Știri
Știri din categoria Depozite și economisire
Economisirea populației se mută spre valută, în condițiile în care depozitele în valută au crescut în aprilie, iar cele în lei au scăzut ușor, pe fondul unei creditări care continuă să urce, potrivit Economedia, pe baza datelor BNR.
În ansamblu, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în aprilie 2026 cu 0,1% față de luna anterioară, dar au fost cu 6,9% peste nivelul din aprilie 2025.
Depozitele în lei (68,2% din totalul depozitelor clienților neguvernamentali) au scăzut cu 0,5% față de martie 2026, însă au crescut cu 4,4% în ritm anual.
La populație, depozitele în lei au coborât la 269.093,9 milioane lei, dar rămân mai mari cu 4,7% față de aprilie 2025.
Depozitele în valută ale populației, exprimate în lei, au urcat cu 1,6% față de luna anterioară, până la 146.737,2 milioane lei, ceea ce înseamnă un avans anual de 13,1%.
În schimb, la nivelul altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), depozitele în valută au scăzut ușor, cu 0,3% față de martie.
BNR mai arată că soldul creditului neguvernamental a crescut în aprilie cu 0,9% față de luna precedentă, până la 457.920 milioane lei: creditul în lei a urcat cu 0,9%, iar creditul în valută cu 1%.
Pe segmentul guvernamental, soldul creditului a scăzut cu 0,4% față de martie, la 278.677,4 milioane lei, însă este cu 10,7% peste nivelul din urmă cu un an. În material sunt citate informații preluate de Economedia din Mediafax, fără ca articolul să detalieze cauzele acestor evoluții.
Recomandate
Creșterea depozitelor în valută sugerează o preferință mai mare pentru economisirea în monede străine , în condițiile în care depozitele în lei ale populației au scăzut doar marginal în aprilie, potrivit datelor BNR prezentate de Mediafax . La nivel agregat, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în aprilie 2026 cu 0,1% față de luna anterioară, dar au fost cu 6,9% peste nivelul din aprilie 2025. Depozitele în lei: recul lunar, creștere anuală Depozitele în lei ale rezidenților (68,2% din total) au scăzut cu 0,5% față de martie 2026, iar față de aprilie 2025 au crescut cu 4,4%. Pentru populație, depozitele în lei au coborât „nesemnificativ” față de luna anterioară, până la 269.093,9 milioane lei, dar au rămas pe plus în dinamică anuală, cu o creștere de 4,7% față de aprilie 2025. În același timp, depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 1,2% față de luna precedentă și au crescut cu 4% față de aprilie 2025. Depozitele în valută: avans lunar, salt anual la populație Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei (31,8% din total), au crescut cu 1% față de martie 2026, până la 213.676,2 milioane lei. Pentru gospodăriile populației, depozitele în valută (exprimate în lei) au urcat cu 1,6% față de luna anterioară, până la 146.737,2 milioane lei. În raport cu aprilie 2025, creșterea anuală a acestui indicator a fost de 13,1%. Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au scăzut cu 0,3% față de martie 2026. Context: creditarea a continuat să crească în aprilie BNR mai arată că soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în aprilie 2026 cu 0,9% față de martie, până la 457.920 milioane lei. Creditul în lei (67,7% din total) a avansat cu 0,9%, iar creditul în valută exprimat în lei (32,3% din total) a crescut cu 1%. În cazul creditului guvernamental, soldul a scăzut cu 0,4% față de martie 2026, până la 278.677,4 milioane lei, dar a fost cu 10,7% peste nivelul din aprilie 2025. [...]
