Știri
Știri din categoria Curs BNR
Euro a coborât la 5,2467 lei, după recordul din 6 mai, într-o mișcare care reduce marginal presiunea pe costurile importurilor și pe plățile în valută, potrivit Profit, pe baza cursului de referință anunțat de BNR.
În context, publicația amintește că pe 6 mai euro a atins un record de 5,2688 lei, nivel prezentat anterior într-un material Profit.
Pe lângă scăderea euro, celelalte repere din cursul de referință indică mișcări mixte:
BNR a cotat aurul la 661,6740 lei/gram, față de 658,9182 lei/gram, potrivit datelor citate.
Recomandate
Euro a urcat peste pragul de 5,1 lei , iar mișcarea împinge în sus costurile pentru companiile și persoanele cu plăți în valută, într-un context în care cursul de referință al BNR rămâne reper pentru o parte din contracte și pentru așteptările din piață, potrivit Profit . Cursul valutar oficial, de referință, anunțat miercuri de BNR a ajuns la 5,1004 lei pentru un euro , de la 5,0937 lei în ședința de marți. Pe aceeași ședință, dolarul american a fost cotat la 4,3595 lei , față de 4,3541 lei anterior. Au crescut și alte valute majore: lira sterlină a fost cotată la 5,8869 lei (de la 5,8751 lei ), iar francul elvețian la 5,5181 lei (de la 5,5162 lei ). [...]
Cotațiile din casele de schimb au coborât sub referința BNR , un semnal rar care arată o slăbire a cererii de euro pe piața de retail și o diferențiere mai vizibilă față de piața interbancară, potrivit Ziarul Financiar . În centrul Capitalei, o casă de schimb valutar afișa euro la 5,18 lei la vânzare și 5,16 lei la cumpărare, sub cursul oficial comunicat de BNR la ora 13:00, de 5,2103 lei/euro. Comercianții de valută citați de publicație spun că „nu mai există cumpărători de euro”, motiv pentru care vând sub nivelul de referință al băncii centrale. Ce este neobișnuit și de ce contează În mod uzual, în perioade tensionate, euro se vinde la casele de schimb la cursuri mai mari decât cele anunțate de banca centrală. Faptul că unele case coboară sub BNR sugerează o presiune de vânzare pe segmentul populației și o ajustare rapidă a prețurilor la nivel local, pe fondul cererii slabe. Exemple de cotații și diferențe de „spread” O altă casă de schimb de pe bulevardul Magheru afișa tot un curs sub BNR, dar cu o diferență mai mare între cumpărare și vânzare (spread – marja comercială dintre cele două cotații): 5,20 lei la vânzare și 5,12 lei la cumpărare. Context: după maximul istoric de săptămâna trecută BNR a anunțat astăzi la ora 13:00 un curs de 5,2103 lei/euro, după ce săptămâna trecută cotația urcase la un maxim istoric de aproape 5,27 lei/euro (5,2688 lei/euro în 6 mai), pe fondul crizei politice. Publicația notează că nu este clar dacă revenirea cursului a venit „singură” sau în urma unor intervenții ale BNR, care nu sunt comunicate oficial. [...]
