Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Leul rămâne „veriga slabă” în regiune, iar asta se vede direct în costul finanțării statului, care se menține în jur de 7% pe an, în timp ce Ungaria coboară randamentele și atrage capital, potrivit Profit.
În Europa Centrală și de Est, Ungaria este descrisă drept „noua vedetă a piețelor”, pe fondul intrărilor de capital după alegeri, al așteptărilor privind deblocarea fondurilor europene și al începerii procesului de adoptare a euro. În acest context, randamentele titlurilor în forinți au scăzut sub cele ale titlurilor în lei și sub cele în zloți polonezi, în timp ce leul este singura monedă din regiune care se depreciază „substanțial” față de euro.
Ministerul Finanțelor a plasat la bănci obligațiuni de 920 milioane lei, scadente în aprilie 2028, la o cerere de 1,7 miliarde lei, peste valoarea de prospect (ținta inițială) de 400 milioane lei. Randamentul mediu a fost de 6,38% pe an.
Pentru obligațiunile scadente în aprilie 2035, ofertele au fost de 1,38 miliarde lei, față de un prospect de 400 milioane lei. Statul a împrumutat 563 milioane lei, la un randament mediu de 6,96% pe an.
Publicația notează că, după vârful de circa 7,3% la începutul lunii mai (în contextul crizei politice), randamentele titlurilor românești pe 10 ani au coborât la 6,85% pe 14 mai, pentru ca în această săptămână să revină pe creștere, la circa 7% pe an. O creștere mai abruptă, de aproximativ 20 de puncte de bază, a fost consemnată pe scadența de 3 ani.
În Ungaria, randamentele titlurilor în forinți la 10 ani au coborât la aproape 5,5% pe an, deși în mare parte din ultimele luni au fost la niveluri similare celor din România. Totodată, Ungaria plătește acum dobânzi mai mici decât Polonia cu 30–40 de puncte de bază și a redus diferența față de Cehia la 60–70 de puncte de bază (de la 250–300 de puncte de bază anul trecut), potrivit analizei citate.
Scăderea randamentelor este interpretată ca un pariu al pieței pe accesul la fonduri europene și pe aderarea la zona euro. Erste avertizează însă că, deși angajamentul este „ferm”, nu au fost întreprinse măsuri oficiale, iar procesul poate dura ani.
În această săptămână, euro a scăzut cu circa 0,5% față de forint și cu aproximativ 7% de la începutul anului. Față de coroana cehească, euro a coborât ușor (aproape 0,1%) de la începutul săptămânii, iar față de zlotul polonez este în stagnare. În schimb, euro a urcat cu aproape 0,7% față de leu, iar de la începutul anului leul are „de departe” cea mai slabă evoluție regională, cu o depreciere de circa 3%.
Erste leagă evoluția și de factorul politic intern și de semnalele băncii centrale:
„În România, guvernatorul Isărescu a avertizat că întârzierile prelungite în formarea unui nou guvern ar fi dăunătoare. Banca centrală este pregătită să permită o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.”
În același context, BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finele anului, de la 3,9% la 5,5%, pe fondul șocului energetic. Inflația este așteptată să urce până la un vârf de 11% pe an în vară, apoi să coboare spre 6% pe an la începutul toamnei, în principal pe fondul unui efect de bază. Prognoza pentru 2027 a fost menținută la 2,9%.
Pentru piață, combinația dintre deprecierea leului și randamentele încă ridicate la titlurile românești păstrează presiunea pe costul de finanțare al statului, în timp ce Ungaria beneficiază de o îmbunătățire rapidă a percepției investitorilor.
