Tag: bnr
Știri despre „bnr”
Cursul euro se menține la 5,0897 lei; leul rămâne stabil pe fondul incertitudinilor economice
La data de 14 ianuarie 2026, cursul oficial BNR indică o valoare de 5,0897 lei pentru un euro , menținându-se stabil față de zilele anterioare și confirmând tendința de platou pe care leul o urmează de la începutul lunii. Informațiile curente arată o ușoară volatilitate în zona euro, dar fără schimbări semnificative pentru moneda națională. În același timp, dolarul american înregistrează o creștere de 0,01%, ajungând la 4,3658 lei, în contextul unor semnale privind înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale. În acest climat, deciziile autorităților române privind cheltuielile bugetare și politicile fiscale devin tot mai relevante pentru evoluțiile valutare din perioada următoare. Ultima ședință BNR din 13 ianuarie a indicat o scădere ușoară pentru moneda europeană (5,0896 lei/euro), cu -0,035% față de săptămâna precedentă. Printre factorii interni care ar putea influența o eventuală apreciere a leului se numără anunțul Ministerului Dezvoltării privind reducerea cheltuielilor publice, ceea ce ar putea contribui la stabilitatea fiscală și ar întări încrederea investitorilor în politica economică românească. Pe de altă parte, impozitarea mai strictă a proprietăților și terenurilor, anunțată recent, poate genera tensiuni sociale pe termen scurt. Pe fondul acestor măsuri, inflația rămâne o preocupare majoră: în decembrie 2025, rata anuală a ajuns la 9,7%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Scumpirile continue la energie și alimente mențin presiunea asupra leului și întăresc argumentele în favoarea unei politici monetare restrictive din partea BNR. Această combinație între inflație ridicată și măsuri fiscale severe creează o situație cu potențial de instabilitate pe piața valutară. Pentru investitori și companii care operează în mai multe valute, diferențele de curs devin importante. De exemplu, aurul a ajuns la 650,611 lei/gram, în creștere cu 0,42% față de ziua precedentă, semn că piața reacționează prin migrarea capitalului către active considerate de refugiu în perioade de incertitudine economică. Lira sterlină (5,8752 lei), francul elvețian (5,4532 lei) și zlotul polonez (1,2082 lei) înregistrează la rândul lor ușoare creșteri, reflectând o tendință regională de întărire a monedelor străine în raport cu leul. Cursuri valutare BNR la 14 ianuarie 2026 Monedă Curs (lei) Variație zilnică Euro (EUR) 5,0897 0,00% Dolar SUA (USD) 4,3658 +0,01% Liră sterlină (GBP) 5,8752 +0,16% Franc elvețian (CHF) 5,4532 +0,21% Aur (XAU/gram) 650,6110 +0,42% Pe termen scurt, analiștii consideră că moneda națională ar putea rămâne stabilă, însă riscurile nu sunt neglijabile. Protestele împotriva noilor taxe, combinate cu inflația persistentă, pot genera o presiune suplimentară pe cursul de schimb. Totodată, implementarea eficientă a măsurilor fiscale anunțate ar putea aduce un efect de calmare în piețe și o eventuală întărire a leului. Rămâne de văzut în ce măsură BNR va decide să mențină actuala direcție a politicii monetare sau va opta pentru ajustări în funcție de dinamica economică internă și internațională. [...]
Cursul valutar BNR din 13 ianuarie 2026 indică stabilitate; euro rămâne la 5,0896 lei
Cursul BNR din 13 ianuarie 2026 indică stabilitate pentru euro, dar și semne de presiune asupra leului în contextul unor tensiuni externe și al unor evoluții interne contradictorii. Euro a rămas neschimbat la 5,0896 lei, în timp ce dolarul american a crescut ușor cu 0,14%, ajungând la 4,3626 lei. Lira sterlină a înregistrat cea mai notabilă variație pozitivă (+0,23%), iar francul elvețian s-a menținut aproape identic față de ziua anterioară. De asemenea, gramul de aur a scăzut ușor la 643,1962 lei, semn al unei diminuări temporare a interesului pentru activele de refugiu. Pe fundalul acestei relative stabilități valutare, BNR și-a menținut poziția prudentă, încurajată de declarațiile pozitive din partea autorităților române. Ministrul Energiei a transmis un mesaj de încredere privind securitatea sistemului energetic, ceea ce a contribuit la percepția generală de stabilitate. Totuși, riscurile nu lipsesc. Închiderea fabricii Adient din Ploiești, ce afectează direct peste 1.000 de angajați, ar putea avea efecte economice în lanț, atât în plan local, cât și în consumul intern, ceea ce s-ar putea reflecta în scăderea cererii pentru importuri și, implicit, într-o presiune descendentă asupra leului. La nivel global, piețele financiare sunt influențate de decizia Statelor Unite de a introduce taxe vamale suplimentare