Știri
Știri din categoria Curs BNR

Leul se apropie din nou de 5,25 lei/euro, pe fondul tensiunilor politice, iar mișcarea reaprinde riscul de scumpire a importurilor și de presiune suplimentară în economie, în timp ce dobânzile interbancare rămân ridicate, dar stabile, potrivit Ziarul Financiar.
Banca Națională a României (BNR) a afișat joi, la ora 13:00, un curs oficial de 5,2484 lei/euro, în creștere față de 5,2393 lei/euro miercuri. Publicația notează că săptămâna trecută cursul a urmat, de asemenea, o traiectorie de creștere treptată.
Potrivit analizei, revenirea cursului spre 5,25 lei/euro sugerează că piețele financiare „nu agreează” prelungirea tensiunilor politice, continuarea consultărilor și întârzierea numirii unui guvern cu drepturi depline. În acest context, o depreciere a leului poate alimenta costuri mai mari pentru companiile dependente de importuri și poate menține presiunea asupra prețurilor.
În luna mai, cursul a avut mișcări mai ample: după o perioadă de scădere în intervalul 11–17 mai, în prima săptămână din lună a urcat până la un maxim istoric, de aproape 5,27 lei/euro, cu un vârf de 5,2688 lei/euro în 6 mai, pe fondul crizei politice generate de căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură votată în Parlament, conform aceleiași surse.
Pe piața interbancară, situația este descrisă ca fiind în continuare calmă, cu exces de lichiditate (adică disponibil de bani în sistem) menținut. În acest cadru, ROBOR la 3 luni – indice folosit la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populație înainte de mai 2019 și pentru creditele curente ale companiilor în lei – a stagnat la 5,84%.
În aceeași actualizare, sunt menționate și următoarele cotații:
Recomandate

După patru ședințe consecutive cu maxime istorice ale euro la cursul BNR, leul a recuperat ușor vineri, semnalând o volatilitate care rămâne legată de incertitudinea politică. Potrivit Libertatea , Banca Națională a României (BNR) a calculat pe 8 mai un curs de 5,2364 lei/euro, a doua zi la rând de apreciere a monedei naționale. Cursul de referință a coborât de la 5,2661 lei/euro în ziua precedentă, ceea ce înseamnă o apreciere de 0,0297 lei, respectiv -0,57%, de la o zi la alta. De ce contează: după recorduri, piața intră într-o fază de oscilații Mișcarea vine după o perioadă de patru ședințe consecutive în care euro a atins valori record la cursul BNR, cu un vârf consemnat miercuri, 5,2688 lei/euro, cel mai ridicat nivel din istorie, conform datelor citate. În același timp, euro rămâne semnificativ peste nivelurile de la finalul lunii aprilie: publicația notează că moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu din 28 aprilie (când cursul BNR era 5,0937 lei/euro) până la momentul menționat în articol, pe fondul „acutizării crizei politice”. Mesajul BNR: tensiunile pot continua până la „răspunsuri clare” Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu , a indicat că în perioada următoare cursul leu/euro ar putea avea variații „în ambele direcții”, iar tensiunile pot persista în lipsa unor clarificări privind stabilitatea politică și financiară. „În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie”, a spus Dan Suciu. În piața interbancară, euro a urcat la 5,2688 lei miercuri, 6 mai 2026, și a rămas aproximativ la acest nivel și joi (5,2661 lei), înainte de scăderea de vineri, potrivit informațiilor din articol. [...]

BNR avertizează că volatilitatea leu/euro poate continua , pe fondul incertitudinilor politice și financiare, fără ca banca centrală să indice praguri sau „ținte” pentru curs, potrivit Profit . Mesajul vine în contextul discuțiilor din piață despre scenarii de tip „ 6 lei pentru un euro ”, în timp ce joi leul și-a temperat deprecierea din zilele anterioare. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu , spune că în perioada următoare cursul leu-euro poate avea mișcări „în ambele direcții”, iar tensiunile pot persista până când piețele vor primi „răspunsuri clare” legate de stabilitatea politică și financiară a României. „Tensiunile pot continua până când vom avea răspunsuri clare. Noi nu avansăm cifre, nici niveluri.” De ce contează pentru companii și populație Semnalul BNR este relevant pentru costurile de finanțare și pentru bugetele firmelor cu expunere valutară (importuri, chirii sau contracte în euro), dar și pentru debitorii cu plăți legate de euro. În același timp, refuzul explicit de a avansa „cifre” sau „niveluri” indică faptul că banca centrală evită să valideze praguri psihologice în piață, într-un moment în care percepția de risc rămâne ridicată. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, evoluția cursului rămâne legată de clarificarea incertitudinilor din zona politică și financiară. Materialul nu oferă un calendar sau un set de condiții concrete pentru reducerea tensiunilor, dincolo de ideea că piețele așteaptă „răspunsuri” pe aceste teme. [...]

