Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, neagă că ar fi cerut să fie exceptat de la controlul de securitate pe Aeroportul Internațional Timișoara și califică informațiile apărute în spațiul public drept „Fake-News grosolan”, potrivit Agerpres. Episodul contează prin potențialul de a alimenta tensiuni politice și de a pune presiune pe instituțiile implicate în procedurile de control, într-un moment în care ministerul gestionează proiecte energetice cu miză economică.
Ivan spune că nu a abordat „niciun oficial al poliției de frontieră” și nu a cerut „un tratament diferit”, adăugând că discuția este „jenantă” în contextul politic actual.
Ministrul afirmă că el și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, au călătorit cu bilete la clasa economic după o vizită pe șantierul termocentralei de la Mintia (Hunedoara). Ivan susține că proiectul ar urma să producă „din acest an 1700 MW” și că acest lucru „va face ca prețul energiei electrice să scadă pentru români și pentru companiile românești”.
Totodată, Ivan transmite că nu va răspunde atacurilor și că își va concentra activitatea pe proiectele din energie, menționând „producția de energie, capacitățile de stocare și investițiile de miliarde de euro în sistemul energetic național”.
Și Radu Oprea a respins acuzațiile privind o presupusă solicitare de exceptare de la controlul obișnuit de securitate pe Aeroportul Internațional Timișoara, afirmând că este vorba despre o campanie de dezinformare, mai notează Agerpres.
Recomandate
Acuzațiile privind un tratament preferențial pe aeroport pun presiune pe instituțiile de ordine să clarifice public cine controlează, de fapt, accesul la filtrele de securitate. Potrivit Adevărul , doi oficiali PSD – ministrul Energiei, Bogdan Ivan , și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea – au fost acuzați online de un reprezentant ONG că ar fi „ocolit coada” pe Aeroportul Internațional din Timișoara, acuzații negate atât de cei vizați, cât și de Poliția Română și Poliția de Frontieră . Sesizarea a fost făcută de Csizmarik Francisc, secretar al Asociației Generație Tânără România (GTR), care a susținut într-o postare pe Facebook că cei doi ar fi evitat traseul standard către controlul de securitate și ar fi cerut intervenția unui „șef de tură” pentru a trece direct. Ce spun cei doi oficiali PSD Bogdan Ivan a respins acuzațiile, pe care le-a numit „fake news grosolan”, afirmând că nu a cerut niciun tratament diferit din partea Poliției de Frontieră sau a altor persoane. El a mai spus că a ales să ignore atacurile și să se concentreze pe „producția de energie, capacitățile de stocare și investițiile de miliarde de euro” din sistemul energetic, menționând totodată că a călătorit la clasa economică după o vizită la termocentrala Mintia (județul Hunedoara). Radu Oprea a negat, la rândul său, că ar fi solicitat un alt traseu în aeroport și a calificat informațiile drept parte a unei campanii de dezinformare. „Fals, minciună, neadevăr! Am trecut perfect normal ca oricare om prin controlul de securitate.” Poziția Poliției Române și a Poliției de Frontieră Cele două instituții au transmis că informațiile apărute în spațiul public sunt false și „nu reflectă realitatea”. În plus, au precizat că reprezentanții lor nu au fost contactați și că nu au atribuții în organizarea traseelor de acces din aeroport. De ce contează Dincolo de disputa politică, episodul mută atenția pe o zonă sensibilă de funcționare instituțională: cine stabilește și cine poate modifica, în practică, fluxurile de acces către controlul de securitate într-un aeroport. În acest caz, Poliția Română și Poliția de Frontieră indică explicit că nu gestionează traseele, contrazicând implicit narațiunea acuzației, care invoca intervenția unui „șef de tură” al poliției. În lipsa unor elemente suplimentare în materialul citat (imagini, documente sau o poziție a administrației aeroportului), acuzația rămâne la nivel de relatare pe rețele sociale, contrazisă de reacțiile oficiale ale celor vizați și ale instituțiilor menționate. [...]
