Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Leul rămâne „veriga slabă” în regiune, iar asta se vede direct în costul finanțării statului, care se menține în jur de 7% pe an, în timp ce Ungaria coboară randamentele și atrage capital, potrivit Profit.
În Europa Centrală și de Est, Ungaria este descrisă drept „noua vedetă a piețelor”, pe fondul intrărilor de capital după alegeri, al așteptărilor privind deblocarea fondurilor europene și al începerii procesului de adoptare a euro. În acest context, randamentele titlurilor în forinți au scăzut sub cele ale titlurilor în lei și sub cele în zloți polonezi, în timp ce leul este singura monedă din regiune care se depreciază „substanțial” față de euro.
Ministerul Finanțelor a plasat la bănci obligațiuni de 920 milioane lei, scadente în aprilie 2028, la o cerere de 1,7 miliarde lei, peste valoarea de prospect (ținta inițială) de 400 milioane lei. Randamentul mediu a fost de 6,38% pe an.
Pentru obligațiunile scadente în aprilie 2035, ofertele au fost de 1,38 miliarde lei, față de un prospect de 400 milioane lei. Statul a împrumutat 563 milioane lei, la un randament mediu de 6,96% pe an.
Publicația notează că, după vârful de circa 7,3% la începutul lunii mai (în contextul crizei politice), randamentele titlurilor românești pe 10 ani au coborât la 6,85% pe 14 mai, pentru ca în această săptămână să revină pe creștere, la circa 7% pe an. O creștere mai abruptă, de aproximativ 20 de puncte de bază, a fost consemnată pe scadența de 3 ani.
În Ungaria, randamentele titlurilor în forinți la 10 ani au coborât la aproape 5,5% pe an, deși în mare parte din ultimele luni au fost la niveluri similare celor din România. Totodată, Ungaria plătește acum dobânzi mai mici decât Polonia cu 30–40 de puncte de bază și a redus diferența față de Cehia la 60–70 de puncte de bază (de la 250–300 de puncte de bază anul trecut), potrivit analizei citate.
Scăderea randamentelor este interpretată ca un pariu al pieței pe accesul la fonduri europene și pe aderarea la zona euro. Erste avertizează însă că, deși angajamentul este „ferm”, nu au fost întreprinse măsuri oficiale, iar procesul poate dura ani.
În această săptămână, euro a scăzut cu circa 0,5% față de forint și cu aproximativ 7% de la începutul anului. Față de coroana cehească, euro a coborât ușor (aproape 0,1%) de la începutul săptămânii, iar față de zlotul polonez este în stagnare. În schimb, euro a urcat cu aproape 0,7% față de leu, iar de la începutul anului leul are „de departe” cea mai slabă evoluție regională, cu o depreciere de circa 3%.
Erste leagă evoluția și de factorul politic intern și de semnalele băncii centrale:
„În România, guvernatorul Isărescu a avertizat că întârzierile prelungite în formarea unui nou guvern ar fi dăunătoare. Banca centrală este pregătită să permită o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.”
În același context, BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finele anului, de la 3,9% la 5,5%, pe fondul șocului energetic. Inflația este așteptată să urce până la un vârf de 11% pe an în vară, apoi să coboare spre 6% pe an la începutul toamnei, în principal pe fondul unui efect de bază. Prognoza pentru 2027 a fost menținută la 2,9%.
Pentru piață, combinația dintre deprecierea leului și randamentele încă ridicate la titlurile românești păstrează presiunea pe costul de finanțare al statului, în timp ce Ungaria beneficiază de o îmbunătățire rapidă a percepției investitorilor.
