Știri
Tag: administratia prezidentiala

România își prelungește termenele pentru a închide programele UE 2014–2020 și a limita riscul de dezangajare a fondurilor , după ce președintele Nicușor Dan a promulgat legea care aprobă OUG nr. 76/2025, potrivit Adevărul . Actul actualizează cadrul legal folosit la închiderea programelor operaționale finanțate din fonduri europene din perioada 2014–2020. Legea a fost promulgată miercuri, 20 mai 2026, prin decret prezidențial, iar obiectul ei este modificarea și completarea regulilor aplicabile procedurilor administrative și financiare necesare închiderii acestor programe. Ce schimbă legea, pe scurt Potrivit Administrației Prezidențiale , legea operează corelări și actualizări legislative în raport cu: OUG nr. 36/2023, care stabilește mecanismele de închidere a programelor operaționale 2014–2020; OUG nr. 156/2024, care introduce măsuri fiscal-bugetare pentru cheltuielile publice avute în vedere la fundamentarea bugetului general consolidat pe 2025. În plus, actul normativ include modificări și completări la mai multe reglementări în vigoare și prorogă unele termene considerate esențiale pentru finalizarea procedurilor administrative și financiare aferente fondurilor europene. De ce contează: evitarea pierderii de fonduri și închiderea etapizată Măsura este justificată de obiectivul autorităților centrale de a închide etapizat exercițiul financiar 2014–2020 și de a evita pierderea de fonduri , prin finalizarea proiectelor și clarificarea procedurilor de decontare și raportare. În practică, modificările urmăresc să reducă blocajele de final de perioadă (în special pe zona de documentare, raportare și decontare), astfel încât proiectele să poată fi închise conform cerințelor administrative și financiare aplicabile. [...]

România a lansat o structură consultativă națională pentru reguli de utilizare a AI în justiție , după semnarea unui Memorandum Instituțional la finalul Just.AI Forum , potrivit Profit . Miza este trecerea de la discuții la un cadru de lucru care să stabilească principii și condiții de implementare într-un domeniu cu risc ridicat, unde transparența și respectarea statului de drept sunt esențiale. Evenimentul, găzduit la Palatul Cotroceni, a fost inițiat de președintele Nicușor Dan și organizat de Administrația Prezidențială în cadrul „Săptămânii Europene la Palatul Cotroceni”. Pentru prima dată, instituții ale sistemului judiciar s-au reunit cu ADR, ANCOM, DNSC, Universitatea Politehnica din București și alte instituții relevante (inclusiv organisme europene și centre de cercetare), alături de companii private naționale și internaționale. Ce se schimbă: de la inițiativă la mecanism de guvernanță Forumul a fost structurat în patru paneluri tematice și s-a încheiat cu două rezultate operaționale: semnarea Memorandumului Instituțional și lansarea unei structuri consultative naționale dedicate utilizării inteligenței artificiale în justiție. Conform organizatorilor, obiectivul este ca utilizarea AI în actul de justiție să fie făcută „responsabil, transparent și în respectul deplin al statului de drept”. Structura consultativă urmează să continue munca începută la forum, analizând cum poate fi folosit AI în justiție „în acord cu nevoile, drepturile și obligațiile cetățenilor și instituțiilor”, conform informațiilor din articol. Rolul mediului privat și condițiile tehnice invocate În panelul dedicat mediului privat, Ovidiu Ghiman, CEO al Metaminds , a susținut că AI poate sprijini instanțele și parchetele prin eficientizarea fluxurilor de lucru, automatizarea proceselor administrative și sprijin în analiza unor volume mari de informații, inclusiv cu efect asupra încrederii publice în actul de justiție. „Inteligența artificială poate deveni un instrument real de sprijin pentru sistemul judiciar doar dacă este construită pe fundații solide: infrastructuri sigure, date interoperabile, mecanisme clare de guvernanță și respect deplin pentru drepturile fundamentale.” Metaminds este prezentată ca având experiență în proiecte de transformare digitală a statului, cu accent pe guvernanță, interoperabilitate și securitate, și este menționată contribuția companiei la implementarea „Cloudului Intern Privat Guvernamental al României”, descris drept cea mai amplă infrastructură digitală critică dezvoltată până acum la nivel național. De ce contează Semnarea memorandumului și crearea structurii consultative indică o încercare de standardizare și coordonare înainte de extinderea utilizării AI într-un sector sensibil. În logica prezentată la forum, „inovația reală” în justiție nu ține doar de adopția tehnologiei, ci de rigoare, standarde tehnice și capacitatea instituțiilor de a construi sisteme care funcționează împreună. [...]