Recomandate
Aprecierea rapidă a forintului începe să lovească exportatorii ungari , chiar dacă a adus Ungaria în prim-planul investitorilor prin scăderea costurilor de finanțare și printr-o datorie suverană mai bine cotată; banca centrală a intervenit deja pentru a tempera întărirea monedei, potrivit Ziarul Financiar . Discursurile noului guvern de la Budapesta despre pregătirea economiei pentru înlocuirea forintului cu euro au alimentat optimismul din piețe: randamentele (yieldurile) au coborât, iar pe piața obligațiunilor datoria Ungariei a ajuns, după mulți ani, mai valoroasă decât cea a Poloniei. În paralel, forintul – monedă cunoscută istoric pentru tendința de depreciere – s-a apreciat, ceea ce ajută la ținerea inflației sub control. De ce devine forintul o problemă pentru economie Problema, notează analiza, este viteza și amplitudinea aprecierii. Un număr tot mai mare de companii reclamă că un forint puternic le erodează avantajul de preț pe piețele externe, într-un model economic bazat pe exporturi. Nemulțumirile vin atât din zona companiilor mari – este menționat producătorul de medicamente Gedeon Richter – cât și din rândul IMM-urilor, considerate cele mai vulnerabile. În același timp, un curs mai puternic pune presiune pe profituri într-un context în care cresc așteptările de majorări salariale, iar presiunile inflaționiste ridică costurile de producție. Multinaționalele au, în general, mai multă capacitate de protecție prin rețele globale și structuri de cost în valută, spre deosebire de firmele mici și mijlocii. Ce a alimentat întărirea monedei și ce a făcut banca centrală Forintul a fost susținut și de detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a crescut apetitul pentru risc, dar și de așteptările că noul guvern ar putea relansa economia și ar putea debloca o parte din fondurile europene înghețate anterior de Comisia Europeană. Pe plan intern, noua conducere a băncii centrale, cu Mihály Varga în frunte, s-a concentrat pe stabilitatea cursului de schimb, o schimbare față de politicile ultimilor 15 ani. În plus, dobânda de politică monetară ridicată, de peste 6%, a funcționat ca sprijin pentru monedă. Totuși, banca centrală a semnalat că forintul „a ajuns prea sus” și a acționat pentru a-i frâna ascensiunea: marțea trecută a redus o rată de dobândă tehnică, coborând dobânda reală la forinți cu 50 de puncte de bază, la 5,25%, în timp ce dobânda de referință a rămas la 6,25%. Efectul a fost o depreciere ușoară a forintului. Impact în piața obligațiunilor: Ungaria sub Polonia la costuri de împrumut Pe piața titlurilor de stat, Ungaria a ajuns pentru prima dată după 2020 să se împrumute mai ieftin decât Polonia, iar diferența față de Cehia s-a redus, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Obligațiunile ungare pe 10 ani aveau vineri un randament de 5,57%, cu circa 30 de puncte de bază sub nivelul Poloniei și cu 65 de puncte de bază peste Cehia. Pentru comparație, obligațiunile românești erau la un randament de aproape 7%. Interesul investitorilor străini a crescut: aceștia dețineau un nivel record de titluri de datorie maghiare, de 8.700 de miliarde de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei), cu 44% mai mult decât în urmă cu un an. La ce să se aștepte companiile Potrivit Portfoliu.hu, publicație financiară din Ungaria citată în articol, nu este de așteptat o inversare semnificativă a traiectoriei monedei în viitorul apropiat, iar forintul ar putea rămâne puternic luni sau chiar ani. În acest scenariu, exportatorii ar urma să fie împinși către ajustări structurale – un proces descris ca fiind lung și dificil – care ar necesita flexibilitate și sprijin guvernamental. [...]
Scăderea randamentelor din Ungaria sub nivelul României, după alegeri, pune din nou în lumină costul mai ridicat al finanțării statului român , într-un moment în care Trezoreria are scadențe importante de refinanțat la dobânzi peste 6%, potrivit Profit . În Ungaria, reacția piețelor la victoria opoziției Tisza – care a obținut o super-majoritate de peste două treimi în noul Parlament – a fost imediată: forintul s-a apreciat cu circa 5% față de euro, până la aproximativ 363 forinți/euro, cel mai bun nivel din ultimii patru ani. Economiștii Erste pun mișcarea pe seama așteptărilor că noul guvern va adopta politici economice mai orientate spre piață și va normaliza relațiile cu Uniunea Europeană. Ungaria coboară, România rămâne cu cele mai ridicate dobânzi din regiune Randamentele titlurilor de stat ungare pe 10 ani au scăzut cu peste 40 de puncte de bază față de vineri, la 6,14% pe an, respectiv cu circa 80 de puncte de bază în ultima săptămână. În România, dobânzile sunt în scădere în ultimele două săptămâni, însă rămân cele mai ridicate din regiune: 6,66% pe an la fixingul de marți, cu 10 puncte de bază mai jos față de joi (precedenta zi de tranzacționare) și cu 30 de puncte de bază sub nivelul de acum o săptămână. Profit notează că scăderea a fost mai vizibilă după anunțul armistițiului