Știri din categoria Apărare

Acasă/Știri/Apărare/Bombardiere Tu-95 detectate lângă Alaska...

Bombardiere Tu-95 detectate lângă Alaska - NORAD afirmă că nu a existat o amenințare directă

Bombardier Tu-95 zburând în cerul albastru, simbol al puterii aeriene rusești.

Avioane de vânătoare americane și canadiene au interceptat cinci aeronave militare rusești în apropiere de Alaska, într-o operațiune descrisă drept „de rutină”, potrivit Newsweek.

Incidentul a avut loc joi, 19 februarie 2026, în zona de identificare aeriană a apărării din Alaska.

Comandamentul Nord-American pentru Apărare Aerospațială (NORAD), structură comună a SUA și Canadei, a anunțat că a detectat două bombardiere Tu-95, două avioane de vânătoare Su-35 și un avion de avertizare timpurie A-50. Pentru interceptare au fost mobilizate două F-16, două F-35, un avion radar E-3 și patru avioane cisternă KC-135, care au escortat formația rusă până la părăsirea zonei.

Potrivit NORAD, aeronavele ruse au rămas în spațiul aerian internațional și nu au încălcat spațiul suveran al Statelor Unite sau al Canadei. Oficialii au subliniat că astfel de activități sunt frecvente și nu sunt considerate o amenințare directă.

Zona de identificare aeriană din Alaska este un perimetru de securitate dincolo de spațiul aerian suveran, unde aeronavele trebuie identificate în interesul apărării naționale. Interceptarea are loc pe fondul intensificării patrulelor rusești și chineze în Arctica și Pacificul de Nord, regiuni considerate tot mai importante în competiția strategică globală.

Comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, a avertizat recent că patrulele comune ruso-chineze din Arctica nu au scopuri pașnice, indicând o posibilă creștere a tensiunilor în regiune. NORAD a precizat că va continua monitorizarea permanentă a spațiului aerian nord-american prin sateliți, radare și aviație de luptă.

Tag-uri:alaskaavioane de vanatoareaeronave rusestisecuritate nationalanoradarcticatensiuni internationale
Claudia GheorgheAutorClaudia Gheorghe
Sursănewsweek.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Șapte avioane-cisternă americane staționate pe aeroportul din Sofia.
Apărare20 feb. 2026

Șapte avioane cisternă americane au aterizat la Sofia - SUA se pregătesc pentru o operațiune militară majoră în Iran

Șapte avioane-cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au aterizat la Sofia , pe fondul unei consolidări militare americane în jurul Iranului, relatează Știrile ProTV . Prezența aeronavelor de realimentare în zbor este relevantă pentru o eventuală campanie aeriană, deoarece extinde autonomia avioanelor de luptă și susține operațiuni la distanță. O prezență notabilă a aeronavelor militare americane a fost observată la Terminalul 1 al Aeroportului din Sofia, potrivit fostului ministru adjunct de Externe și analist de securitate Milen Keremedchiev, citat de agenția Novinite, menționează publicația. Acesta a scris pe Facebook că cele șapte avioane-cisternă sunt staționate în prezent pe aeroportul din capitala Bulgariei. În paralel, cresc relatările internaționale despre pregătiri americane pentru o posibilă acțiune militară împotriva Iranului. Potrivit CNN, forțele americane sunt pregătite operațional, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat încă o decizie finală privind autorizarea unor atacuri, în timp ce alte instituții media americane descriu consolidarea din Orientul Mijlociu drept cea mai amplă de la invazia Irakului din 2003. Autoritățile bulgare au confirmat staționarea aeronavelor pe aeroportul „Vasil Levski” din Sofia, după apariția informațiilor în presă. Ministerul Apărării de la Sofia susține că desfășurarea face parte din exerciții de antrenament legate de operațiunile de „vigilență sporită” ale NATO (eVA), iar personalul însoțitor este prezent pentru întreținerea și repararea aeronavelor. În același context, Ambasada SUA în Bulgaria a transmis pentru bTV că Bulgaria susține desfășurarea preliminară a aeronavelor și a echipamentelor de sprijin pentru instruire în cadrul eVA. Dincolo de explicația oficială, amploarea mișcărilor alimenta speculațiile privind o operațiune în jurul Iranului. New York Post, citându-l pe Alex Plitzas (fost oficial al Pentagonului și membru al Consiliului Atlantic), a relatat că desfășurarea ar indica pregătiri pentru o campanie aeriană potențial prelungită, iar Wall Street Journal a scris că sute de aeronave de vânătoare, sprijin și realimentare au fost deja poziționate în regiune și în jurul ei, în timp ce un al doilea portavion american ar fi în drum. În același timp, Haaretz a citat un înalt oficial militar american care a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, deși începutul săptămânii viitoare ar fi mai probabil, iar Pentagonul ar urma să relocheze o parte din personal din Orientul Mijlociu ca măsură de precauție, în condițiile în care, potrivit sursei, o decizie politică finală nu ar fi fost încă luată. [...]

