Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite iau în calcul extinderea prezenței militare în Groenlanda, pe fondul reluării presiunilor politice ale lui Donald Trump pentru controlul insulei și al interesului strategic tot mai mare în Arctica, potrivit Digi24.
Jeff Landry, trimisul special al SUA în Groenlanda și guvernator republican al statului Louisiana, a declarat pentru AFP că Washingtonul „trebuie să-și consolideze prezența” pe teritoriul autonom danez. În prezent, armata americană are o singură bază pe insulă, la Pituffik (în nord), față de 17 instalații militare în perioada de vârf a Războiului Rece.
„Cred că este timpul ca Statele Unite să-și pună din nou amprenta asupra Groenlandei.”
Landry a adăugat că președintele Trump discută despre „consolidarea operațiunilor de securitate națională” și despre „realocarea personalului” în anumite baze din Groenlanda. Vizita emisarului a început duminică, fiind prima de la numirea sa în decembrie 2025, însă nu a fost una oficială, iar prezența sa a stârnit controverse la fața locului.
Trump a susținut în repetate rânduri că SUA trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate națională, invocând riscul ca teritoriul să ajungă sub influența Chinei sau Rusiei. În același timp, Groenlanda este poziționată pe cea mai scurtă rută dintre Rusia și SUA pentru rachete și are zăcăminte neexploatate de metale rare, iar topirea gheții ar putea deschide noi rute maritime.
Potrivit articolului, Washingtonul ar intenționa să deschidă trei noi baze în sudul insulei, informație atribuită unor „articole recente din presă” (fără detalii suplimentare în material despre calendar sau amplasamente).
Un pact de apărare din 1951, actualizat în 2004, permite deja Statelor Unite să desfășoare mai multe trupe și să-și consolideze instalațiile militare în Groenlanda, cu condiția informării prealabile a Danemarcei și a Groenlandei.
În ianuarie, Trump a revenit asupra amenințărilor de a prelua Groenlanda, iar un grup de lucru americano-dano-groenlandez a fost înființat pentru a răspunde preocupărilor sale.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a spus că discuțiile au fost „constructive”, dar că nu există „niciun semn (...) că s-ar fi schimbat ceva” în poziția Statelor Unite.
„Chiar dacă dorinţa «stăpânului» de a-şi «asigura controlul asupra Groenlandei (...) este total lipsită de respect, (...) suntem obligaţi să găsim o soluţie.”
Autoritățile din Groenlanda și Danemarca au reiterat că doar Groenlanda poate decide asupra viitorului său.
Într-un interviu pentru cotidianul groenlandez Sermitsiaq, Landry a încercat să reaprindă speranțele de independență. Deși sondajele indică sprijin majoritar pentru independență în viitor, guvernul local nu are în prezent un plan, deoarece rămân nerezolvate mai multe chestiuni, inclusiv cele economice: economia insulei depinde în mare măsură de Danemarca, notează Digi24.
În lipsa unor decizii oficiale anunțate, următorul test va fi dacă intențiile privind extinderea militară se concretizează în pași formali în cadrul pactului existent și în negocieri acceptate de Copenhaga și Nuuk.
Recomandate
Discuția tensionată Trump–Netanyahu complică ieșirea din conflictul cu Iranul , în condițiile în care Washingtonul ar fi virat spre o soluție diplomatică, iar premierul israelian ar fi cerut reluarea acțiunilor militare, potrivit Mediafax , care citează relatări Axios și Wall Street Journal bazate pe surse anonime. Convorbirea, descrisă ca „tensionată”, a avut loc marți și ar fi scos la iveală o ruptură în negocierile de încetare a focului cu Iranul. Miza imediată este strategia de final a războiului și forma unui posibil acord care să oprească ostilitățile și să deschidă o fereastră de negocieri. Ce propunere ar fi fost pe masă Potrivit Axios, apelul s-a concentrat pe o propunere revizuită a SUA transmisă Iranului prin Pakistan. Documentul ar contura un cadru pentru încetarea ostilităților și ar deschide o perioadă de negocieri de o lună, în care discuțiile ar urma să vizeze programul nuclear al Iranului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz . Divergența: diplomație vs. reluarea loviturilor În aceeași relatare, Netanyahu ar fi fost „foarte critic” față de calea diplomatică și ar fi preferat o revenire la acțiuni militare. O sursă citată de Axios a descris reacția premierului israelian după convorbire astfel: „Părul lui Netanyahu ardea.” Separat, CNN (citat de Mediafax) notează că dezacordul ar fi venit după o schimbare rapidă a planurilor militare americane: Trump i-ar fi spus duminică lui Netanyahu că SUA vor lansa probabil atacuri aeriene țintite la începutul săptămânii, dar ar fi oprit atacurile aproximativ 24 de ore mai târziu. Un oficial american a declarat pentru CNN că decizia ar fi fost luată la cererea unor aliați din Golf – Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – care ar fi cerut timp pentru o alternativă diplomatică. Într-un apel de circa o oră, Netanyahu l-ar fi îndemnat pe Trump să continue atacurile, argumentând că întârzierile îi oferă Iranului timp să se redreseze. În schimb, Trump ar fi insistat că merită continuată diplomația pentru câteva zile, potrivit unei analize publicate de i24NEWS, linkuită în material. Ce urmează: noi texte de acord și răspunsul Iranului Materialul mai arată că SUA ar fi trimis Iranului o nouă propunere, după ce Teheranul ar fi prezentat, cu trei zile înainte, un răspuns în 14 puncte. Agenția iraniană Tasnim, citând o sursă, susține că Pakistanul ar media între Teheran și Washington și ar încerca să reducă diferențele dintre poziții. Conform Axios, partea americană ar fi considerat noul text iranian „insuficient”, un oficial american apreciind că ar conține „doar îmbunătățiri simbolice” față de prima versiune. Iranul ar fi început să examineze propunerea SUA, dar nu ar fi răspuns încă, potrivit aceleiași relatări. [...]