SUA/Iran. De ce contează pentru investitori: fondurile UE și percepția de risc ING evidențiază magnitudinea victoriei Tisza în fața Fidesz și arată că piața anticipa mai degrabă o majoritate simplă. În această interpretare, un transfer de putere mai lin și deblocarea mai rapidă a fondurilor europene devin „principalul punct de interes” pentru investitori. „Dintr-o perspectivă macroeconomică, concluzia principală este un mandat cu o forță peste așteptări pentru schimbarea regimului, care reduce incertitudinea politică pe termen scurt, crescând în același timp așteptările de reparare a instituțiilor, a relațiilor cu UE și credibilității fiscale mai rapid decât se aștepta.” Totuși, presiunile internaționale pot rămâne un factor de risc: economiștii citați de Profit anticipează o posibilă corecție a forintului spre 370 unități/euro, pe fondul influenței conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor. ING mai avertizează că investitorii ar putea marca mai repede profiturile din pozițiile pe forint, ceea ce ar crește volatilitatea. România: scadențe mari și refinanțare la costuri mai ridicate Pe plan local, articolul atrage atenția asupra presiunii de refinanțare în lei. Randamentele titlurilor românești rămân cu 40–60+ puncte de bază peste nivelul de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu. În plus, urmează scadențe semnificative: obligațiuni de 10,4 miliarde lei cu scadența în 22 aprilie , emise în principal în 2018–2019 la dobânzi de 4–5% pe an (și la 3–4% în 2020, respectiv câteva emisiuni la 7–8% în 2022), care vor fi refinanțate la dobânzi de peste 6% pe an, ceea ce implică un cost mai mare al datoriei publice; certificate de 937 milioane lei emise anul trecut, cu scadența în 29 aprilie . În context, Profit menționează că până la finele lunii februarie titlurile românești deveniseră mai atractive pe fondul reducerii deficitului bugetar, de la 9,3% în 2024 la 6,2% în 2026, însă nivelul dobânzilor rămâne ridicat comparativ cu regiunea. [...]
Scăderea costurilor de finanțare ale Ungariei, pe fondul țintei de aderare la euro, schimbă raportul de forțe pe piețele de obligațiuni din Europa de Est și poate pune presiune pe România printr-o posibilă rotație a capitalului către Budapesta , potrivit Economedia , care citează o analiză Bloomberg . Pentru prima dată din 2020, costurile de împrumut ale Ungariei au coborât sub cele ale Poloniei, iar diferența față de obligațiunile Republicii Cehe s-a redus cu două puncte procentuale din martie. Mișcarea indică o schimbare de percepție a investitorilor față de unele dintre cele mai mari economii din regiune, în contextul în care noul prim-ministru, Peter Magyar , își propune să aducă Ungaria „în mainstream-ul european”. Ce s-a schimbat în evaluarea investitorilor Înainte de alegerile de luna trecută, Ungaria era văzută drept cea mai riscantă țară din grup, pe fondul unei „moșteniri de corupție” și al politicilor imprevizibile sub Viktor Orban. După ce Magyar s-a angajat să îndeplinească criteriile pentru adoptarea euro în următorii patru ani, investitorii au început să susțină noua administrație: investitorii străini au cumpărat obligațiuni maghiare, iar forintul este aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani față de euro. James Novotny, manager de investiții la Jupiter Asset Management, spune că firma este mai optimistă față de Ungaria decât a fost vreodată. „Probabil că suntem mai optimiști față de Ungaria decât am fost vreodată.” Semnale din piață: randamente, fluxuri și performanță Analiza indică o performanță superioară a activelor maghiare după scrutinul din 12 aprilie: un indice al obligațiunilor în monedă locală a adus un randament de 9,6% în dolari, „de departe” cel mai bun dintre piețele emergente în perioada respectivă. În același interval, obligațiunile poloneze, cehe și românești au fost pe pierdere. La nivel de referință, obligațiunea Ungariei are un randament de 5,55%, cu: 30 de puncte de bază sub titlul polonez pe 10 ani; 65 de puncte de bază peste datoria cehă similară. Datele oficiale arată că investitorii străini dețin o sumă record de 8,7 trilioane de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei) în titluri de datorie maghiare, cu 44% mai mult decât acum un an. De ce contează pentru România: riscul de „substituție” a capitalului Investitorii mizează pe așa-numita „tranzacție de convergență cu euro” — o temă prin care se pariază că inflația, dobânzile și finanțele publice ale Ungariei se vor alinia în timp cu cele ale zonei euro. În acest cadru, o dezbatere importantă este dacă o Ungarie percepută drept mai „solidă” va atrage investiții în detrimentul Poloniei, României și Cehiei sau dacă va sprijini regiunea în ansamblu. Nimrod Mevorach (UBS) vede probabilă o rotație, pe măsură ce Ungaria începe să semene cu „piețele europene de înaltă calitate”. În schimb, Marek Raczko (Barclays) minimizează riscul unor ieșiri masive din obligațiunile poloneze și cehe, argumentând că poziționarea redusă a investitorilor