Românii își mută economiile din lei în euro, în ciuda dobânzilor mai mari la moneda națională , arată datele publicate marți de Banca Națională a României, potrivit HotNews.ro , care citează cele mai recente informații ale BNR . Tendința indică o preferință tot mai clară pentru protecția valutară, chiar cu prețul unui câștig imediat mai mic. Datele aferente lunii ianuarie 2026 arată că depozitele populației în lei au scăzut ușor față de luna precedentă, cu 0,1%. Raportat la aceeași perioadă din 2025, acestea sunt mai mari cu 5,8%, însă ajustate cu inflația rezultă o scădere reală de 3,5%. Cu alte cuvinte, în conturi sunt mai mulți lei, dar puterea lor de cumpărare este mai mică. În paralel, economiile în valută au crescut mai rapid. Depozitele în valută ale populației au avansat cu 11,1% în echivalent lei și cu 8,5% raportat strict la euro. Chiar dacă față de decembrie 2025 se observă o ușoară scădere, de aproximativ 1%, dinamica anuală indică o migrare constantă spre euro. Cum arată diferențele pe scurt Depozite în lei variație lunară: -0,1% variație anuală nominală: +5,8% variație anuală reală: -3,5% Depozite în valută variație lunară: aproximativ -1% variație anuală (în lei): +11,1% variație anuală (în euro): +8,5% Deși dobânzile la lei rămân superioare celor la euro, diferența este erodată de inflație și de evoluția cursului valutar. După episoadele de volatilitate din 2025, când euro a depășit 5,10 lei, o parte dintre deponenți par să fi ales siguranța cursului în locul randamentului nominal mai ridicat. Analiza publicată de HotNews arată că, într-un scenariu ipotetic în care euro se apreciază până la 5,20–5,25 lei la final de 2026, câștigul obținut din diferența de curs poate compensa dobânda mai mică la depozitele în valută. Astfel, decizia nu mai ține strict de procentul afișat de bancă, ci de anticipațiile privind evoluția leului. Concluzia care se desprinde din datele BNR este că economisirea rămâne solidă, însă încrederea deplină în stabilitatea monedei naționale este fragilă. Pentru sumele necesare pe termen scurt, leul rămâne opțiunea practică. Pentru economii pe termen mediu și lung, tot mai mulți români aleg euro ca instrument de protecție, chiar dacă asta înseamnă sacrificarea profitului imediat. [...]
ING Bank România propune firmelor un depozit pe 3 luni care păstrează dobânda la retragere anticipată , o opțiune gândită să reducă „costul” de oportunitate al lichidităților ținute în cont curent, potrivit HotNews . Produsul, numit Depozitul Business Bonus , se adresează companiilor mici și mijlocii și clienților din segmentul mid-corporate. ING spune că depozitul oferă o dobândă de 5,1% pe an și permite retragerea banilor înainte de scadență fără pierderea dobânzii acumulate până în acel moment. Cum funcționează depozitul și care sunt condițiile Depozitul are maturitate de 3 luni, este disponibil în lei și poate fi deschis exclusiv pentru fonduri noi aduse la ING. Dobânda este calculată zilnic și se acordă pentru întreaga perioadă în care banii au rămas în depozit, inclusiv dacă acesta este lichidat înainte de termen. Poate fi accesat atât de companiile care devin acum clienți ING, cât și de clienții existenți care aduc sume noi în bancă. Condițiile operaționale menționate în articol: sumă minimă: 1.000 de lei; fără limită maximă pentru valoarea depozitului; fără limită pentru numărul de depozite care pot fi deschise; la scadență, principalul și dobânda sunt virate automat în cont; la retragere anticipată, fondurile sunt transferate imediat, iar dobânda acumulată se păstrează. Detalii despre produs sunt disponibile și pe pagina băncii: Depozitul Business Bonus . De ce contează pentru companii: flexibilitate fără „penalizarea” dobânzii În depozitele clasice, retragerea înainte de scadență duce, de regulă, la pierderea dobânzii, ceea ce împinge multe firme să lase banii în conturi curente care nu produc randament. ING mizează pe un produs care încearcă să combine accesul rapid la lichidități cu un câștig din dobândă, pentru perioadele în care companiile au încasări temporare și așteaptă momentul potrivit pentru investiții, achiziții sau plăți. Componenta digitală: deschidere 100% online Depozitul poate fi constituit integral online, prin ING Business Web sau aplicația ING Business Pro, din contul curent sau din conturile de economii. În același context, banca indică o migrare a operațiunilor pentru firme către canale digitale: potrivit ING, 87% dintre produsele destinate clienților business pot fi accesate online, iar jumătate dintre noii clienți își deschid relația cu banca fără interacțiune fizică. ING mai afirmă că, în medie, deschiderea unei relații de business durează aproximativ 15 minute, iar un cont suplimentar poate fi deschis în 1–2 minute. [...]
