Știri
Știri din categoria Bănci
Profitabilitatea agregată a băncilor din România a coborât în T1 2026 la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, pe fondul unei scăderi a profitului și al deteriorării indicatorilor de rentabilitate, potrivit Economedia, care citează date BNR.
Profitul agregat al sistemului bancar a scăzut cu 9,3% față de primul trimestru din 2025, până la 3,35 miliarde lei (657 milioane euro). Măsurat în euro, scăderea a fost de 11,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Bne IntelliNews.
Un factor important menționat este majorarea taxei bancare suplimentare (taxa pe cifra de afaceri) la 4% din veniturile brute, de la 2% anterior, aplicată de la jumătatea anului trecut. Aceasta a contribuit la reducerea profitabilității sectorului, într-un moment în care randamentele începuseră deja să se tempereze după anii de profituri ridicate.
Scăderea nu a fost uniformă între bănci: liderul de piață Banca Transilvania (BVB: TLV) a raportat în primul trimestru un profit cu 26% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, de 950 milioane lei.
Indicatorii de rentabilitate au coborât la minimele ultimilor patru ani:
În paralel, activele bancare au continuat să crească, dar avansul a fost apropiat de inflație. Activele medii ale sistemului bancar au urcat cu 8,9% față de T1 2025, la 964 miliarde lei, iar activele la final de trimestru au ajuns la 970 miliarde lei (190 miliarde euro). În același timp, sursa notează o inflație medie de 9,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Calitatea activelor a rămas „relativ stabilă”, însă ponderea creditelor neperformante a crescut la 2,8% în primul trimestru, de la 2,5% în T1 2025.
În ansamblu, sectorul bancar din România rămâne printre cele mai profitabile din Europa, susținut de marje de dobândă ridicate, dar încetinirea activității economice începe să se vadă în randamente, pe fondul unei presiuni fiscale mai mari asupra veniturilor băncilor.
Recomandate
România are capital, dar extinderea regională a firmelor se blochează în „coerența economică” și în execuție , iar asta limitează apariția unor „campioni regionali”, susține Bogdan Pleșuvescu , într-o analiză publicată de Banca Transilvania . În lipsa unui ecosistem stabil, construit și menținut de zona de guvernanță, investițiile românești ajung să aibă planuri și strategie, dar să piardă ritmul la implementare, mai ales când se schimbă guvernele. Pleșuvescu argumentează că, pentru ca afacerile locale să se scaleze (adică să crească replicând modelul de business în alte piețe), nu este suficientă finanțarea bancară, ci e nevoie de proiecte publice și de un cadru coerent care să susțină extinderea externă, așa cum se întâmplă în Polonia, Ungaria sau Germania. În România, spune el, există know-how și dorință, însă „ne pierdem în execuție”. De ce contează pentru bănci: proiectele „finanțabile” sunt greu de găsit Un efect direct al acestei lipse de coerență este că băncile întâmpină dificultăți în a identifica proiecte care pot fi finanțate în condiții prudente. Pleșuvescu leagă discuția și de nivelul redus al intermedierii financiare (creditarea raportată la economie): în România, intermedierea financiară este „spre 50% din PIB”, în timp ce în Europa este „peste 100%”. Separat, finanțarea bancară a sectorului non-guvernamental este „undeva la 24% din PIB”, față de „90%” media europeană. În acest context, miza nu este doar creșterea creditării, ci orientarea ei către investiții care dezvoltă companiile și le ajută să se extindă, inclusiv în afara țării. Pleșuvescu subliniază că băncile operează într-un cadru strict reglementat de evaluare a riscului (analiză financiară, verificarea planurilor de afaceri, teste de stres), ceea ce limitează finanțarea la proiecte considerate viabile. Cum arată, în viziunea BT, compania „pregătită” de extindere regională Pentru a obține finanțare destinată extinderii, o companie trebuie, în primul rând, să fi demonstrat performanță pe piața din România. Pe lângă acest istoric, sunt necesare: o structură de guvernanță corporativă bine pusă la punct și transparentă, cu proces decizional clar; un plan de afaceri coerent pe termen lung; un plan de investiții argumentat, cu explicația „de ce” pentru investițiile propuse (indiferent dacă sunt pe orizontală sau pe verticală). BT menționează că are în portofoliu clienți finanțați pentru extindere în piețe precum Italia, Spania, Germania sau Ungaria, dar admite că România nu este încă la nivelul Poloniei, urmând ca fenomenul să se amplifice pe măsură ce apar mai multe exemple de succes. Lecția Republicii Moldova: oamenii, „baza” următoarelor extinderi În cazul extinderii Grupului Banca Transilvania în Republica Moldova, Pleșuvescu pune accent pe rolul echipelor care merg în afara țării: acestea accelerează transferul de know-how și implementarea culturii organizaționale, iar pe termen mai lung devin o „pepinieră” pentru viitoare dezvoltări externe. O parte dintre oamenii formați în Republica Moldova au fost aduși în BT și „vor fi implicați cel mai probabil” în eventuale extinderi, potrivit sursei. [...]