Trump și liderul UE discutând despre achizițiile de armament și politici comerciale.
Apărare20 feb. 2026

Trump avertizează UE privind achizițiile de armament - Amenințare cu represalii comerciale

Administrația Trump amenință Uniunea Europeană cu represalii dacă va favoriza achizițiile de armament european în detrimentul companiilor americane , potrivit unui raport citat de Protothema , care preia informații publicate de Politico. Reacția Washingtonului vine în contextul dezbaterilor de la Bruxelles privind introducerea unei clauze „buy European” în viitoarele reguli de achiziții pentru apărare. Departamentul american al Apărării a transmis Comisiei Europene că se opune ferm oricărei modificări care ar limita accesul industriei americane la contractele de apărare din statele membre. Potrivit mesajului citat, politici protecționiste care ar exclude forțat companiile din SUA ar reprezenta „o abordare greșită”, în condițiile în care marii producători europeni beneficiază de acces pe piața americană. Pentagonul avertizează că, dacă o astfel de clauză va fi adoptată în legislațiile naționale, SUA ar putea reevalua sau retrage excepțiile acordate companiilor europene în cadrul regulilor „Buy American”. În prezent, 19 din cele 27 de state membre ale UE au acorduri cu Washingtonul care permit firmelor europene să participe la anumite licitații ale Pentagonului. Subiectul complică planurile UE de a-și consolida autonomia strategică în domeniul apărării. Comisia Europeană urmează să actualizeze în 2026 directiva privind achizițiile publice din 2009, însă nu este clar dacă noul text va include reguli obligatorii care să favorizeze producătorii europeni. Washingtonul susține că o preferință explicită pentru industria europeană ar putea afecta interoperabilitatea în cadrul NATO și ar contraveni angajamentelor comerciale asumate prin acordul UE-SUA semnat vara trecută, care prevede inclusiv achiziții sporite de armament american. [...]

Ministrul polonez al Apărării discutând despre bugetele de apărare ale Europei.
Apărare20 feb. 2026

Europa trebuie să majoreze bugetele de apărare pentru a fi percepută ca un partener serios de SUA - impact asupra politicii de securitate transatlantice

Ministrul polonez al Apărării cere Europei să crească bugetele de înarmare , argumentând că o contribuție mai mare la propria securitate ar consolida relația transatlantică și ar determina SUA să trateze continentul „mai serios”, potrivit Digi24 . Władysław Kosiniak-Kamysz , vicepremier și ministru al Apărării la Varșovia, a spus că nu se teme pentru viitorul NATO și a legat direct credibilitatea Europei ca partener de nivelul investițiilor în capacități militare. Mesajul vine în contextul în care, în ultimii ani, Washingtonul a cerut repetat aliaților europeni să își majoreze cheltuielile de apărare. „Cu cât Europa investește mai mult, cu atât America o va trata mai serios și cu mai mult respect în aceste domenii”, a spus ministrul Apărării. Oficialul polonez a insistat și asupra împărțirii rolurilor între NATO și Uniunea Europeană, subliniind că nu vede o competiție între cele două structuri. În viziunea sa, NATO ar trebui să păstreze comanda și să supravegheze strategia operațională, în timp ce UE ar trebui să se concentreze pe componenta economică: lanțuri de aprovizionare, industria de apărare și finanțarea forțelor armate. În același cadru, Kosiniak-Kamysz a indicat că Europa a intensificat investițiile militare după apelurile președintelui american Donald Trump privind creșterea cheltuielilor și a exprimat speranța ca Italia și Franța să urmeze exemplul „Poloniei, Germaniei și țărilor scandinave”, pe care le-a numit parteneri importanți. Din perspectivă economică, accentul pus pe bugete mai mari pentru armament înseamnă, implicit, presiune suplimentară pe finanțele publice, dar și comenzi mai consistente pentru industria europeană de apărare și pentru lanțurile sale de furnizori. Separat, ministrul polonez a abordat și tema nucleară, afirmând că susține dezvoltarea capacităților proprii de cercetare nucleară ale Poloniei, dar a indicat că subiectul armelor nucleare este „în mare parte închis”, din cauza convențiilor internaționale. El a amintit și de „partajarea nucleară” în cadrul NATO, subliniind disponibilitatea Poloniei de a coopera cu statele membre ale Alianței în formatele existente. [...]