Recomandate
Aprecierea rapidă a forintului începe să lovească exportatorii ungari , chiar dacă a adus Ungaria în prim-planul investitorilor prin scăderea costurilor de finanțare și printr-o datorie suverană mai bine cotată; banca centrală a intervenit deja pentru a tempera întărirea monedei, potrivit Ziarul Financiar . Discursurile noului guvern de la Budapesta despre pregătirea economiei pentru înlocuirea forintului cu euro au alimentat optimismul din piețe: randamentele (yieldurile) au coborât, iar pe piața obligațiunilor datoria Ungariei a ajuns, după mulți ani, mai valoroasă decât cea a Poloniei. În paralel, forintul – monedă cunoscută istoric pentru tendința de depreciere – s-a apreciat, ceea ce ajută la ținerea inflației sub control. De ce devine forintul o problemă pentru economie Problema, notează analiza, este viteza și amplitudinea aprecierii. Un număr tot mai mare de companii reclamă că un forint puternic le erodează avantajul de preț pe piețele externe, într-un model economic bazat pe exporturi. Nemulțumirile vin atât din zona companiilor mari – este menționat producătorul de medicamente Gedeon Richter – cât și din rândul IMM-urilor, considerate cele mai vulnerabile. În același timp, un curs mai puternic pune presiune pe profituri într-un context în care cresc așteptările de majorări salariale, iar presiunile inflaționiste ridică costurile de producție. Multinaționalele au, în general, mai multă capacitate de protecție prin rețele globale și structuri de cost în valută, spre deosebire de firmele mici și mijlocii. Ce a alimentat întărirea monedei și ce a făcut banca centrală Forintul a fost susținut și de detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a crescut apetitul pentru risc, dar și de așteptările că noul guvern ar putea relansa economia și ar putea debloca o parte din fondurile europene înghețate anterior de Comisia Europeană. Pe plan intern, noua conducere a băncii centrale, cu Mihály Varga în frunte, s-a concentrat pe stabilitatea cursului de schimb, o schimbare față de politicile ultimilor 15 ani. În plus, dobânda de politică monetară ridicată, de peste 6%, a funcționat ca sprijin pentru monedă. Totuși, banca centrală a semnalat că forintul „a ajuns prea sus” și a acționat pentru a-i frâna ascensiunea: marțea trecută a redus o rată de dobândă tehnică, coborând dobânda reală la forinți cu 50 de puncte de bază, la 5,25%, în timp ce dobânda de referință a rămas la 6,25%. Efectul a fost o depreciere ușoară a forintului. Impact în piața obligațiunilor: Ungaria sub Polonia la costuri de împrumut Pe piața titlurilor de stat, Ungaria a ajuns pentru prima dată după 2020 să se împrumute mai ieftin decât Polonia, iar diferența față de Cehia s-a redus, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Obligațiunile ungare pe 10 ani aveau vineri un randament de 5,57%, cu circa 30 de puncte de bază sub nivelul Poloniei și cu 65 de puncte de bază peste Cehia. Pentru comparație, obligațiunile românești erau la un randament de aproape 7%. Interesul investitorilor străini a crescut: aceștia dețineau un nivel record de titluri de datorie maghiare, de 8.700 de miliarde de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei), cu 44% mai mult decât în urmă cu un an. La ce să se aștepte companiile Potrivit Portfoliu.hu, publicație financiară din Ungaria citată în articol, nu este de așteptat o inversare semnificativă a traiectoriei monedei în viitorul apropiat, iar forintul ar putea rămâne puternic luni sau chiar ani. În acest scenariu, exportatorii ar urma să fie împinși către ajustări structurale – un proces descris ca fiind lung și dificil – care ar necesita flexibilitate și sprijin guvernamental. [...]
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat luni cu aproape 1,31 mld. lei la randamente de 6,65% și 6,90% pe an , într-un test de piață care arată că apetitul investitorilor rămâne peste nivelul oferit de stat, în condițiile în care cererea totală a depășit 1,63 mld. lei, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea a fost atrasă prin două licitații de obligațiuni de stat de tip benchmark (serii standard, folosite ca reper de preț în piață), organizate prin intermediul BNR. Cum s-au împărțit împrumuturile și la ce costuri Cea mai mare parte a sumei a venit din redeschiderea emisiunii cu scadența în iulie 2031, cu cupon de 7,65%, unde Ministerul Finanțelor a atras 719,7 milioane lei. Cererea investitorilor a fost de 1,01 miliarde lei, ceea ce înseamnă o suprasubscriere de aproximativ 1,4 ori. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 6,65%, iar randamentul maxim acceptat de 6,67%. A doua licitație a vizat obligațiuni cu scadența în octombrie 2036, cu cupon de 6,9%, prin care statul a împrumutat 586,5 milioane lei, la o cerere totală de 626,5 milioane lei. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 6,90%, iar randamentul maxim acceptat la 6,91%. Ce indică cererea peste ofertă Nivelul cererii (peste 1,63 mld. lei cumulat) peste suma atrasă (aproape 1,31 mld. lei) sugerează că există lichiditate disponibilă pentru titlurile statului la randamentele acceptate în licitații, inclusiv pe maturități mai lungi (2036), relevante pentru costul pe termen lung al finanțării bugetului. La ambele licitații au participat șapte dealeri primari, iar ofertele depuse au fost acceptate integral la nivelul marginal, cu un coeficient de adjudecare de 100%. Parametrii din prospect și pașii următori Pentru emisiunea cu scadența în 2031, prospectul prevedea o valoare programată de 700 milioane lei și o sesiune suplimentară de oferte necompetitive de 108 milioane lei. Pentru emisiunea cu scadența în 2036, valoarea programată a fost de 500 milioane lei, iar sesiunea suplimentară a fost stabilită la 88 milioane lei. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 975,1 milioane de lei la un randament mediu de 6,59% pe an , într-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, semnalând că statul continuă să se finanțeze la costuri ridicate, chiar dacă cererea băncilor a depășit oferta, potrivit Economedia . Împrumutul a fost realizat luni, prin titluri cu maturitate reziduală de 49 de luni, iar randamentul mediu adjudecat a fost de 6,59% pe an, conform datelor BNR citate de Agerpres. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, însă băncile au subscris în total 1,355 miliarde de lei, peste nivelul ofertei. Cerere peste ofertă, dar costul rămâne relevant pentru buget Suprasubscrierea indică interes din partea sectorului bancar pentru titlurile statului, însă nivelul randamentului rămâne elementul-cheie pentru buget: el influențează costul de finanțare al datoriei publice și, implicit, presiunea asupra cheltuielilor cu dobânzile în perioada următoare. Ce urmează: licitație suplimentară și un plan de împrumuturi mai mare în iunie Pentru marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul intenționează să atragă încă 146,3 milioane de lei, la randamentul stabilit în sesiunea de luni. În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 7,6 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu 3 miliarde de lei peste nivelul din mai (4,6 miliarde de lei). La suma din iunie se poate adăuga până la 15% din valoarea adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive pentru instrumentele de tip benchmark. Potrivit sursei, fondurile sunt destinate refinanțării datoriei publice, rambursărilor anticipate și finanțării deficitului bugetar. [...]