Efectele economice ale conflictului din zona Golfului vor persista încă 6–9 luni , chiar dacă ostilitățile s-ar opri imediat, a declarat ministrul Energiei , Bogdan Ivan , potrivit Agerpres . Mesajul indică un orizont de timp în care volatilitatea și costurile asociate tensiunilor regionale ar putea continua să se transmită în economie. Ivan, care este și prim-vicepreședinte al PSD, a spus că „efectele negative” ale conflictului din zona Golfului se vor mai manifesta timp de „șase până la nouă luni”, chiar și în scenariul unei închideri rapide a războiului. De ce contează pentru economie Declarația fixează o așteptare publică privind întârzierea cu care șocurile geopolitice se disipă din lanțurile de aprovizionare și din prețuri, inclusiv în energie. În practică, un astfel de interval sugerează că firmele și consumatorii ar putea resimți în continuare consecințe indirecte, chiar dacă situația militară s-ar calma. Limitări ale informației Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre contextul declarației, mecanismele invocate sau eventuale măsuri discutate. [...]
Ministerul Muncii trimite echipe mixte de control în unitățile protejate autorizate , după ce, „până recent”, nu ar fi existat „niciun control real” în acest sistem, potrivit Digi24 . Miza anunțată de ministrul Petre Florin Manole este una de reglementare și conformare: verificări în teren și schimbări legislative pentru a limita abuzurile legate de facilități fiscale. Ministrul spune că a semnat un ordin, iar echipele de control „sunt deja în teren” pentru a verifica unitățile protejate autorizate. În mesajul public, Manole a indicat explicit că ținta sunt firmele care ar folosi acest mecanism pentru „maximizarea profiturilor” și pentru a profita de facilități fiscale. „Închidem robinetul băieţilor deştepţi care folosesc unităţile protejate autorizate ca să maximizeze profituri şi să profite de facilităţile fiscale. Am schimbat regulile jocului. Echipe mixte de control sunt deja în teren. Şi vom schimba şi legislaţia.” De ce contează: controlul se mută din „pe hârtie” în teren Un argument central invocat de ministru este lipsa de capacitate de control la Agenția Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități , care, potrivit acestuia, ar fi avut „un singur om” la Corpul de Control pentru supravegherea unui sistem amplu. Manole afirmă că, în aceste condiții, „lucrurile acestea se opresc astăzi aici” și că „legislația este prea slabă”. În plus, ministrul susține că există vulnerabilități de procedură care pot genera abuzuri, inclusiv faptul că, în prezent, nu ar exista verificări în teren înainte de autorizare. Ce probleme punctuale reclamă ministerul Ministrul Muncii indică mai multe situații care, în viziunea sa, fac posibilă o funcționare formală, fără verificarea realității din teren: lipsa verificărilor în teren înainte de autorizare, ceea ce ar permite ca „pe hârtie” totul să arate în regulă; autorizația ar fi acordată pentru un sediu, dar activitatea s-ar putea desfășura și în alte locuri care nu au fost verificate; cadrul legal ar lăsa „spațiu pentru abuzuri”, motiv pentru care ar urma să fie modificat. Context: ce sunt „unitățile protejate”, potrivit legii Conform explicației din material, unitățile protejate sunt unități înființate de persoane fizice sau juridice, publice ori private, care angajează persoane cu handicap. Ce urmează, potrivit ministrului: controalele deja începute ar trebui dublate de modificări legislative, însă Digi24 nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul exact al schimbărilor anunțate. [...]