Iranul analizează condițiile americane, dar cere ridicarea blocadei portuare și acces la active în timp ce Teheranul încearcă să mențină deschis canalul de negociere cu Washingtonul, potrivit Agerpres . Iranul a transmis miercuri seara că „examinează” o nouă propunere venită din partea SUA, în contextul vizitei la Teheran a ministrului pakistanez de interne, prezentat drept mediator în discuțiile dintre cei doi „beligeranți”, conform Ministerului de Externe iranian , citat de AFP. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghaei , a declarat la televiziunea de stat că autoritățile iraniene au primit „punctele de vedere ale părții americane” și le analizează, dar a vorbit și despre „marea neîncredere” față de Statele Unite. Care sunt condițiile puse de Teheran În același mesaj, oficialul iranian a reluat două cerințe pe care Teheranul le consideră esențiale pentru orice înțelegere: „dezghețarea activelor iraniene blocate” în străinătate; încetarea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. Pentru mediul economic, miza imediată este legată de fluxurile comerciale și de accesul la lichidități externe: porturile și activele înghețate sunt elemente care pot influența direct capacitatea Iranului de a importa, de a exporta și de a-și finanța operațiunile externe, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau despre conținutul concret al propunerii americane. [...]
Donald Trump a spus că va vorbi cu președintele Taiwanului, o mișcare cu potențial de escaladare diplomatică cu China , potrivit Agerpres . O astfel de discuție ar fi semnificativă deoarece liderii SUA și Taiwanului nu au mai avut o conversație directă de când Washingtonul a mutat recunoașterea diplomatică de la Taipei la Beijing, în 1979. Trump a făcut declarația miercuri, în fața presei, indicând că intenționează să discute cu Lai Ching-te . „Voi vorbi cu el. Voi vorbi cu toată lumea... Vom lucra la asta, la problema Taiwanului.” De ce contează: riscul de reacție din partea Beijingului O conversație directă între SUA și Taiwan ar putea irita China, care consideră insula guvernată democratic drept parte a teritoriului său. În acest context, deschiderea lui Trump pentru un contact direct cu liderul de la Taipei este prezentată ca o posibilă evoluție diplomatică importantă. Trump a legat această disponibilitate de vizita sa în China de săptămâna trecută, pe care a descris-o drept „uluitoare”, conform relatării citate de Agerpres. Context: vânzări de arme și obligațiile SUA față de Taiwan După întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping , Trump a spus că nu a decis dacă va continua o „vânzare majoră de arme” către Taiwan, în valoare de până la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei). Potrivit legislației americane, Washingtonul este obligat să ofere Taiwanului mijloace de apărare, iar aleși atât republicani, cât și democrați au cerut administrației Trump să continue vânzările de arme. [...]
Statele Unite cer UE să redeschidă parțial accesul la potasiul din Belarus , o mișcare care ar putea schimba atât piața îngrășămintelor, cât și arhitectura sancțiunilor europene, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg . Washingtonul le solicită Ucrainei și statelor din Uniunea Europeană să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus. Potasiul este o materie primă esențială pentru fertilizatorii utilizați în agricultură, iar decizia ar avea o componentă economică, dar și una politică. De ce contează: potasiul, între securitatea alimentară și sancțiuni Administrația americană consideră că o relaxare a sancțiunilor pe acest segment ar putea contribui la „îndepărtarea Belarus de Rusia” și la îmbunătățirea relațiilor Occidentului cu Minsk, potrivit informațiilor citate. Belarus este un exportator important de potasiu. Înainte de războiul din Ucraina și de introducerea sancțiunilor, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), exporturi care se derulau prin țările baltice. Care este cadrul actual în UE În prezent, importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt „strict interzise” în Uniunea Europeană, ca parte a sancțiunilor impuse după implicarea Minskului în invadarea Ucrainei. Nu este precizat în material un calendar sau o propunere concretă de modificare a regimului de sancțiuni, ci doar poziția Washingtonului și rațiunea invocată pentru această solicitare. [...]