Ministerul Finanțelor deschide între 15 și 22 iunie o nouă fereastră de finanțare de la populație prin Fidelis , cu opt emisiuni (în lei și euro), inclusiv tranșe dedicate donatorilor de sânge , potrivit Economedia . Miza pentru investitori rămâne accesul la instrumente listate la bursă, cu venituri neimpozabile, iar pentru stat – continuarea atragerii de economisire internă. Programul ajunge la a șasea ofertă Fidelis din acest an și la a 37-a de la reluarea din iulie 2020. În precedentele 36 de oferte, Ministerul Finanțelor a atras de la populație aproape 68,7 miliarde lei. Cum arată oferta și cine poate intra pe tranșa donatorilor Oferta include patru emisiuni în euro și patru în lei. Două dintre acestea sunt dedicate donatorilor de sânge (una în lei și una în euro), iar pe această tranșă pot plasa ordine doar investitorii care au donat sânge în perioada 1 ianuarie 2026 – 22 iunie 2026. Prin cine se pot face subscrierile Titlurile pot fi subscrise prin consorțiul de intermediere sau prin intermediari autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară care au semnat angajamentul privind respectarea condițiilor ofertei și a prospectului și au transmis angajamentul către lead manager. Sindicatul de intermediere este format din: BT Capital Partners (lead manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille, UniCredit Bank, iar grupul de distribuție include: Banca Transilvania, Salt Bank, Libra Internet Bank. Calendar și tratament fiscal Data estimată de admitere la tranzacționare a titlurilor de stat Fidelis este 26 iunie 2026. Veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile, conform informațiilor din anunțul Bursei de Valori București citat de Agerpres. [...]
Scăderea costurilor de finanțare ale Ungariei, pe fondul țintei de aderare la euro, schimbă raportul de forțe pe piețele de obligațiuni din Europa de Est și poate pune presiune pe România printr-o posibilă rotație a capitalului către Budapesta , potrivit Economedia , care citează o analiză Bloomberg . Pentru prima dată din 2020, costurile de împrumut ale Ungariei au coborât sub cele ale Poloniei, iar diferența față de obligațiunile Republicii Cehe s-a redus cu două puncte procentuale din martie. Mișcarea indică o schimbare de percepție a investitorilor față de unele dintre cele mai mari economii din regiune, în contextul în care noul prim-ministru, Peter Magyar , își propune să aducă Ungaria „în mainstream-ul european”. Ce s-a schimbat în evaluarea investitorilor Înainte de alegerile de luna trecută, Ungaria era văzută drept cea mai riscantă țară din grup, pe fondul unei „moșteniri de corupție” și al politicilor imprevizibile sub Viktor Orban. După ce Magyar s-a angajat să îndeplinească criteriile pentru adoptarea euro în următorii patru ani, investitorii au început să susțină noua administrație: investitorii străini au cumpărat obligațiuni maghiare, iar forintul este aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani față de euro. James Novotny, manager de investiții la Jupiter Asset Management, spune că firma este mai optimistă față de Ungaria decât a fost vreodată. „Probabil că suntem mai optimiști față de Ungaria decât am fost vreodată.” Semnale din piață: randamente, fluxuri și performanță Analiza indică o performanță superioară a activelor maghiare după scrutinul din 12 aprilie: un indice al obligațiunilor în monedă locală a adus un randament de 9,6% în dolari, „de departe” cel mai bun dintre piețele emergente în perioada respectivă. În același interval, obligațiunile poloneze, cehe și românești au fost pe pierdere. La nivel de referință, obligațiunea Ungariei are un randament de 5,55%, cu: 30 de puncte de bază sub titlul polonez pe 10 ani; 65 de puncte de bază peste datoria cehă similară. Datele oficiale arată că investitorii străini dețin o sumă record de 8,7 trilioane de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei) în titluri de datorie maghiare, cu 44% mai mult decât acum un an. De ce contează pentru România: riscul de „substituție” a capitalului Investitorii mizează pe așa-numita „tranzacție de convergență cu euro” — o temă prin care se pariază că inflația, dobânzile și finanțele publice ale Ungariei se