de 25% pentru țările care desfășoară relații comerciale cu Iranul. Această măsură creează o incertitudine vizibilă, cu posibile repercusiuni asupra fluxurilor comerciale și valutare internaționale. În mod indirect, astfel de mișcări pot duce la variații bruște în cererea pentru monede precum dolarul, ceea ce face ca poziția leului față de acesta să devină mai vulnerabilă în perioada următoare. Pentru o perspectivă mai clară, iată un tabel cu valorile oficiale BNR pentru principalele monede, la data de 13 ianuarie 2026: Monedă Curs BNR (lei) Variație față de ziua anterioară Euro (EUR) 5,0896 0,00% Dolar SUA (USD) 4,3626 +0,14% Liră sterlină 5,8778 +0,23% Franc elvețian 5,4648 -0,00% Aur (XAU) 643,1962 -0,03% Forint maghiar 0,0132 +0,17% Zlot polonez 1,2089 +0,01% Liră turcească 0,1010 +0,10% Totodată, accizele mai mari la carburanți, aplicate de la începutul anului, au determinat o creștere cu 4 bani pe litru la pompă, accentuând povara pe bugetele familiilor și afectând indirect inflația. Acest tip de măsuri fiscale poate avea impact asupra cursului valutar în funcție de percepția investitorilor și a pieței privind sustenabilitatea politicilor economice adoptate. În concluzie, deși cursul euro pare stabil la începutul lui 2026, echilibrul este fragil , influențat atât de dinamica politică internațională, cât și de provocările interne. Evoluția monedei naționale în perioada următoare va depinde de cum vor fi gestionate efectele sociale ale concedierilor masive, dar și de direcția în care se vor îndrepta măsurile fiscale ale Guvernului. Tehnologia financiară, prin platforme ca Xchg.ro, permite cetățenilor să urmărească aceste evoluții în timp real și să ia decizii mai bine fundamentate în materie de economisire, investiții sau conversii valutare. [...]
ONU avertizează că leul e prea puternic; România riscă dezechilibre comerciale în 2026
Leul românesc este supraevaluat cu aproximativ 10% , conform unei analize realizate de ONU în cadrul raportului „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026”, ceea ce înseamnă că România are în prezent o competitivitate scăzută la export. Estimarea se bazează pe calculul ratei reale efective de schimb (REER), un indicator care evaluează valoarea monedei naționale în raport cu cele ale principalilor parteneri comerciali, ținând cont de diferențele de inflație. Cu alte cuvinte, deși cursul de schimb standard indică o paritate de 1 euro = 5,08 lei, REER arată că leul este cu circa 10% mai puternic decât ar fi justificat de fundamentele economice , ceea ce afectează prețurile relative ale mărfurilor și serviciilor românești pe piețele internaționale. Evoluția REER, inflației și PIB-ului în România (2017–2027) An Inflația (%) Creștere PIB (%) Rata reală efectivă de schimb (REER) 2017 1,1 3,7 99,1 2018 4,1 6,1 101,2 2019 3,9 3,9 100,8 2020 2,3 -3,7 101,3 2021 4,1 5,5 101,6 2022 12,0 4,0 102,9 2023 9,7 2,4 106,8 2024 5,8 0,8 109,5 2025 7,1 1,0 110,0 2026* 6,1 1,9 110,0 2027* 4,3 2,1 110,0 *Estimări pentru 2026–2027 | Sursa: ONU Din tabelul de mai sus se observă că REER a urcat constant începând cu 2021 , atingând valoarea de 110 în 2025 și rămânând la acest nivel în 2026 și 2027 . Aceasta indică o apreciere reală a leului cu peste 10% față de anul de bază 2012, folosit în calculul indicatorului. Această tendință are implicații clare: Exporturile românești devin mai puțin competitive : costă mai mult în termeni relativi pentru partenerii externi. Importurile sunt stimulate , deoarece produsele străine devin mai accesibile pe piața internă. Balanța comercială riscă să se deterioreze , pe fondul unui dezechilibru între cererea externă și cea internă. Situația este agravată de nivelurile relativ ridicate ale inflației în ultimii ani, cum ar fi 9,7% în 2023 și 7,1% în 2025, ceea ce a erodat și mai mult competitivitatea economică externă a României. Divergențe între estimările ONU și BNR Potrivit ONU, inflația în România va coborî la 6,1% în 2026, în timp ce BNR prognozează o inflație de doar 3,7%. Această diferență de aproape 2,5 puncte procentuale arată prudența ONU în a estima o stabilizare rapidă a prețurilor. De asemenea, dacă se confirmă scenariul ONU, presiunea asupra leului și dezechilibrele externe ar putea persista. În concluzie, datele arată clar că supraevaluarea monedei naționale nu este doar o constatare punctuală, ci o tendință consolidată în ultimii ani , cu implicații directe asupra economiei reale. Politicile fiscale și monetare vor trebui ajustate pentru a corecta acest dezechilibru și pentru a proteja competitivitatea României în contextul unei economii globale în decelerare. [...]