Donald Trump discutând despre planurile pentru baza militară din Gaza.
Apărare19 feb. 2026

Documente scurse indică o bază militară de 5.000 de soldați în Gaza – plan asociat Board of Peace

Documente scurse în presă indică planuri pentru o bază militară de 350 de acri în sudul Fâșiei Gaza , destinată să devină cartierul general al unei forțe multinaționale de stabilizare, în cadrul inițiativei „ Board of Peace ” promovate de Donald Trump. Informațiile apar în timp ce delegații internaționale s-au reunit la Washington pentru prima întâlnire a structurii, relatează The Guardian (linkul din textul tău indică sursa). Potrivit documentelor de contractare analizate de publicație, complexul ar urma să găzduiască aproximativ 5.000 de militari ai International Stabilization Force, o misiune de menținere a păcii autorizată de ONU, asociată planului american pentru Gaza. Amplasamentul descris ar fi într-o zonă plană și aridă din sudul enclavei, aflată în prezent sub control israelian. Cum ar arăta baza, potrivit documentelor Planurile menționează o infrastructură militară amplă, cu elemente de securitate și logistică, inclusiv: turnuri blindate de observație montate pe remorci; buncăre întărite, cu sisteme de ventilație; poligon pentru arme ușoare; depozite pentru echipamente; împrejmuire cu sârmă ghimpată. Înaintea începerii lucrărilor, contractorii ar urma să facă sondaje geofizice pentru identificarea eventualelor tuneluri sau cavități subterane, pe fondul rețelei de tuneluri asociate Hamas. Un oficial al administrației Trump a refuzat să comenteze documentele, reiterând însă poziția publică potrivit căreia „nu vor exista trupe americane pe teren”. Totuși, proiectul ar fi gândit ca o infrastructură permanentă de comandă și coordonare pentru contingentul internațional. Reuniunea „Board of Peace” și problema reconstrucției Reuniunea de la Washington a reunit reprezentanți din peste 40 de țări, însă mai mulți aliați europeni importanți au refuzat să participe. În același timp, Trump a anunțat promisiuni de 5 miliarde de dolari pentru reconstrucție, o sumă mult sub estimările privind costurile totale ale refacerii Gazei. Inițiativa se lovește însă de un blocaj major: condiția Israelului ca reconstrucția să nu înceapă până la dezarmarea completă a Hamas. Premierul Benjamin Netanyahu a reiterat public că nu va accepta refacerea infrastructurii fără demilitarizare, iar consilierii săi au vorbit despre un termen de 60 de zile pentru predarea armelor. Semne de întrebare: mandatul forței și acceptarea locală Chiar și în ipoteza formării forței internaționale, rămân neclare regulile de angajare și modul în care ar funcționa în cazul reluării violențelor. De asemenea, unele state ar fi dispuse să trimită trupe pentru misiuni medicale și de inginerie, dar nu și pentru operațiuni de dezarmare, ceea ce intră în tensiune cu cerințele Israelului. Mai există și problema proprietății terenului și a contextului umanitar: ONU estimează că aproximativ 1,9 milioane de palestinieni au fost strămutați, iar, în pofida armistițiului, sunt raportate în continuare incidente violente. De ce contează acest plan Dacă proiectul se confirmă, construirea unei baze de această dimensiune ar reprezenta cea mai vizibilă componentă fizică a planului de „stabilizare” și ar muta discuția de la promisiuni de finanțare la control operațional pe teren. În același timp, o astfel de infrastructură ar putea amplifica disputele diplomatice privind legitimitatea inițiativei și raportarea ei la mecanismele ONU și la legislațiile locale. [...]