Deprecierea leului cu 2,7% în două săptămâni pune presiune pe „flotarea controlată” a BNR , într-un context în care criza politică reaprinde volatilitatea pe piața valutară, potrivit Profit . Leul a pierdut 2,7% față de euro în ultimele două săptămâni, inclusiv o depreciere de 0,8% marți, una dintre cele mai mari scăderi dintre monedele piețelor emergente, conform Bloomberg , citat de publicație. Mișcarea vine pe fondul tensiunilor politice interne, care „testează” din nou regimul BNR de flotare controlată a cursului. Deprecierea de marți este legată de adoptarea în Parlament a moțiunii privind înlăturarea guvernului condus de Ilie Bolojan . În urmă cu un an, banca centrală a permis, de asemenea, slăbirea leului în perioada turbulențelor din jurul alegerilor prezidențiale. Cursul în piață: peste 5,23 lei/euro În piața interbancară, cursul a debutat și miercuri peste 5,23 lei/euro, fiind la 5,2352 lei/euro la momentul publicării articolului, potrivit datelor prezentate. De ce contează: stabilitatea cursului, folosită ca „ancoră” antiinflație Spre deosebire de alte bănci centrale din regiune, care permit o flexibilitate mai mare a cursului, România menține leul într-o bandă de tranzacționare nespecificată față de euro, arată Bloomberg. Autoritățile consideră această stabilitate suplimentară o ancoră care a limitat presiunile inflaționiste anul trecut, într-un moment în care populația a resimțit măsuri bugetare adoptate pentru reducerea deficitului bugetar (cel mai mare din UE, potrivit sursei). În acest context, căderea guvernului, pe fondul problemelor de creștere economică și inflație, complică opțiunile băncii centrale în privința cursului. Pe termen scurt, „deprecierea monedei ar putea fi cea mai bună opțiune”, afirmă Piotr Matys, analist la In Touch Capital Markets, citat de Bloomberg. [...]

Instabilitatea politică împinge leul spre noi minime, iar un curs de 6 lei/euro intră în scenariile discutate de analiști , pe fondul creșterii cererii de valută și al deteriorării rapide a încrederii, potrivit Euronews . Cu o zi înaintea votului asupra moțiunii de cenzură , BNR a anunțat un curs de 5,1998 lei pentru un euro, cel mai ridicat nivel din istorie. De ce contează: costuri mai mari pentru importuri, utilități și contracte în valută Consultantul fiscal Dan Schwartz leagă direct tensiunile politice de deprecierea monedei, susținând că instabilitatea se transmite rapid în economie, inclusiv printr-o devalorizare „abruptă, în câteva zile”. În scenariul în care moțiunea de cenzură ar duce la căderea guvernului, Schwartz anticipează o presiune suplimentară pe curs, printr-o cerere mai mare de euro și, în general, de „monedă stabilă”. „Dacă moțiunea trece și guvernul cade, va fi o cerere și mai mare de euro pe piață și nu numai de euro, ci și de monedă stabilă, de valută.” Efectele unei deprecieri suplimentare ar fi resimțite rapid în economie, în special prin: scumpirea importurilor; creșterea facturilor la utilități; majorarea valorii contractelor denominate în euro sau în alte valute; erodarea puterii de cumpărare, în condițiile în care salariile sunt plătite preponderent în lei și nu sunt „conectate” la euro. Pragul de 6 lei/euro: din „imposibil” în „posibil”, pe fondul incertitudinii Schwartz spune că, deși este dificil de estimat un nivel exact, pragul de 6 lei pentru un euro „nu mai pare imposibil”, atâta timp cât incertitudinea politică persistă și agenda politică rămâne prioritară față de „realitatea economică și socială”. Și consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că, dacă guvernul cade, cursul ar putea urca din nou, menționând un interval de 5,25–5,30 și susținând că, la un ritm accelerat de depreciere, nu este exclusă atingerea nivelului de 6 lei/euro într-un timp scurt. În acest context, el indică drept element critic mesajele politice despre direcția pro-europeană și angajamentele de reformă, inclusiv față de Comisia Europeană și finanțatorii externi. Evoluția recentă a cursului euro/leu (BNR) 8 mai 2025: 5,1222 lei/euro 16 mai 2025: 5,1033 lei/euro 29 aprilie 2026: 5,1004 lei/euro 30 aprilie 2026: 5,1417 lei/euro 4 mai 2026: 5,1998 lei/euro În lipsa unei stabilizări a climatului politic, riscul operațional pentru companii și populație rămâne creșterea rapidă a costurilor legate de importuri și de obligațiile în valută, într-un interval de timp foarte scurt. [...]