vor alinia în timp cu cele ale zonei euro. În acest cadru, o dezbatere importantă este dacă o Ungarie percepută drept mai „solidă” va atrage investiții în detrimentul Poloniei, României și Cehiei sau dacă va sprijini regiunea în ansamblu. Nimrod Mevorach (UBS) vede probabilă o rotație, pe măsură ce Ungaria începe să semene cu „piețele europene de înaltă calitate”. În schimb, Marek Raczko (Barclays) minimizează riscul unor ieșiri masive din obligațiunile poloneze și cehe, argumentând că poziționarea redusă a investitorilor străini pe aceste piețe limitează „efectul de substituție”. Obstacolele: deficitul bugetar și un calendar incert Deși tema de investiții a prins tracțiune, analiștii avertizează că drumul către euro poate dura mulți ani, iar obstacolele sunt mari pentru un guvern instalat de puțin timp. Un punct sensibil este deficitul bugetar: acesta este estimat să depășească 5% din PIB în acest an, în timp ce țările din zona euro trebuie să mențină deficitul sub 3%. Pe piața de acțiuni, Egle Fredriksson (East Capital) vede potențial pentru o creștere de 20%–30% a acțiunilor listate la Budapesta, pe fondul unei economii mai puternice și al legăturilor mai strânse cu UE, subliniind că „călătoria” către euro poate conta mai mult decât obiectivul final. [...]
Un pariu de circa 409.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei) pe ieșirea lui Vladimir Putin din funcție până la finalul lui 2026 readuce în prim-plan riscul de tranzacționare pe informații privilegiate în piețele de predicție , după o serie de episoade similare, potrivit Futurism . Miza a fost plasată pe Polymarket de un cont numit „ZnotluvuiSamez”, care are ca imagine de profil steagul Ucrainei. Pariul vizează un contract formulat „Putin out as President of Russia by December 31, 2026?”, iar publicația notează că același cont a făcut și alte pariuri mari legate de războiul ruso-ucrainean. La nivelul agregat al pariurilor utilizatorilor, Polymarket indica în acest moment o „șansă de 11%” ca Putin să nu mai fie președinte până la finalul anului, conform articolului. Totuși, Futurism subliniază că o miză mare nu este o garanție a materializării evenimentului, fie că ar fi vorba de o înlăturare, fie de o retragere voluntară. De ce contează pentru piețe: semnal sau posibil „insider trading” Contextul în care apare pariul este important pentru credibilitatea acestor platforme. Futurism amintește că „insider trading” (tranzacționare pe baza unor informații nepublice) a afectat de mult timp piețe de predicție precum Polymarket și Kalshi , inclusiv pe evenimente tragice sau conflicte, unde persoane cu acces la informații sensibile pot obține un avantaj față de public. Publicația dă ca exemplu un scandal anterior: un cont a pariat corect 20.000 de dolari pe un atac iminent pe teritoriul Venezuelei, iar „la doar câteva ore” după, președintele SUA Donald Trump ar fi autorizat lovitura militară; ulterior, un militar din forțele speciale americane a fost acuzat de Departamentul de Justiție de „fraudă cu mărfuri” și de efectuarea unei tranzacții monetare ilegale, după ce a pariat pe invazia din Venezuela pe Polymarket. În acest nou caz, Futurism precizează că nu există dovezi care să indice o înlăturare iminentă a lui Putin, dar susține că amploarea tranzacționării pe informații privilegiate pe Polymarket face ca pariul „să aibă măcar o anumită credibilitate”. Context politic: războiul continuă, iar retragerea pare improbabilă Articolul plasează pariul și în contextul evoluțiilor recente din război: Moscova ar fi fost lovită de noi atacuri cu drone ucrainene, iar fostul secretar american al apărării Leon Panetta a declarat pentru NewsNation că Putin este „încolțit” și „nu este sigur ce să facă”, adăugând că ar trebui să negocieze o încetare a focului, dar că „știindu-l pe Putin” va continua să reziste, iar Rusia „va plăti prețul”. În același timp, Futurism notează că războiul nu dă semne că se apropie de final și că Putin ar fi exclus viitoare discuții de pace, ceea ce ar face mai puțin probabil un scenariu în care liderul rus „își agață haina în cui” în mijlocul conflictului, după „peste 26 de ani” la conducerea Rusiei, în formularea publicației. [...]