În 2025, românii care și-au ținut economiile în depozite bancare în lei au pierdut bani în termeni reali , deoarece inflația medie de 9,7% a depășit semnificativ dobânzile plătite de bănci, care au stagnat în jur de 5%, informează Economica.net . Diferența de aproape 5 puncte procentuale a erodat puterea de cumpărare a economiilor, mai ales în cazul depozitelor cu scadențe populare de 3, 6 sau 12 luni. Pierderile reale la depozite în 2025 Conform datelor publicate de BNR pentru luna noiembrie 2025, românii care au constituit depozite bancare în ianuarie au înregistrat pierderi reale, după cum reiese din comparația directă între dobândă și inflație. Situația se prezintă astfel: Scadență depozit Dobândă medie Inflație medie Pierdere reală estimată 1 lună 5% 9,7% -4,7% 3 luni 5,1% 9,7% -4,6% 6 luni 5,2% 9,7% -4,5% 12 luni 5,3% 9,7% -4,4% Aceste scadențe sunt cele mai frecvent utilizate de români, astfel că majoritatea economiilor bancare au fost afectate. Titlurile de stat – randamente mai bune, riscuri mai mici Prin contrast, titlurile de stat emise în cadrul programelor Tezaur și Fidelis au oferit în 2025 dobânzi semnificativ mai mari . Cele mai recente ediții Tezaur, din octombrie și noiembrie, au avut un randament mediu de 7,43% , iar statul a atras în doar nouă luni peste 18 miliarde de lei , aproape dublu față de întreg anul 2023. Avantajele titlurilor de stat: Dobânzi anuale mai mari decât cele bancare Scadențe multiple: 1, 3 și 5 ani Subscriere simplă, online sau la oficiile poștale Risc scăzut, garantat de statul român Posibilitatea răscumpărării anticipate ( cu pierderea dobânzilor încasate anterior ) Dobânda se virează anual în contul investitorului și nu se capitalizează. La scadență, titularul primește valoarea nominală și ultima tranșă de dobândă. De ce nu mai sunt competitive depozitele bancare? Creșterea inflației și menținerea unor dobânzi bancare relativ scăzute au făcut ca randamentele nete din depozite să fie negative. În același timp, statul s-a văzut nevoit să ofere dobânzi mai atractive pentru a finanța deficitele bugetare tot mai mari, ceea ce a transformat titlurile de stat într-o alternativă mult mai rentabilă. Analiștii semnalează că băncile românești nu pot concura eficient cu statul , mai ales pe scadențe mai mari de un an, unde ofertele sunt rare și puțin avantajoase. În plus, încrederea populației în titlurile guvernamentale a crescut, datorită simplității procesului și a garantării sumelor. PE SCURT În 2025, diferențele dintre randamentele depozitelor bancare și dobânzile titlurilor de stat s-au accentuat, iar alegerea între cele două opțiuni de economisire a devenit tot mai clară. În timp ce cei care au mizat pe bănci au pierdut bani în termeni reali, investitorii în titluri de stat au obținut câștiguri, ceea ce explică migrarea masivă a economiilor populației către aceste instrumente guvernamentale. [...]
Deși PEPP are facilități fiscale din martie 2026, România nu are încă un produs funcțional pe piață , iar accesul rămâne mai degrabă „teoretic”, în lipsa furnizorilor și a sub-conturilor naționale operaționalizate, potrivit unei analize publicate de Mediafax . Produsul paneuropean de pensii personale (PEPP) este gândit ca o soluție de economisire voluntară, portabilă în UE, dar adoptarea este redusă la nivel european, iar oferta este limitată. Ce aduce PEPP pentru economisire și de ce contează fiscalitatea PEPP este un produs de economisire pentru pensie standardizat la nivelul Uniunii Europene, reglementat prin Regulamentul (UE) 2019/1238, aplicabil din 22 martie 2022. Miza practică este portabilitatea: persoana poate continua să economisească pentru pensie chiar dacă se mută și lucrează în alt stat membru, printr-un mecanism de sub-conturi naționale adaptate regulilor fiscale și juridice locale. În România, regimul fiscal favorabil a fost introdus prin modificări ale Codului fiscal prin OUG nr. 8/2026 , aplicabile de la 1 martie 2026. Concret, analiza menționează: deductibilitatea contribuțiilor în limita echivalentului în lei a 400 euro/an/persoană (aprox. 