Deprecierea leului riscă să se traducă rapid în costuri mai mari pentru credite și importuri , chiar dacă BNR vede o „calmare” pe termen scurt a pieței valutare, pe fondul crizei politice, potrivit Digi24 . Euro a urcat la un nou maxim istoric de 5,14 lei, iar banca centrală avertizează că liniștirea mișcărilor nu înseamnă dispariția incertitudinilor. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu , a descris ziua drept una „foarte agitată” pe piața valutară și a legat mișcarea de „perioadele de incertitudine” din zona guvernării. El spune că, pe baza datelor disponibile, în perioada imediat următoare piața este „în curs de calmare”, dar presiunile pot continua dacă tensiunile politice rămân ridicate. „Asta nu înseamnă că avem o risipire a incertitudinilor. Urmează câteva zile în care tensiunile politice sunt ridicate, incertitudinile sunt numeroase și asta înseamnă că pot continua presiunile eventuale pe curs.” Ce înseamnă cursul de 5,14 lei pentru economie Digi24 notează că un leu mai slab se poate vedea în costuri mai mari pentru populație și companii, prin mai multe canale: rate mai mari la bănci , prin efectul asupra dobânzilor; chirii mai scumpe ; produse de import mai scumpe , cu impact în prețurile din retail; posibilă creștere a datoriei externe , în condițiile în care România are un grad ridicat de îndatorare în euro; risc de inflație mai ridicată în perioada următoare, deoarece multe prețuri sunt influențate de curs. Contextul recordului și scenariile invocate Euro a urcat la 5,14 lei, cu 0,04 lei peste ziua precedentă, când fusese depășit pragul de 5,10 lei. Publicația amintește că în mai 2025 maximul fusese 5,12 lei, nivel depășit acum. În același timp, Digi24 menționează că „experții” au o perspectivă pesimistă: moneda europeană s-ar putea menține la acest nivel în următoarele șase până la doisprezece luni, iar într-un scenariu euro ar putea ajunge la 5,17 lei. Articolul nu precizează cine sunt acești experți sau metodologia estimărilor. [...]
Leul atinge un minim istoric în fața euro, potrivit cursului anunțat de BNR , iar datele publicate joi, 30 aprilie 2026, indică o depreciere accelerată a monedei naționale pe fondul crizei politice. Conform Băncii Naționale a României , euro a fost cotat la 5,1417 lei, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată la cursul oficial, în creștere semnificativă față de 5,1004 lei în ziua precedentă și 5,0927 lei la începutul săptămânii. Evoluția confirmă presiunile puternice din piață, generate de instabilitatea politică și de scăderea încrederii investitorilor. Pe piața interbancară, fluctuațiile au fost și mai vizibile: euro a urcat temporar până la 5,145 lei, înainte de o ușoară corecție spre 5,135 lei. Tendința generală rămâne însă de slăbire a leului, care pierde teren în fața principalelor valute internaționale. Evoluția principalelor valute Valută Curs actual (lei) Variație zilnică Curs anterior (lei) Diferență Euro 5,1417 +0,0413 5,1004 +0,0067 Dolarul SUA 4,3965 +0,0370 4,3595 +0,0054 Francul elvețian 5,5821 +0,0640 5,5181 +0,0019 Lira sterlină 5,9370 +0,0501 5,8869 +0,0118 Deprecierea este generalizată. Dolarul s-a apropiat de pragul de 4,4 lei, depășindu-l temporar în tranzacțiile din cursul zilei, în timp ce francul elvețian și lira sterlină au înregistrat, la rândul lor, creșteri consistente. Un prag similar, de peste 5,1 lei pentru un euro, a mai fost atins în mai 2025, într-un context politic tensionat. Totuși, nivelul actual depășește orice record anterior la cursul oficial, ceea ce ridică semne de întrebare privind evoluția inflației și impactul asupra costurilor pentru populație și companii. În absența unei stabilizări rapide a situației politice, presiunile asupra monedei naționale ar putea continua, iar piața valutară rămâne sensibilă la evoluțiile interne. [...]