Proiectul „ National Garden of American Heroes ” riscă să rateze termenul-limită de 4 iulie 2026 , în condițiile în care procedurile de aprobare și contractarea efectivă a artiștilor par blocate, deși există deja finanțare publică alocată, potrivit CNN . Surse familiarizate cu planificarea spun că este puțin probabil să fie ridicată la timp „măcar o statuie” pentru inaugurarea legată de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA. Întârzierea are o miză practică și bugetară: proiectul a primit bani prin mai multe canale, dar, la mai puțin de trei luni de data-țintă, nu există semne că execuția a intrat în faza operațională (comenzi ferme, producție în turnătorii, calendar de montaj), iar aprobările urbanistice necesare nu au fost inițiate. Unde se blochează proiectul: aprobări și execuție Conform surselor citate, planurile grădinii nu au fost depuse spre analiză la Commission of Fine Arts (CFA) și la National Capital Planning Commission (NCPC), două instituții ale căror avize sunt necesare înainte de construcție. O persoană familiarizată cu eforturile de planificare a declarat: „Nu a fost analizat formal. Din experiența mea cu aprobări anterioare în District, nu văd cum ar putea fi gata până în iulie.” În paralel, artiști și turnătorii (foundries) din SUA care au aplicat pentru a lucra la sculpturi spun că nu au mai primit vești de la administrație, deși realizarea unor statui „clasice” ar necesita luni de lucru, notează publicația. Locația: West Potomac Park , dar fără anunț oficial Casa Albă ar fi ales West Potomac Park drept amplasament – o zonă de-a lungul râului Potomac, cunoscută pentru cireșii japonezi –, iar administrația l-a angajat pe arhitectul Michael Franck (Washington, DC) ca consultant pentru proiect, potrivit surselor. Totuși, locația nu a fost anunțată oficial, iar sursele spun că inclusiv această decizie se poate schimba. Casa Albă a refuzat să comenteze, mai scrie CNN. Finanțare: zeci de milioane de dolari, în timp ce calendarul se comprimă Proiectul a fost relansat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, după ce un ordin executiv din 2020 a fost revocat de administrația Biden în 2021 și reemis la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. CNN relatează că finanțarea a fost conturată astfel: National Endowment for Humanities (NEH) și National Endowment for the Arts (NEA) au pus deoparte împreună 34 milioane de dolari (aprox. 156 milioane lei) pentru grădină, iar NEA ar urma să contribuie cu 17 milioane de dolari (aprox. 78 milioane lei), potrivit unor documente interne văzute de CNN; „One Big Beautiful Bill Act” a alocat 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) Departamentului de Interne pentru a înființa și întreține grădina. În același timp, Trump ar fi redirecționat bani de la NEH, NEA și Institute of Museum and Library Services către inițiative culturale pe care le susține, inclusiv acest proiect, potrivit articolului. De la 250 de statui la 25–50, dar fără confirmări privind lucrările Grădina a fost gândită inițial ca un ansamblu de 250 de statui, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, incluzând figuri precum Kobe Bryant, Elvis Presley și Rosa Parks. Pe măsură ce a devenit evident că ținta nu poate fi atinsă până în iulie 2026, obiectivul ar fi fost redus la 25–50 de statui pentru dezvelirea din iulie, urmând ca restul să fie adăugate ulterior. Totuși, nu este clar dacă a fost selectat vreun artist sau dacă a început efectiv lucrul, iar CNN spune că, după ce a contactat mai multe turnătorii și artiști care au aplicat, nu a identificat pe cineva care să fi fost angajat pentru proiect. Sculpturile ar urma să fie realizate din marmură, granit, bronz, cupru sau alamă, la o scară de 1,2 ori înălțimea istorică a persoanei reprezentate, ceea ce ar însemna statui de 6–8 picioare (aprox. 1,8–2,4 metri), potrivit specificațiilor citate. Context: un șir de proiecte de remodelare a Washingtonului CNN plasează întârzierile în contextul unor inițiative mai ample ale lui Trump de a remodela arhitectura și cultura capitalei, inclusiv planuri pentru o sală de bal mare la Casa Albă (care ar înlocui East Wing) și un arc de triumf cu accente aurii lângă Cimitirul Național Arlington, contestat de unele grupuri de veterani. Unii critici se tem că proiectul ar putea fi împins rapid prin CFA sau NCPC, instituții despre care articolul spune că au fost populate cu numiri ale lui Trump. O sursă familiarizată cu aprobările de construcție a afirmat că se teme că grădina „va fi forțată” fără aprobarea Congresului sau a comisiilor, „ca în cazul sălii de bal de la Casa Albă”. În ședința CFA de joi, proiectul nu a fost discutat, iar surse din NCPC au spus că nu știau ca grădina să fie pe agenda următoarelor întâlniri lunare, potrivit CNN. [...]