Ministrul german discutând despre epuizarea stocurilor de rachete pentru Ucraina.
Apărare19 feb. 2026

Germania a epuizat stocurile de rachete pentru Ucraina - ministrul apărării solicită sprijin european suplimentar

Germania a epuizat stocurile proprii de rachete antiaeriene pentru Ucraina , iar Berlinul nu mai poate livra direct din arsenalele sale, relatează TVP World . Declarația a fost făcută luni de ministrul german de externe, Johann Wadephul , pe fondul presiunii crescânde asupra apărării aeriene ucrainene, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone. Mesajul central este că Germania a ajuns la limita stocurilor disponibile pentru transfer imediat, ceea ce schimbă natura sprijinului: de la livrări din rezervele existente la livrări dependente de producția curentă. Wadephul a spus că Berlinul „nu mai are niciuna” și a indicat că rachetele care ies acum de pe liniile de fabricație sunt direcționate către Ucraina printr-un mecanism finanțat în mare parte de europeni, „în principal Germania”. „Sincer, tot ce iese acum de pe liniile de producție merge direct în Ucraina. Acest lucru se întâmplă în cadrul unui mecanism finanțat în mare parte de europeni, în principal Germania. Am furnizat tot ce aveam”, a declarat Johann Wadephul. Germania a fost unul dintre cei mai importanți susținători militari ai Kievului în Europa, inclusiv prin finanțarea achizițiilor de interceptoare Patriot fabricate în SUA. Interceptoarele sunt rachete destinate doborârii altor rachete, iar Patriot este un sistem de apărare antiaeriană folosit pentru a contracara inclusiv amenințări balistice, mai dificil de interceptat decât dronele. Wadephul a cerut altor state europene să își crească contribuțiile la apărarea aeriană a Ucrainei și a amintit apelurile ministrului apărării, Boris Pistorius , către parteneri să își revizuiască propriile stocuri și să intensifice livrările, subliniind că Germania a făcut deja pași similari. În termeni practici, epuizarea stocurilor germane ridică miza pentru restul aliaților: fie găsesc rachete în rezervele proprii, fie accelerează comenzi și finanțări pentru producție nouă. Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri reînnoite despre disponibilitatea interceptoarelor, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski s-a plâns la Davos de lipsuri. NATO a susținut ulterior că, la acel moment, nu existase o întârziere a livrărilor Patriot și că mai mulți parteneri urmau să furnizeze rachete din propriile rezerve pentru a acoperi golurile din aprovizionarea americană. Pentru Ucraina, consecința imediată este că ritmul și volumul livrărilor devin mai dependente de producția industrială și de aranjamentele de finanțare europene, nu de transferuri rapide din depozite. Iar pentru Germania, mesajul este unul de limită logistică: sprijinul continuă, dar cu o constrângere clară — stocurile de rachete disponibile pentru cedare au fost deja consumate. [...]

Ofițeri navali pe puntea unei nave în timpul exercițiilor comune.
Apărare19 feb. 2026

Iran și Rusia lansează exerciții navale comune în apropierea Strâmtorii Hormuz - corveta rusă Stoikiy și fregata iraniană Alvand participă la seria Maritime Security Belt

Iran și Rusia au lansat exerciții navale comune în apropierea Strâmtorii Hormuz , într-un moment de tensiuni crescute cu Statele Unite, care și-au consolidat prezența militară în regiune pe fondul negocierilor nucleare blocate cu Teheranul. Potrivit The Moscow Times , manevrele fac parte din seria anuală „Maritime Security Belt”, inițiată de Iran în 2019, și se desfășoară în Golful Oman și nordul Oceanului Indian. Ministerul rus al Apărării a anunțat că nava de război Stoikiy, corvetă din clasa Steregushchiy a Flotei Baltice, a sosit în portul iranian Bandar Abbas înaintea exercițiilor. Conform Army Recognition , nava rusă a efectuat deja exerciții de trecere alături de fregata iraniană Alvand și alte unități navale în Golful Oman. Oficialii iranieni au declarat că scopul este „consolidarea securității maritime și aprofundarea relațiilor navale bilaterale”. Contextul este unul tensionat. Cu doar câteva zile înainte, Gardienii Revoluției din Iran au organizat exerciții cu muniție reală în cadrul operațiunii „Control inteligent al Strâmtorii Hormuz”, închizând temporar segmente ale rutei maritime prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol și o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate. În paralel, grupul de luptă al portavionului american USS Abraham Lincoln rămâne desfășurat în Marea Arabiei, parte a presiunii exercitate de Washington asupra programului nuclear iranian. Negocierile desfășurate la Geneva au indicat un progres limitat, dar diferențele persistă. Între timp, Uniunea Europeană a desemnat oficial Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, accentuând izolarea Teheranului. Exercițiile ruso-iraniene sunt interpretate de analiști drept un semnal politic și militar, într-un moment în care marile puteri își afișează prezența în jurul uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Evoluția situației va depinde de dinamica negocierilor nucleare și de eventualele mișcări suplimentare ale forțelor navale din regiune. [...]