BNR susține că nu a „ținut” leul artificial , iar argumentul principal este creșterea rezervelor valutare, care „s-au dublat” în ultimii cinci ani, potrivit Digi24 . Guvernatorul Mugur Isărescu spune că, pentru a menține cursul jos prin intervenții, banca centrală ar fi trebuit să vândă masiv valută, ceea ce ar fi făcut imposibilă acumularea de rezerve. În conferința de presă de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, Isărescu a afirmat că rezervele internaționale au crescut cu „40 de miliarde de euro” în ultimii cinci ani. În logica BNR, această evoluție contrazice acuzațiile că leul ar fi fost susținut prin vânzări mari de valută. „Noi nu am ţinut cursul artificial şi asta se vede din evoluţia rezervelor. Trebuia să vindem cantităţi mari de valută ca să fi ţinut cursul jos artificial. Şi atunci cum mai creşteau rezervele internaţionale?” Cum descrie BNR mecanismul intervențiilor Guvernatorul a explicat că banca centrală a intervenit „în principal” prin cumpărări de valută, inclusiv de la Ministerul Finanțelor , pentru a evita o apreciere rapidă a leului într-o piață valutară pe care a descris-o drept „destul de subțire”. În această schemă, Ministerul Finanțelor ar fi vândut către BNR încasări în valută (din fonduri europene sau împrumuturi externe), în loc să le introducă direct în piață, unde volumele mari ar fi putut mișca abrupt cursul. De ce contează pentru companii și pentru buget Mesajul BNR este că stabilitatea cursului a fost urmărită mai ales prin temperarea aprecierii leului, nu prin „apărarea” unui nivel prin vânzări masive de valută. Pentru exportatori, un leu care se apreciază rapid poate însemna încasări mai mici în lei; pentru buget, modul în care sunt convertite intrările în valută poate influența volatilitatea din piață. Isărescu a avansat și o estimare contrafactuală, spunând că, dacă surplusul de valută ar fi fost vândut direct în piață, „cursul s-ar fi făcut 4,4”, subliniind însă că este „o speculație contrafactuală”. Intervenții „mult mai mici” și condițiile pentru echilibru Guvernatorul a mai spus că intervențiile recente au fost „mult mai mici” decât în perioada aprilie–mai 2025 și că „cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru”. Totuși, el a condiționat menținerea stabilității de doi factori: continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, inclusiv formarea rapidă a unui guvern. În același context, Isărescu a avertizat că și declarațiile publice pot influența piețele financiare. „De multe ori nu numai faptele strică, ci şi vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite.” [...]
Deprecierea leului cu 2,7% în două săptămâni pune presiune pe „flotarea controlată” a BNR , într-un context în care criza politică reaprinde volatilitatea pe piața valutară, potrivit Profit . Leul a pierdut 2,7% față de euro în ultimele două săptămâni, inclusiv o depreciere de 0,8% marți, una dintre cele mai mari scăderi dintre monedele piețelor emergente, conform Bloomberg , citat de publicație. Mișcarea vine pe fondul tensiunilor politice interne, care „testează” din nou regimul BNR de flotare controlată a cursului. Deprecierea de marți este legată de adoptarea în Parlament a moțiunii privind înlăturarea guvernului condus de Ilie Bolojan . În urmă cu un an, banca centrală a permis, de asemenea, slăbirea leului în perioada turbulențelor din jurul alegerilor prezidențiale. Cursul în piață: peste 5,23 lei/euro În piața interbancară, cursul a debutat și miercuri peste 5,23 lei/euro, fiind la 5,2352 lei/euro la momentul publicării articolului, potrivit datelor prezentate. De ce contează: stabilitatea cursului, folosită ca „ancoră” antiinflație Spre deosebire de alte bănci centrale din regiune, care permit o flexibilitate mai mare a cursului, România menține leul într-o bandă de tranzacționare nespecificată față de euro, arată Bloomberg. Autoritățile consideră această stabilitate suplimentară o ancoră care a limitat presiunile inflaționiste anul trecut, într-un moment în care populația a resimțit măsuri bugetare adoptate pentru reducerea deficitului bugetar (cel mai mare din UE, potrivit sursei). În acest context, căderea guvernului, pe fondul problemelor de creștere economică și inflație, complică opțiunile băncii centrale în privința cursului. Pe termen scurt, „deprecierea monedei ar putea fi cea mai bună opțiune”, afirmă Piotr Matys, analist la In Touch Capital Markets, citat de Bloomberg. [...]