PSD exclude o coaliție de guvernare cu AUR , potrivit Libertatea , care relatează declarațiile liderului social-democrat Sorin Grindeanu dintr-un interviu acordat Antena 3 CNN. Grindeanu a spus că luni, 20 aprilie 2026, PSD va avea consultări interne pentru a decide dacă va continua să susțină actualul premier, Ilie Bolojan (PNL), sau dacă va cere schimbarea acestuia. În același context, liderul PSD a indicat criteriile pe care partidul le urmărește la șeful Guvernului, inclusiv capacitatea de a înțelege economia și „empatie”. „PSD-ul își dorește un premier care să facă treabă, să înțeleagă resorturile economiei românești și să aibă empatie.” Pe tema formulei de guvernare, Grindeanu a respins explicit varianta unei colaborări guvernamentale cu AUR și a argumentat că, pentru o majoritate „pro-europeană” în actuala configurație parlamentară, PSD nu poate fi ocolit. Totodată, el a susținut că o majoritate fără PSD ar fi posibilă doar prin includerea AUR, scenariu pe care l-a exclus. Liderul social-democrat a mai afirmat că PSD este dispus să preia funcția de prim-ministru dacă negocierile din coaliție vor duce în această direcție. În sprijinul poziției de negociere, Grindeanu a invocat ponderea PSD în Parlament, de „27-28%”, pe care a comparat-o cu cea a PNL și USR împreună. Decizia privind susținerea unui nou premier urmează să fie luată după consultările interne de luni, iar Grindeanu a insistat asupra nevoii de consens în coaliție, pe fondul mizei de stabilitate a guvernării. [...]
PSD ridică miza pe direcția economică și pe PNRR înaintea deciziei privind guvernarea , iar Sorin Grindeanu avertizează că politicile de reducere a cheltuielilor din ultimele luni ar fi afectat economia și ar putea pune în pericol bani europeni, potrivit Adevărul . Liderul PSD a reacționat la declarațiile premierului Ilie Bolojan despre „rozătoarele din cămară”, metaforă folosită pentru a descrie risipa și problemele din companiile de stat. Grindeanu susține că, dincolo de retorică, nu au fost prezentate măsuri concrete și că accentul a rămas pe „tăieri”, care „nu și-au dovedit eficacitatea”. Critica „tăierilor” și cererea unei schimbări de direcție Grindeanu afirmă că măsurile din ultimele zece luni au avut efecte negative și că economia ar fi fost tratată „ca un dosar de insolvență”, fără a ține cont de impactul asupra populației. În opinia sa, depășirea dificultăților ar necesita o schimbare rapidă de abordare și trecerea la „adevăratele reforme”, nu la „pseudo-reforme”. „E clar că ce s-a întâmplat în ultimele zece luni, aceste măsuri... am avut impresia că a fost tratată economia României ca un dosar de insolvență, fără să ții cont că vorbești de oameni, de viețile românilor”. PNRR, semnal de alarmă privind riscul de a pierde fonduri Un punct central al mesajului a fost legat de implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), unde Grindeanu spune că are „semnale” nefavorabile privind evoluția absorbției și avertizează asupra posibilității de a se pierde „mulți bani”, fără a detalia natura acestor informații. „Semnalele pe care le am nu-s foarte bune, sper să nu fie adevărat că tabloul legat de PNRR nu e bun și s-ar putea să se piardă mulți bani”. Listarea companiilor de stat și disputa pe „risipa” din sistem Grindeanu i-a cerut premierului să ofere explicații „cu nume” despre acuzațiile de risipă din sectorul public și a criticat ideea listării la bursă a unor companii de stat profitabile, pe care o descrie drept echivalentul „vânzării cămării cu totul”. Totodată, a acuzat că PSD ar fi fost tratat „de la început” ca adversar politic în cadrul guvernării. Ce urmează: decizia PSD poate declanșa o nouă criză politică Potrivit informațiilor din articol, PSD urmează să decidă luni, printr-o consultare internă, dacă rămâne sau nu la guvernare, o hotărâre care ar putea deschide o nouă criză politică. [...]
