Știri
Știri din categoria Politică monetară
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare, într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia.
Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației.
Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației.
„Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.”
Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale.
„Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.”
Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate.
În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate.
În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară”.
Recomandate
BNR avertizează că o eventuală sancționare a mecanismului ROBOR ar atinge indirect autonomia politicii monetare , în condițiile în care indicele este încadrat strict între facilitățile băncii centrale și evoluează în jurul ratei-cheie, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu respinge premisele investigației Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri între bănci la stabilirea ROBOR și spune că, dacă se susține că ROBOR a crescut dintr-o practică neconcurențială, atunci este vizată implicit și decizia BNR de a crește rata de politică monetară. Întrebat dacă BNR cooperează cu Consiliul Concurenței, Isărescu a răspuns: „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere.” De ce contează: ancheta pe ROBOR se intersectează cu transmisia politicii monetare Guvernatorul argumentează că ROBOR nu este un indicator „liber”, ci unul „suprareglementat”, care „nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard”, într-un coridor de „plus-minus unu la sută față de rata de politică monetară”. În acest cadru, o acuzație că băncile ar fi „crescut ROBOR” pentru a majora costurile creditării ar ignora faptul că indicele a urmat majorarea ratei-cheie. Isărescu a formulat explicit legătura dintre ROBOR și rata stabilită de banca centrală: „Dacă tot timpul ROBOR a stat plus-minus unu în jurul ratei de politică monetară și rata de politică monetară pe care o stabilește BNR a crescut de la 1,5% la 7% și dumneata spui că a crescut ROBOR datorită unei practici neconcurențiale, înseamnă că te referi la Banca Națională, nu?” În aceeași logică, guvernatorul respinge distincția potrivit căreia ancheta „nu vizează BNR, ci ROBOR”, susținând că ROBOR este „un indicator al pieței monetare, controlate de BNR”. Ce instrumente spune BNR că are dacă ROBOR „iese din limite” Isărescu afirmă că, dacă indicele ar depăși coridorul definit de instrumentele BNR, există mecanisme de corecție, inclusiv intervenții prin comunicare publică („moral suasion” – influențarea pieței prin declarații) sau prin supraveghere. „Fie face guvernatorul o declarație și zice: «Măi, ați sărit calul.» (...) Sau trimit direcția de supraveghere și îi trage de ureche.” Guvernatorul a invocat și un precedent din 2008, când, potrivit relatării sale, BNR a intervenit în piață după ce unele bănci ar fi încercat să obțină lichiditate fără a avea titluri de stat necesare pentru accesarea facilității de depozit. Miza de reglementare: autonomia băncii centrale în cadrul UE Isărescu a invocat Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care interzice transmiterea de instrucțiuni către băncile centrale din Sistemul European al Băncilor Centrale. În interpretarea sa, dacă ROBOR a crescut ca urmare a creșterii ratei de politică monetară, atunci o sancțiune îndreptată spre mecanismul ROBOR ar afecta indirect autonomia instituției. „Ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. (...) Nu avem alt mecanism de a transmite politica monetară.” Unde este ancheta Consiliului Concurenței și ce urmează Investigația a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul investigației (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie, care au 30 de zile pentru observații, urmate de audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finalul primului semestru. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a spus că ancheta nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor – suspiciunea fiind că acestea nu ar fi cotat independent în procedura de fixing. Băncile vizate au transmis că s-au conformat prevederilor legale. [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5% , o decizie care menține costul creditării ridicat într-un moment în care banca centrală confirmă atât o inflație de două cifre, cât și o economie în contracție, potrivit Digi24 . Consiliul de Administrație al BNR a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, nivel păstrat încă din 2024. În același timp, banca centrală a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, au rămas neschimbate rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor. De ce contează decizia: inflație în urcare și riscuri externe BNR arată că în aprilie 2026 rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, „în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică” pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile și al creșterii cotației petrolului. Instituția avertizează că presiunile inflaționiste sunt alimentate în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală și anticipează că inflația va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul majorării ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului. În același timp, BNR estimează că inflația ar urma să înceapă să scadă din trimestrul al treilea al anului și să reintre în interiorul intervalului țintei în trimestrul III 2027. „Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 (...) și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei”. Economia se contractă, iar piața muncii dă semne de slăbiciune BNR confirmă deteriorarea economiei: datele preliminare analizate de bancă arată că activitatea economică s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv. Potrivit instituției, economia s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după o scădere de 2,0% în trimestrul IV 2025. Banca centrală mai indică faptul că vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali. Pe piața muncii, BNR descrie o slăbire tot mai evidentă: numărul salariaților din economie continuă să scadă, iar companiile și-au redus intențiile de angajare. „Intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică”. Ce semnal transmite menținerea dobânzii Păstrarea dobânzii-cheie la 6,5% sugerează că BNR prioritizează în continuare controlul inflației și gestionarea riscurilor, chiar dacă economia încetinește. În practică, o dobândă de politică monetară ridicată tinde să mențină mai sus costurile de finanțare din economie, inclusiv pentru credite, în timp ce băncile își calibrează dobânzile la depozite și împrumuturi în jurul acestor repere. BNR a publicat decizia într-un comunicat , iar pentru contextul discuțiilor precedente banca centrală indică și minuta ședinței din 7 aprilie 2026 . [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe tot parcursul lui 2026 , pe fondul revenirii inflației peste 10% și al intrării economiei în recesiune, potrivit Ziarul Financiar . Pentru companii și populație, mesajul implicit este prelungirea condițiilor de creditare scumpe, într-un moment în care activitatea economică încetinește. Inflația a urcat la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în martie, evoluție care „surprinde în sens negativ”, iar România este în recesiune, cu un declin al PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026, arată datele citate în articol. În acest context, analiștii anticipează că banca centrală va păstra rata-cheie nemodificată în ședința de astăzi și că va revizui în sus prognoza de inflație. De ce contează decizia: costul banilor rămâne ridicat mai mult timp Dobânda-cheie se află la 6,5% din vara anului 2024. În noul context macroeconomic, scenariul de relaxare monetară s-a îndepărtat: scăderile de dobânzi, care anterior erau așteptate să înceapă în a doua parte a acestui an, au fost împinse, potrivit estimărilor menționate, către vara anului 2027. În termeni practici, menținerea unei politici monetare „restrictive” înseamnă că presiunea asupra costurilor de finanțare rămâne, inclusiv pentru creditele în lei, iar economia primește mai puțin sprijin din partea dobânzilor într-o perioadă de contracție. Contextul macro: inflație persistentă, recesiune și consum sub presiune Pe lângă recesiunea din ultimele trei trimestre, articolul notează scăderea încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, înrăutățirea condițiilor de pe piața muncii și faptul că salariile au creștere negativă în termeni reali (adică după ajustarea cu inflația). Persistența inflației i-a determinat pe analiști să își modifice estimările pentru finalul acestui an la 6–7% și să anticipeze că și banca centrală va urca prognoza oficială. Ce spun analiștii despre prioritățile BNR Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, susține că, în pofida slăbiciunii economice, este probabil ca BNR să prioritizeze obiectivul de reducere a inflației și să mențină condițiile monetare restrictive. „În ciuda recesiunii economice din ultimele trei trimestre, a scăderii încrederii consumatorilor la cel mai scăzut nivel din 2011, a înrăutățirii condițiilor de pe piața muncii şi a creşterii negative a salariilor în termeni reali, este probabil ca BNR să acorde prioritate păstrării obiectivelor sale de luptă împotriva inflaţiei şi să menţină condiţiile monetare destul de restrictive.” Pentru mediul de afaceri, concluzia este că „compromisul” dintre creștere economică și inflație devine mai dificil: recesiunea ar cere, teoretic, dobânzi mai mici, dar inflația ridicată împinge banca centrală să rămână prudentă. [...]
