semnal dă despre negocieri: USR, lăsat în afara formulei Întrebat dacă exclude USR din viitorul cabinet, Veştea a indicat că nu a insistat în această direcție, invocând pozițiile publice ale unor lideri politici și timpul scurt avut la dispoziție. „Am considerat că luând o astfel de hotărâre nici nu are rost să te apuci să mai insişti foarte mult, fiindcă ţara aşteaptă să fie guvernată.” UDMR , invitat la guvernare, dar cu rezerve din partea formațiunii Premierul desemnat a afirmat că îi așteaptă pe cei de la UDMR să intre în guvernul pe care îl va propune și a susținut că are o colaborare bună cu formațiunea. În același timp, a relatat că reprezentanții UDMR i-ar fi transmis că decizia de a nu susține guvernul nu ține de persoana sa, ci de o poziție discutată în partid, inclusiv în teritoriu. Veştea a mai spus că ar urma o discuție „mâine” la nivelul UDMR și că speră într-o decizie pozitivă după evaluarea cabinetului, argumentând din nou cu nevoia de guvernare și trecerea prin votul Parlamentului. [...]
Germania încearcă să dezamorseze tensiunile cu SUA la G7, după retragerea a 5.000 de militari americani din Germania , iar cancelarul Friedrich Merz a folosit un gest simbolic în relația cu Donald Trump, potrivit news.ro . În prima zi a summitului G7 de la Évian-les-Bains (Franța) , Merz i-a oferit președintelui american un tricou al echipei Germaniei, inscripționat „Trump 47”, o trimitere la faptul că miliardarul este al 47-lea președinte al Statelor Unite. Merz a publicat pe X imagini de la momentul înmânării cadoului și a transmis un mesaj de felicitare „cu puțină întârziere”, adăugând că „până la urmă suntem în aceeași echipă”. Trump a pozat ținând tricoul, apoi l-a împăturit și l-a pus deoparte. Contextul: schimb de replici pe tema Iranului și o decizie cu impact militar Gestul vine după un episod tensionat între cei doi lideri, pe fondul discuțiilor legate de războiul din Iran. La finalul lunii aprilie, Merz declara că Statele Unite „n-au în mod vizibil nicio strategie” și că ar fi fost „umilite” de Teheran în negocieri. În relatarea news.ro, Trump a interpretat declarațiile drept un afront și a decis ulterior retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, acuzându-l pe cancelarul german că „nu știe ce spune”. Berlinul a încercat apoi să evite escaladarea, susținând că relațiile dintre cei doi rămân „bune și neschimbate”. Publicația notează că anunțul de duminică privind „pista unui acord” între Iran și Statele Unite ar fi putut contribui la calmarea tensiunilor. Miza summitului: Iran și Ucraina, pe agenda G7 Războiul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina sunt descrise ca teme importante ale summitului G7, care a început marți. În acest context, cadoul oferit de Merz este prezentat ca o posibilă încercare de reconciliere, după deteriorarea recentă a relației bilaterale. Nu este primul gest de acest tip News.ro amintește că Merz i-a mai acordat atenții lui Trump și în trecut. Anul trecut, Trump ar fi primit o crosă de golf și o copie înrămată în aur a actului de naștere al bunicului său patern, care a crescut în vestul Germaniei înainte de a emigra în SUA, potrivit tabloidului The New York Post. De această dată, alegerea unui tricou de fotbal are și o componentă de context: SUA găzduiesc în prezent Cupa Mondială, însă Trump „este departe de a fi un fan al fotbalului”, mai notează sursa. [...]
