Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda, în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte, dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome. Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită, potrivit HotNews.ro.
Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare”, care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome, precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune.
Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro.
Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului.
Elemente esențiale din acordul-cadru propus
| Element | Detalii |
|---|---|
| Durata | Pe termen nelimitat |
| Controlul SUA | Posibilitatea de a crea „zone de apărare” |
| Participarea NATO | Implicare activă în securitatea Arcticii |
| Scut antirachetă | Instalarea sistemului Golden Dome |
| Costuri | Minime pentru SUA, conform lui Trump |
| Model de referință | Baze britanice din Cipru |
| Status juridic | Încă neclar; fără semnătură groenlandeză |
Posibile consecințe
- Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial.
- Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei.
- Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO.
- Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale.