Banca Transilvania începe să-și adapteze sucursalele pentru accesibilitate prin implementarea Step-Hear, o soluție de orientare asistivă care oferă ghidaj audio persoanelor cu deficiențe de vedere, potrivit Banca Transilvania . Miza operațională este extinderea accesului autonom la servicii în spațiile băncii, printr-o tehnologie deja folosită internațional în locații publice și private. Prima unitate echipată este Sucursala BT Cluj, pe Calea Dorobanților 27-29, Cluj-Napoca. Banca leagă alegerea de proximitatea față de Liceul Special pentru Deficienți de Vedere, ceea ce ar urma să genereze un impact imediat în comunitatea locală. Implementarea va fi extinsă treptat și în alte sedii, fără ca instituția să indice un calendar sau un număr de locații vizate. Cum funcționează, concret, ghidajul audio Step-Hear se bazează pe o aplicație mobilă gratuită, disponibilă în App Store și Google Play, care transformă telefonul într-un instrument de navigare. Sistemul folosește comunicarea Bluetooth între telefon și dispozitivele Step-Hear instalate în locații. În sucursala din Cluj, tehnologia permite identificarea unor zone-cheie pentru accesarea serviciilor, inclusiv: intrarea; ghișeele; bancomatele. Context: accesibilitate și inițiative ESG în BT Implementarea Step-Hear este încadrată de bancă în agenda sa de accesibilitate și inițiative ESG (mediu, social, guvernanță). În același context, BT indică și alte proiecte recente sau susținute de bancă, între care Raportul de sustenabilitate BT 2025 , evenimentul D&I Living Library , întâlnirea Accessibility Beyond Limits , extinderea PEDITEL pentru diaspora și continuarea proiectului what’s next . Separat, banca amintește că în septembrie 2025 a anunțat soluții de accesibilizare pentru persoane cu nevoi speciale (locomotorii, de auz și de vedere), inclusiv prin optimizarea site-ului și a aplicației BT Pay. BT mai precizează că este membră a Camerei de Comerț Române pentru Diversitate și semnatară a Cartei Diversității , iar angajamentul pentru accesibilitate vizează adaptarea serviciilor, produselor și sediilor, precum și susținerea unor inițiative sociale de incluziune. [...]
Banca Transilvania își păstrează profilul „Low Risk” la riscurile ESG, cu un scor de 15 , într-o evaluare care poate conta în percepția investitorilor și în costul finanțării, pe fondul presiunilor de reglementare și raportare în zona de sustenabilitate, potrivit Banca Transilvania . Ratingul este acordat de Sustainalytics (parte a grupului Morningstar) și vizează riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). BT arată că rezultatul confirmă „robustețea programelor, practicilor și politicilor” băncii pentru gestionarea ariei ESG. În clasamentele incluse în evaluare, banca se poziționează pe locul 127 din aproape 1.000 de bănci la nivel mondial și pe locul 44 din aproape 600 de bănci la nivel regional, conform aceleiași surse. Ce semnal transmite ratingul pentru finanțare și conformare BT detaliază câteva concluzii asociate ratingului: Expunere limitată la riscurile ESG , sub media sectorului băncilor regionale; Gestionare adecvată a aspectelor ESG , cu un profil general de risc scăzut; Procese de management ESG pentru identificarea, prevenirea și gestionarea riscurilor, plus practici de guvernanță; Transparență , prin raportare ESG aliniată standardelor internaționale și bunelor practici; Integrarea sustenabilității în business , prin progres constant în includerea principiilor de sustenabilitate în modelul de business; Credibilitatea evaluării externe , Sustainalytics fiind prezentată ca reper obiectiv și recunoscut internațional pentru performanța ESG. Context: cine este Sustainalytics și ce evaluează Sustainalytics este descrisă ca unul dintre furnizorii globali relevanți de ratinguri ESG, care evaluează companiile în funcție de expunerea la riscuri ESG specifice industriei și de capacitatea de a le gestiona, oferind investitorilor un reper standardizat pentru evaluarea performanței și a riscurilor de sustenabilitate. BT mai precizează că informații suplimentare sunt disponibile pe platforma de Relații cu investitorii/pagina ESG și în Raportul de sustenabilitate 2025 al băncii. [...]