Donald Trump a condiționat sprijinul pentru Ucraina de ajutor european în dosarul Iran , conturând la G7 un schimb de tip „Ucraina pentru Iran” care poate muta costuri și riscuri operaționale către aliații europeni, potrivit Politico . La reuniunea G7 de la Évian-les-Bains (Franța), liderii au intrat în discuții pregătiți pentru tensiuni cu președintele SUA pe tema Iranului și a războiului din Ucraina, dar au ieșit din prima zi completă de negocieri „neașteptat de optimiști” în privința relației cu Casa Albă, potrivit a doi diplomați seniori ai UE. Aceștia au indicat că optimismul a redus și temerile că summitul NATO de luna viitoare din Turcia ar putea deraia. Miza imediată, conform relatării, este conturarea unui aranjament în care Trump ar susține Europa pe Ucraina în schimbul sprijinului european pentru stabilizarea unui acord de încetare a focului cu Iranul și pentru securizarea Strâmtorii Hormuz — rută maritimă majoră, a cărei posibilă închidere în timpul războiului cu Iranul a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie. Semnal pe sancțiuni, dar cu „preț” în negocieri După o întâlnire de 70 de minute cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și alți lideri, Trump a anunțat că SUA vor reimpune sancțiuni asupra sectorului petrolier al Rusiei. Totuși, diplomați citați de publicație avertizează că președintele american a mai făcut declarații favorabile Ucrainei în trecut, pentru ca ulterior să revină asupra lor. Cancelarul german Friedrich Merz a descris discuțiile cu Trump drept un motiv de „optimism”, într-un mesaj care sugerează o detensionare temporară a relației transatlantice, în pofida disputelor punctuale ale lui Trump cu mai mulți lideri G7. Ce cere Washingtonul: sprijin pentru acordul cu Iranul și deminarea Hormuz Potrivit a doi diplomați seniori care au urmărit schimburile dintre lideri, Trump și-a presat partenerii din G7 să: susțină acordul său cu Iranul; ofere ajutor pentru deminarea Strâmtorii Hormuz, înainte ca vicepreședintele JD Vance să ajungă la Geneva pentru finalizarea acordului de încetare a focului cu Teheranul. În public, Trump a minimalizat nevoia de sprijin european, spunând că nu crede că SUA vor avea nevoie de „mult ajutor”. În spatele ușilor închise, însă, ar fi cerut atât sprijin verbal, cât și material, inclusiv capacități pentru curățarea de mine a Hormuz, potrivit unuia dintre diplomați. În schimb, același diplomat a indicat că „trebuie să existe ceva” și pe Ucraina, cu o „așteptare foarte puternică” ca Trump să rămână alături de Kiev — mesaj pe care, potrivit sursei, l-ar fi transmis liderilor. Răspunsul europenilor: disponibilitate, dar cu condiții Liderii G7 ar fi semnalat că sunt pregătiți să ajute, însă „sub anumite condiții”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că desfășurarea navelor de deminare „trebuie cerută și dorită” de Statele Unite și apoi de Iran și Oman, părțile implicate în acord. Context: de la anxietate la „armistițiu” politic înainte de NATO Cu o zi înainte, Trump declanșase „un val de anxietate” sugerând că pactul Washington–Teheran i-ar permite să-și refocalizeze atenția pe un acord de pace Rusia–Ucraina. Temerea, potrivit relatării, era că ar putea anula luni de eforturi ale aliaților Ucrainei de a crește presiunea asupra Moscovei, mai ales după o convorbire telefonică de aproape o oră cu Vladimir Putin, care a alimentat suspiciuni că Trump ar putea reveni la presiuni asupra Kievului pentru cedări teritoriale. În paralel, liderii europeni au încercat să-l țină pe Trump „angajat” în formatul G7, inclusiv printr-o ofensivă de curtoazie menită să evite o repetare a situației de anul trecut, când Trump a plecat mai devreme de la summit. Ținta politică, potrivit sursei, este menținerea SUA „în tabăra occidentală” înaintea summitului NATO de luna viitoare, programat la Ankara. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că miercuri depune la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare , un pas care deblochează calendarul de învestire și pune presiune pe partide să își asume rapid o majoritate, potrivit Digi24 . Veștea a declarat marți seară, la România TV, că va transmite „în cursul zilei de mâine” atât lista cu miniștrii propuși, cât și programul de guvernare, invocând nevoia de „eficiență” și evitarea pierderii de timp. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Ce știm despre componența cabinetului Premierul desemnat a evitat să ofere o listă de nume, argumentând că nu ar fi „corect” să anunțe doar o parte dintre propuneri înainte de a fi stabilite toate portofoliile. Totuși, a indicat câteva repere: în viitorul cabinet ar urma să se regăsească membri ai PNL; singurul nume menționat explicit este Alexandru Nazare , pe care Veștea spune că îl dorește în continuare ministru al Finanțelor Publice. De ce contează: Finanțele rămân un punct sensibil în negocieri Faptul că Veștea a ales să nominalizeze public doar portofoliul Finanțelor sugerează că această poziție este tratată ca element de stabilitate în formula guvernamentală, în timp ce restul împărțirii ministerelor rămâne în negociere. În lipsa altor nume, rămâne neclar ce echilibru politic va rezulta și cât de rapid poate fi obținut sprijinul necesar în Parlament. Următorul pas, odată depuse documentele, este declanșarea procedurilor parlamentare pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură , însă Digi24 nu oferă un calendar detaliat pentru aceste etape. [...]