Criza politică a forțat BNR să folosească peste 2 mld. euro din rezervă pentru a tempera presiunea pe leu , iar scăderea se vede în datele lunare privind rezervele valutare, potrivit HotNews . România a intrat în luna mai cu o rezervă valutară de 64,83 miliarde euro, față de peste 67 miliarde euro la 1 aprilie, pe fondul renunțării investitorilor străini la expuneri pe leu și al deprecierii monedei naționale, ambele puse pe seama crizei politice. La final de aprilie 2026, rezervele internaționale (valute plus aur) depășeau 78 miliarde euro, în scădere de la 80,2 miliarde euro la 31 martie 2026. Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, evaluată la 13,17 miliarde euro. De ce contează scăderea rezervei: spațiu mai mic de manevră în episoade de volatilitate Datele sugerează o intervenție mai intensă pentru stabilizarea cursului, într-un context în care BNR nu comunică public nici frecvența, nici sumele cu care intră în piața valutară. Totuși, astfel de intervenții devin vizibile în statisticile lunare prin scăderi ale rezervei. Publicația amintește episoade recente de utilizare masivă a rezervei: în decembrie 2024, BNR ar fi cheltuit peste 7 miliarde euro, iar în aprilie 2025 încă 6,66 miliarde euro, conform datelor băncii centrale. Cum intervine BNR și ce urmează în luna mai Mecanismul descris este unul standard: BNR vinde euro din rezervă și încasează lei, ceea ce crește oferta de euro și cererea de lei, cu efect de stabilizare sau reducere a cursului euro/leu. În luna mai 2026, plățile scadente în contul datoriei publice în valută (directe sau garantate de Ministerul Finanțelor ) însumează circa 1.417 milioane euro, un element care poate influența, la rândul lui, dinamica rezervei. BNR nu comentează intervențiile punctuale, însă guvernatorul a admis că leul este supraevaluat „cu circa 5%”, potrivit informațiilor citate în articol. Pentru context despre ieșirile de capital menționate, HotNews trimite la un material separat: HotNews . [...]

Leul a intrat din nou sub presiune, iar euro a urcat luni dimineață până la 5,21 lei pe interbancar , semn că tensiunile politice continuă să se transmită în cursul de schimb înaintea moțiunii de cenzură , potrivit Economica . După ora 9:30, euro a revenit la 5,20 lei. Mișcarea vine după ce Banca Națională a României a publicat joi, 30 aprilie, cel mai ridicat curs oficial euro/leu din istorie: 5,1417 lei/euro, nivel care a marcat, implicit, și cel mai slab leu consemnat la referința BNR. Ce arată piața: interbancar peste referința BNR Pe piața interbancară, euro a depășit pragul de 5,18 lei după ora 14 (în 30 aprilie), apoi a urcat la 5,20 lei. Luni, 4 mai, moneda europeană a deschis la 5,21 lei, peste referința oficială anunțată anterior de banca centrală. Mesajele BNR: volatilitate pe fond politic Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, a descris ziua de 30 aprilie drept una „foarte agitată”, dar cu semnale de calmare din piață, avertizând totodată că pot apărea noi presiuni. În același context, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a legat deprecierea leului de percepția pieței asupra riscului ca o criză politică să afecteze politicile economice, cu potențiale efecte asupra deficitului și inflației. Potrivit declarației sale, o parte din economisiri se pot reorienta către euro atunci când aceste tensiuni cresc, iar o detensionare ar putea aduce o revenire a cursului odată cu piețele. Așteptări în piață: scenariu de depreciere în următoarele 12 luni CFA România indică, în ultimul raport privind indicele de încredere în economie, că 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 14% se așteaptă la stagnare. Media anticipațiilor pentru cursul EUR/RON este: 5,1303 lei pentru un euro la orizont de 6 luni; 5,1644 lei pentru un euro la orizont de 12 luni. Context: pragul de 5,10 și precedentele recorduri Euro a început să urce pe 29 aprilie și a trecut pentru prima dată după mai 2025 de pragul de 5,10 lei atât pe interbancar, cât și la cursul BNR. Precedentul record al euro la referința BNR menționat în material este 5,1222 lei/euro (8 mai 2025), într-un context electoral. [...]