BNR transmite că ar fi prematură o creștere a dobânzii-cheie , pe fondul unui șoc inflaționist alimentat de scumpirea energiei, dar și al unei economii care încetinește, potrivit Economedia . Mesajul vine înaintea ședinței de politică monetară a BNR programate vineri. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu susține, într-un articol publicat pe blogul personal, că o înăsprire a condițiilor monetare „s-ar putea dovedi prematură”, deoarece efectele unei majorări de dobândă se transmit în economie cu întârziere și ar putea ajunge să se suprapună peste o eventuală atenuare a presiunilor inflaționiste, dacă tensiunile geopolitice se reduc și traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz se normalizează. „O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz.” De ce contează pentru economie: riscul de a frâna suplimentar creșterea Marinescu avertizează că o reacție „mecanică” la ceea ce numește „inflația Ormuz” poate fi dăunătoare atât pentru economie, cât și pentru credibilitatea politicii monetare. Argumentul central este că șocul actual este unul de ofertă (energie), „lipsit de cauze monetare”, iar o creștere a dobânzii ar putea adânci deteriorarea perspectivelor de creștere economică. În același timp, viceguvernatorul subliniază că și relaxarea monetară „mecanică” ar fi riscantă dacă dezinflația (scăderea inflației) nu se consolidează în timp. Contextul intern: ajustare fiscală și cerere slabă În evaluarea sa, politica monetară operează într-un cadru complicat de contextul fiscal-bugetar. Marinescu amintește că, în 2024, reducerile dobânzii s-au suprapus peste o politică bugetară „puternic expansionistă”, iar acum economia resimte efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, în condițiile în care „deficitul de cerere” se adâncește. În acest cadru, el indică nevoia ca politica monetară să evite să „pună sare pe rană” printr-o creștere a dobânzii de referință ca reacție la primele șocuri de ofertă. Inflația și energia: pragul de 10% și efectele în consum Viceguvernatorul afirmă că scumpirea combustibililor pe fondul războiului a dus inflația aproape de 10% în martie și că aceasta va trece de 10% în aprilie. În text este menționată și o scumpire a combustibililor de circa 13% ca factor principal al accelerării inflației. Pe partea de cerere, Marinescu notează că inflația lovește un consum deja comprimat: în februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%, potrivit datelor citate în material. Ce semnal dă BNR înainte de ședință: „wait-and-see” ar putea continua Marinescu indică faptul că abordarea BNR de până acum, descrisă ca „wait-and-see condiționat” (așteptare și evaluare, în funcție de date), „are șanse să mai continue o vreme”, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acționeze. În aprilie, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară, în pofida revizuirii în sus a traiectoriei inflației pentru lunile următoare, pe fondul efectelor războiului din Golf. Marinescu mai spune că este anticipată o înjumătățire a inflației în lunile de vară, ca efect de bază al măsurilor fiscale adoptate în vara lui 2025, concomitent cu o „depresurizare” a inflației de bază (inflația core) prin frânarea consumului și a cererii agregate. Riscuri dacă tensiunile persistă: „efecte de runda a doua” Dacă tensiunile din regiune se prelungesc, prețurile ridicate la energie ar putea genera „efecte de runda a doua” (adică scumpiri care se propagă din energie către alte prețuri și salarii), ceea ce ar putea prelungi presiunile inflaționiste pentru mai multe trimestre. Ca element de atenuare, Marinescu menționează plafonarea, pentru consumatorii casnici, a prețului de achiziție a gazului din producție internă. În paralel, el punctează că incertitudinile geopolitice se suprapun peste o situație fiscală fragilă și instabilitate politică recentă, factori care pot influența și deciziile de politică monetară. [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% , într-un context în care datele care urmează să fie publicate despre inflație și PIB pot confirma o deteriorare a tabloului macro și pot limita spațiul pentru relaxare monetară, potrivit Economedia . Banca Națională a României se reunește vineri, 15 mai, într-o nouă ședință de politică monetară, după ce Institutul Național de Statistică (INS) urmează să anunțe date-cheie privind creșterea economică din primul trimestru și inflația din aprilie. De ce contează ședința BNR: inflație ridicată și presiune pe curs Erste, banca-mamă a BCR, anticipează că banca centrală va păstra rata dobânzii de politică monetară la 6,50% și o va menține la acest nivel până la finalul anului, invocând deprecierea recentă a leului și o traiectorie inflaționistă ridicată, pe fondul crizei politice. În același timp, banca se așteaptă ca noua proiecție a inflației (care ar urma să fie prezentată săptămâna viitoare) să fie revizuită în sus, pe fondul prețurilor ridicate la energie și al deprecierii monedei. Datele așteptate de la INS: inflație peste 10% și PIB în scădere Pentru luna aprilie, Erste estimează o accelerare a inflației (Indicele Prețurilor de Consum) la 10,4% an/an, pe fondul unor „efecte de bază nefavorabile” și al scumpirii combustibililor (efecte de bază = comparația cu o lună similară din anul anterior, care poate amplifica sau reduce variația anuală). Pe partea de activitate economică, banca prognozează că PIB-ul preliminar din primul trimestru se va contracta cu 0,1% față de trimestrul anterior (și cu -0,7% an/an), cu riscuri înclinate în jos. Aceste date ar veni după ce România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, conform sursei. Context politic și implicații: consolidare fiscală și FRR În analiza citată, deprecierea leului este legată de episodul politic de săptămâna trecută, când moneda a atins un minim istoric după votul de neîncredere din Parlament împotriva guvernului minoritar condus de premierul Bolojan. Deși cursul EUR/RON a revenit sub 5,25, rămâne incert modul în care va fi depășit impasul politic. În acest context, aceeași analiză indică drept puncte sensibile aderarea unui viitor guvern la traiectoria de consolidare fiscală și finalizarea pașilor necesari pentru deblocarea restului plăților din Fondul de Redresare și Reziliență (FRR) . [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