străini pe aceste piețe limitează „efectul de substituție”. Obstacolele: deficitul bugetar și un calendar incert Deși tema de investiții a prins tracțiune, analiștii avertizează că drumul către euro poate dura mulți ani, iar obstacolele sunt mari pentru un guvern instalat de puțin timp. Un punct sensibil este deficitul bugetar: acesta este estimat să depășească 5% din PIB în acest an, în timp ce țările din zona euro trebuie să mențină deficitul sub 3%. Pe piața de acțiuni, Egle Fredriksson (East Capital) vede potențial pentru o creștere de 20%–30% a acțiunilor listate la Budapesta, pe fondul unei economii mai puternice și al legăturilor mai strânse cu UE, subliniind că „călătoria” către euro poate conta mai mult decât obiectivul final. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 628,7 milioane de lei peste ținta inițială, la un randament mediu de 7,05% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care a strâns o cerere totală de peste 1,47 miliarde de lei, potrivit Ziarul Financiar . Semnalul principal pentru piață este că statul a reușit să se finanțeze peste suma programată fără o creștere vizibilă a costului, pe fondul unei cereri solide. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 7,05% pe an, un nivel apropiat de randamentul marginal acceptat, ceea ce indică o stabilitate relativă a costurilor de finanțare în această licitație. Cerere aproape triplă față de suma programată Emisiunea a avut o valoare programată de 500 milioane de lei și a fost suprasubscrisă de aproape trei ori. Din cererea totală, peste 1,35 miliarde de lei au provenit din oferte competitive, depuse în principal în cont propriu de dealerii primari . În final, Ministerul Finanțelor a adjudecat 628,7 milioane de lei, peste nivelul anunțat inițial, cu următoarea structură a alocării: 510 milioane de lei către oferte competitive; 118,7 milioane de lei către oferte necompetitive. Caracteristicile titlurilor și costul brut al finanțării Titlurile emise sunt obligațiuni de stat de tip benchmark (emisiuni standardizate, folosite ca reper de piață), cu scadența în iulie 2031. Rata cuponului este de 7,65%, iar valoarea nominală a unui titlu este de 5.000 de lei. Costul brut al finanțării atrase în urma licitației se ridică la aproximativ 681,7 milioane de lei, sumă care include dobânda acumulată. [...]
Leul s-a depreciat pe interbancar, iar bursa a scăzut după anunțul moțiunii PSD-AUR , într-un nou episod de volatilitate alimentat de tensiunea politică, potrivit Libertatea . În tranzacțiile interbancare de luni, moneda națională a coborât de la un nivel de deschidere de 5,0760 lei pentru un euro la 5,0915 lei, conform datelor platformei Conso.ro , analizate de publicație. Bursa de Valori București , din nou pe minus Pe piața de capital, Bursa de Valori București a scăzut, după ce „a mai fost pe roșu și săptămâna trecută”, în contextul oficializării ieșirii PSD de la guvernare. Principalii indici menționați au avut următoarele variații: BET: -1,02% BET-FI (companii financiare): -1,14% BET-NG (energie): -0,97% La nivel de emitent, scăderile indicate în articol au inclus companii de stat: Electrica (-2,67%), Nuclearelectrica (-1,75%), Transgaz (-1,43%) și Romgaz (-0,94%). Miza economică: listările companiilor de stat și jalonul din PNRR În fundalul reacției piețelor, Libertatea amintește conflictul legat de listarea pe bursă a unor pachete suplimentare din companii de stat, plan criticat anterior de PSD. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat recent intenția de a lista banca de stat CEC, precum și pachete minoritare la Hidroelectrica și Romgaz. Potrivit articolului, listarea unor pachete de acțiuni este o condiție în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar jaloanele stabilite cu Comisia Europeană trebuie îndeplinite până pe 31 august, pentru ca România să primească restul fondurilor europene, „adică o sumă de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”. Publicația mai notează, trimițând la o analiză anterioară, că statul român ar putea obține 11 miliarde de lei din listarea acestor pachete, bani considerați necesari pentru reducerea deficitului bugetar. Context politic: conflict și pe reforma administrației Pe lângă reforma companiilor de stat, articolul menționează că premierul Ilie Bolojan și PSD sunt în conflict și pe tema reformei administrației, care „nu a avansat”, deși ar fi fost propusă încă din toamna anului trecut, fiind blocată de PSD. [...]
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat în lei la cea mai ridicată dobândă de după octombrie 2025 , pe fondul creșterii abrupte a randamentelor, într-un context de escaladare a tensiunilor politice interne, potrivit HotNews . Emisiunea a vizat obligațiuni cu scadența în iulie 2034, iar investitorii au subscris aproape 372 de milioane de lei, peste prospectul anunțat de 300 de milioane de lei. Informațiile detaliate despre tranzacție sunt prezentate de Profit.ro, conform trimiterii din materialul HotNews . [...]