PNL ridică miza în negocierile pentru guvern și amenință cu excluderi pentru liberalii care ar vota sau ar intra într-un cabinet condus de un premier „impus”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de Sebastian Burduja , președintele PNL București, după ședința conducerii naționale a partidului. Burduja spune că PNL a decis să nu susțină formarea unui guvern cu PSD și că partidul nu va accepta un premier desemnat „peste capul” liberalilor, în condițiile unui termen „mâine ora 10” pentru depunerea mandatului de către premierul desemnat. Deciziile anunțate după ședința conducerii PNL În postarea sa, Burduja a enumerat trei puncte votate „pentru”: PNL nu face guvern cu PSD, „așa cum am mai decis de 3 ori”. PNL nu sprijină „un premier impus peste capul nostru”. Dacă guvernul propus ajunge la vot, PNL nu îl va vota, iar nerespectarea deciziei „va duce la excludere”. Aceeași sancțiune ar urma să se aplice oricărui membru PNL care acceptă să facă parte din guvernul propus. PNL cere reluarea imediată a consultărilor politice cu partidele, „în acord cu prevederile constituționale”, pentru deblocarea situației, cu mandatarea președintelui Ilie Bolojan „în acest sens”. De ce contează: risc de blocaj politic și disciplină internă mai dură Prin introducerea explicită a sancțiunii de excludere, PNL încearcă să își consolideze disciplina internă într-un moment în care negocierile pentru formarea guvernului sunt tensionate, iar partidul vrea să evite scenariul în care o parte dintre parlamentari ar susține o altă formulă decât cea decisă în conducere. Burduja a descris ședința drept mai tensionată decât se aștepta, invocând presiuni politice, și a argumentat că un partid care acceptă să i se „impună” premierul „își pierde cuvântul”. „Un partid care lasă pe alții să-i impună premierul, împotriva a ceea ce a hotărât el însuși, se desființează cu mâna lui.” Ce urmează, în viziunea lui Burduja Burduja a susținut că responsabilitatea formării unui nou guvern revine celor care au contribuit la căderea celui anterior și a indicat ca opțiune finală alegerile anticipate, dacă nu se ajunge la o soluție. „Cei care au dărâmat guvernul Bolojan, aceia să facă altul… Iar dacă nu vreți sau nu puteți, mai rămâne un singur drum cinstit: alegeri anticipate.” [...]
Adrian Veștea mizează pe o majoritate la limită de 233 de voturi pentru învestirea Guvernului , potrivit informațiilor publicate de Adevărul . Calculul se bazează pe un amestec de susținere din mai multe grupuri parlamentare, în condițiile în care partide importante au anunțat că nu vor vota Cabinetul. Conform surselor citate, Veștea nu intenționează să se retragă și speră să strângă cel puțin 25 de voturi din PNL, cele 15 voturi ale SOS și toate voturile de la PSD, PACE, UPR, minorități și neafiliați. În această formulă, totalul ar ajunge „fix” la 233 de voturi, pragul necesar pentru învestire. În plus, aceleași surse susțin că ar mai putea veni 2-3 voturi din AUR și „poate chiar” din UDMR , deși ambele formațiuni au anunțat public că nu vor susține guvernul. Întâlnirea de la Cotroceni și presiunea calendarului În acest context, premierul desemnat a mers marți după-amiază, 16 iunie, la Palatul Cotroceni pentru o discuție cu președintele Nicușor Dan, pe fondul îndoielilor că poate aduna cele 233 de voturi necesare, potrivit surselor politice citate de publicație. În jurul orei 14:45 a fost convocat la Cotroceni și Sorin Grindeanu , președintele PSD. Articolul notează că, după deciziile USR și PNL de a nu vota Guvernul Veștea, și UDMR a anunțat că nu vrea să susțină Cabinetul. Scenariul alternativ: alt premier sau guvern minoritar Potrivit surselor politice citate, planul PNL–USR–UDMR ar fi ca liderii celor trei partide să îi ceară președintelui fie desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier, fie acceptarea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare sau Mircea Abrudean premier, sprijinit de PSD din opoziție. Separat, Ilie Bolojan i-a cerut președintelui Nicușor Dan să convoace noi consultări pentru identificarea unei soluții de guvernare susținute „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar. De ce UDMR refuză susținerea UDMR respinge actuala formulă politică, argumentând că nu există o majoritate stabilă în Parlament. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a transmis: „Nu vedem cum s-ar putea construi o majoritate transparentă și stabilă în Parlament pentru sprijinul guvernului Veștea”. La rândul său, Kelemen Hunor a afirmat că nu au fost stabilite condițiile pentru ca UDMR să participe la negocierile de formare a guvernului și că soluția ar trebui să rezulte dintr-un dialog care să ducă fie la un guvern majoritar, fie la un guvern minoritar susținut în condiții clare. [...]