Banca Transilvania își consolidează poziția în clasamentele de brand, cu o valoare estimată la 876 milioane de euro. Potrivit Banca Transilvania , banca a urcat pe locul 2 în topul Brand Finance România 50 (ediția 2026), de pe poziția a treia, pe fondul creșterii valorii de brand. Evaluarea Brand Finance România 50 2026 este realizată de Brand Finance (Marea Britanie), companie specializată în evaluarea brandurilor. În același timp, BT indică și o recunoaștere la nivel european: banca este „cel mai puternic brand bancar din Europa” în 2026, cu un scor Brand Strength Index (BSI) de 92,9 din 100 și rating AAA+, conform raportului Brand Finance Banking 500 2026 , publicat în martie 2026. De ce contează: brandul devine un activ economic măsurabil În metodologia Brand Finance, „valoarea brandului” este definită ca beneficiul economic net pe care l-ar genera licențierea brandului pe piața liberă — un indicator al contribuției comerciale a brandului la performanța generală a companiei. Separat, „puterea brandului” măsoară soliditatea și diferențierea față de competitori, pe baza unor indicatori precum reputația, loialitatea și percepția publică. În comunicat este inclusă și o declarație a directorului general, Ömer Tetik : „Rezultatele vorbesc, înainte de toate, despre relațiile pe care noi, ca brand, le construim. Un brand devine cu adevărat puternic atunci simplifică alegeri, când este apreciat și, mai ales, dorit.” Context: concentrarea valorii în topul brandurilor românești În 2026, valoarea totală a celor mai importante 50 de branduri românești a ajuns la 7,4 miliarde de euro, iar primele cinci branduri — Dacia, Banca Transilvania, DIGI, eMAG și Dedeman — reprezintă peste 54% din valoarea totală, conform datelor citate în comunicat. Brand Finance evaluează anual peste 6.000 dintre cele mai mari branduri la nivel global și publică peste 100 de analize care acoperă industrii și piețe din întreaga lume, mai arată sursa. [...]
Fitch a ridicat ratingul BT la „BBB”, peste cel suveran, ceea ce poate susține finanțarea mai ieftină pe piețele externe , într-un context în care ratingul României rămâne cu perspectivă negativă, potrivit Banca Transilvania . Fitch Ratings a crescut ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al Băncii Transilvania de la „BBB-” la „BBB”, cu o treaptă peste ratingul de țară. În mod obișnuit, ratingul unei bănci nu depășește ratingul țării în care operează, deoarece riscurile macroeconomice și politice se transmit în întregul sistem financiar. De ce contează: semnal pentru costul și accesul la finanțare Agenția justifică diferențierea prin faptul că BT ar fi „mai rezilientă decât mediul în care operează”, invocând performanțe financiare puternice, capitalizare „foarte bună”, acces la piețele internaționale și strategia de finanțare prin obligațiuni eligibile MREL (instrumente cerute de reglementări pentru capacitatea băncilor de a absorbi pierderi în caz de criză). În același timp, Fitch notează că ratingul de emitent pe termen lung rămâne influențat de ratingul suveran al României, a cărui perspectivă este în continuare negativă. Ce a stat în spatele deciziei Fitch Conform informațiilor din comunicat, creșterea ratingului vine în urma: actualizării criteriilor de evaluare pentru unele bănci din Europa Centrală și de Est, inclusiv BT; evidențierii rezilienței băncii, susținută de rezultate financiare solide și capacitatea de a absorbi șocuri economice; finanțării atrase de BT începând cu 2023: aproape 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), prin șapte emisiuni de obligațiuni eligibile MREL. Alte ratinguri: depozite și instrumente de datorie Fitch a acordat și ratinguri pentru depozite: „BBB” pentru depozitele pe termen lung, cu o treaptă peste ratingul de viabilitate al băncii („bbb-”), ceea ce, potrivit comunicatului, reflectă un nivel suplimentar de protecție pentru clienți; „F3” pentru depozitele pe termen scurt, menținut. În tabelul publicat, BT mai arată că: IDR pe termen scurt rămâne „F3”; ratingul de viabilitate (VR) rămâne „bbb-”; „Senior Non-Preferred” este „BBB-”. Următorul reper Banca Transilvania anunță că va publica rezultatele financiare pentru primul trimestru pe 22 mai 2026. [...]