Ucraina își întărește apărarea la granița cu Belarus și pregătește presiune diplomatică suplimentară asupra Minskului, pe fondul unor informații despre posibile operațiuni ofensive rusești din nord, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Belarusul va suporta „consecințe semnificative” dacă se lasă atras în războiul Rusiei. Zelenski a transmis că a analizat informații de „intelligence” privind planurile Rusiei pentru o ofensivă dinspre zona de frontieră cu Belarus și a anunțat consolidarea pozițiilor armatei ucrainene de-a lungul axei Cernihiv–Kiev. Mesajul a fost publicat miercuri, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți militari. În același timp, liderul de la Kiev spune că a cerut Ministerului de Externe ucrainean să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. „Sincer vorbind, m-am săturat de faptul că există întotdeauna o amenințare la adresa Ucrainei, că rușii, la un moment dat, ar putea atrage Belarusul în extinderea războiului. Trebuie să înțeleagă că vor fi consecințe pentru ei și vor fi semnificative.” De ce contează: risc de extindere a frontului în nord Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca de câteva săptămâni să atragă Belarusul în război. El a afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului spre direcția Cernihiv–Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Belarus este considerat cel mai apropiat aliat al Rusiei, iar în februarie 2022 armata rusă a lansat invazia în Ucraina inclusiv de pe teritoriul belarus, avansând spre Kiev. Context: semnale de mobilizare în Rusia și decizii politice așteptate Zelenski a mai spus că dispune de informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, menționând un ordin de mărime de circa 100.000 de persoane, fără să prezinte dovezi. În evaluarea sa, în prezent nu ar exista posibilitatea unei „mobilizări mascate” în Rusia, ceea ce ar face probabile noi decizii politice. În același context, el a făcut trimitere la decizii recente legate de Republica Moldova, fără ca materialul să detalieze ce măsuri ar urma să fie luate de Moscova în continuare. [...]
Ponderea exporturilor Republicii Moldova către UE a urcat la 68,1% în 2025 , semn că piața comunitară își consolidează rolul de principal debușeu pentru economia moldovenească, potrivit G4Media . În termeni practici, dependența de cererea și regulile UE crește, iar companiile moldovenești își calibrează tot mai mult producția și lanțurile logistice pe standardele europene. Valoarea totală a exporturilor moldovenești către piața europeană a depășit 2,55 miliarde dolari (aprox. 11,7 miliarde lei), conform datelor citate de Radio Chișinău. Ce exportă Republica Moldova în UE: mix industrial-agroalimentar Cele mai importante categorii de mărfuri exportate către Uniunea Europeană în 2025 au fost: echipamente electrice: 496,8 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei); produse vegetale: 489,1 milioane dolari (aprox. 2,2 miliarde lei); articole de mobilier: 127,9 milioane dolari (aprox. 590 milioane lei); grăsimi și uleiuri: 122,4 milioane dolari (aprox. 560 milioane lei); vinuri și băuturi: 100,4 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei). Împreună, aceste categorii reprezintă aproape jumătate din exporturile Republicii Moldova către piața europeană. Structura indică o susținere din două direcții: produse industriale (echipamente electrice, mobilier) și produse agricole/agroalimentare (produse vegetale, grăsimi și uleiuri, vinuri și băuturi). România, principala destinație în UE În perioada ianuarie–noiembrie 2025, principalele destinații ale exporturilor moldovenești în UE au fost: România: 29,2%; Italia: 9,2%; Cehia: 8,3%; Germania: 4,0%; Bulgaria: 3,5%. România a avut cea mai mare pondere în totalul exporturilor moldovenești către UE în intervalul menționat. Tendința: UE câștigă teren în totalul exporturilor Ponderea exporturilor către Uniunea Europeană a ajuns la 68,1% din total în 2025, în creștere față de anii anteriori: 67,3% în 2024, 65,4% în 2023 și 58,6% în 2022. Evoluția arată o creștere graduală a importanței pieței europene pentru exportatorii moldoveni, ceea ce amplifică miza stabilității accesului pe piața UE și a alinierii la cerințele acesteia. [...]