2.000 lei ); neimpozitarea anumitor venituri aferente PEPP în același plafon anual. Cadrul de reglementare: cine supraveghează și ce poate (și nu poate) face ASF România a creat cadrul juridic de aplicare prin Legea nr. 65/2023, care stabilește competențele autorităților și mecanismele de supraveghere pentru furnizori și distribuitori. În arhitectura de supraveghere: produsele PEPP sunt înregistrate la nivel european de EIOPA (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale), care administrează registrul central; ASF este autoritatea națională competentă pentru entitățile din aria sa (asigurători, administratori de pensii private, societăți de administrare a investițiilor, administratori de fonduri de investiții alternative); BNR are competențe pentru instituțiile de credit. Analiza subliniază că PEPP este guvernat direct de regulamentul UE, iar detaliile tehnice (inclusiv plafonul de costuri de 1%, criteriile de investiții și documentația standard de informare) sunt stabilite prin acte europene. În consecință, ASF nu are competența de a adăuga cerințe suplimentare prin norme naționale, iar pentru entitățile străine se aplică procedura europeană de notificare transfrontalieră. De ce accesul e „teoretic”: piața locală, fără produs românesc și fără sub-conturi Deși obligațiile de implementare instituțională au fost îndeplinite, piața locală este descrisă ca fiind „într-o etapă incipientă”: nu există, la momentul analizei, un produs PEPP cu origine română înregistrat la EIOPA și nici sub-conturi naționale românești operaționalizate de furnizori europeni. La nivelul Uniunii, adoptarea rămâne redusă, iar numărul furnizorilor activi este limitat. Potrivit registrului central menționat în analiză, principalul furnizor activ este Finax (Slovacia), care distribuie produsul în unele state din Europa Centrală și de Est (Slovacia, Cehia, Croația, Polonia și Ungaria). Pentru verificarea produselor înregistrate, analiza indică registrul public european: PEPP Register . Pentru informații despre piața PEPP, este menționată și platforma European PEPP Market . Ce urmează: revizuirea regulamentului european, cu impact asupra costurilor și opțiunilor Comisia Europeană a lansat în noiembrie 2025 un proces de revizuire a Regulamentului PEPP, cu obiectivul de a crește atractivitatea produsului pentru furnizori și participanți. Discuțiile vizează, între altele, flexibilizarea opțiunilor de investiții, reconsiderarea plafonului de costuri și simplificarea mecanismului sub-conturilor naționale. În acest context, România participă la negocieri prin autoritățile competente, inclusiv ASF, cu obiectivul declarat de a găsi un echilibru între dezvoltarea pieței și protecția participanților. Cum ar funcționa pentru clienți, în linii mari Regulamentul prevede că furnizorii pot oferi până la șase opțiuni de investiții, iar opțiunea implicită trebuie să fie „PEPP de bază”. Acesta garantează capitalul investit fie printr-o garanție clasică, fie prin tehnici de diminuare a riscurilor (de exemplu, strategii conservatoare sau adaptate ciclului de viață). La maturitate, participanții au „opțiuni variate” pentru etapa de decumulare (utilizarea sumelor acumulate), fără ca analiza să detalieze aceste opțiuni. În concluzie, România are cadrul legal și stimulentul fiscal pentru PEPP, însă disponibilitatea efectivă pentru populație depinde de apariția furnizorilor și de rezultatul revizuirii europene aflate în curs. [...]
Diferențele de dobândă la depozitele pe 12 luni pot aduce câteva sute de lei în plus pentru aceeași sumă economisită, iar băncile mai mici împing în sus ofertele ca să atragă lichiditate, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Pentru un depozit de 10.000 lei pe 12 luni, publicația arată că ecartul dintre dobânzile din piață se traduce în „zeci sau chiar sute de lei” la finalul perioadei, ceea ce face alegerea băncii mai relevantă decât pare într-un context de inflație și incertitudine economică. Conform datelor centralizate de pe platforma Conso.ro, cea mai mare dobândă la depozitele în lei pe 12 luni este oferită de ProCredit Bank , la 6,5% pe an, ceea ce ar duce suma încasată la scadență la 10.585 lei pentru un depozit de 10.000 lei. În apropiere sunt tbi Bank (6,45%) și Techventures Bank (6,25%). Cum se poziționează băncile mari În același set de date, bănci mari precum BCR, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank sunt menționate cu dobânzi de aproximativ 5,5%, în timp ce CEC Bank „coboară spre 5,25%”. Diferențele procentuale sunt mici, dar indică, în practică, competiția pentru atragerea economisirii populației. De ce contează pentru economisitori Analiza notează că depozitul bancar rămâne una dintre cele mai accesibile și predictibile forme de economisire: nu promite randamente ridicate, dar oferă stabilitate și un câștig garantat, într-un climat în care volatilitatea este tot mai prezentă. În acest context, dobânzile mai ridicate devin un instrument prin care unele bănci încearcă să atragă lichiditate, pe fondul unei preocupări mai mari a românilor pentru protejarea economiilor de erodarea inflației. [...]