Consolidarea cadrului de rezoluție bancară devine o condiție practică pentru pașii României către Uniunea Bancară și, implicit, către adoptarea euro, argumentează un text de opinie publicat de Libertatea . Miza nu este una teoretică: un mecanism credibil de gestionare a falimentelor bancare reduce riscul ca șocurile din sectorul financiar să se transforme în costuri bugetare și instabilitate economică. Autorul plasează discuția în logica post-criză 2008–2009, când arhitectura prudențială europeană s-a extins dincolo de supravegherea „instituție cu instituție”. În această nouă paradigmă, rezoluția bancară (proceduri și instrumente pentru administrarea ordonată a unei bănci aflate în dificultate) apare alături de politica macroprudențială, tocmai pentru a limita riscul sistemic și contagiunea. De ce contează: protecția contribuabilului și disciplina de piață Un punct central este că rezoluția bancară urmărește gestionarea dificultăților unor instituții de importanță sistemică fără transferarea costurilor către contribuabili. În acest cadru, principiul este ca acționarii și creditorii să suporte cu prioritate pierderile, ceea ce, în interpretarea autorului, reduce „hazardul moral” (tendința de a-ți asuma riscuri mai mari dacă te aștepți la sprijin public automat). În același timp, rezoluția nu este prezentată doar ca „plan de criză”, ci ca parte structurală a stabilității financiare, cu rol în menținerea încrederii în sistem și în funcționarea economiei reale (creditare, transmisia politicii monetare, plăți). Cum se leagă de Uniunea Bancară și zona euro Textul susține că, în arhitectura europeană actuală, adoptarea monedei unice presupune și aderarea la Uniunea Bancară, ceea ce face ca gradul de pregătire al autorităților și al băncilor pentru acest cadru să devină un criteriu „implicit și de substanță” al convergenței către euro. În plan intern, autorul descrie colaborarea din cadrul BNR între funcțiile de: supraveghere microprudențială, politică macroprudențială, autoritate de rezoluție, în baza cadrului legislativ transpus din BRRD (Directiva europeană privind redresarea și rezoluția bancară) și a protocoalelor operaționale de cooperare și schimb de informații. Totodată, este menționată necesitatea separării operaționale a funcțiilor, pentru a evita conflicte de obiective. Context: România și evitarea salvărilor cu bani publici Autorul reamintește că, după criza financiară globală din 2008–2009, România s-a numărat printre puținele state din UE care nu au recurs la bani publici pentru salvarea instituțiilor de credit, performanță pe care o plasează într-un grup restrâns de țări. În această logică, „activitățile din zona rezoluției bancare” sunt prezentate ca având importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro, depășind gestionarea riscurilor pe termen scurt. Ce urmează, în termenii textului Direcția indicată este consolidarea continuă a capacității de rezoluție, inclusiv prin elaborarea și actualizarea planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit din România și evaluarea posibilității de soluționare ordonată. Textul furnizează însă mai degrabă argumentul de politică publică și de arhitectură instituțională, fără un calendar sau ținte operaționale detaliate în fragmentul disponibil. [...]
