Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Prezidențială trebuie să-i plătească lui Traian Băsescu peste 750.000 de lei, potrivit România Actualități, după ce fostul președinte a câștigat procesul privind indemnizația pierdută în urma unei decizii definitive a instanței legate de colaborarea sa cu fosta Securitate.
Suma reprezintă indemnizația pe care Băsescu nu a mai încasat-o timp de trei ani, în calitate de fost șef al statului. Contextul este legat de efectele unei hotărâri judecătorești definitive privind colaborarea cu fosta Securitate, care a stat la baza pierderii unor beneficii acordate foștilor președinți.
Traian Băsescu a deschis acțiunea în instanță după ce Curtea Constituțională a stabilit că Parlamentul nu a respectat Constituția atunci când a decis că foștii președinți își pierd dreptul la o serie de beneficii dacă o instanță a constatat definitiv colaborarea cu fosta Securitate. În acest cadru, procesul cu Administrația Prezidențială a vizat recuperarea sumelor neîncasate.
Pe lângă indemnizație, foștii șefi de stat beneficiază și de locuință de protocol și dispozitiv de protecție, menționează aceeași sursă, citând-o pe redactorul RRA Diana Surdu. Decizia instanței în litigiul cu Administrația Prezidențială clarifică, în acest caz, consecințele juridice și financiare ale regimului de beneficii aplicat după constatarea definitivă a colaborării cu fosta Securitate.
Recomandate
Premierul desemnat al Ungariei, Péter Magyar , își apără numirea cumnatului la Justiție, pe fondul presiunii de a debloca fonduri UE. Potrivit Politico , liderul Tisza susține că alegerea avocatului Márton Melléthei-Barna are la bază competența profesională și promite măsuri pentru a evita „chiar și aparența” unui conflict între puteri. Magyar a spus că faptul că viitorul ministru al justiției este căsătorit cu sora sa, Anna Ilona Melléthei-Barna, i-a creat „o dilemă serioasă” și a admis că îngrijorările legate de o relație de familie în echipa guvernamentală sunt „de înțeles”. În același timp, el a insistat că „competența profesională” a lui Melléthei-Barna este „dincolo de orice îndoială”. Pentru a reduce riscurile de percepție privind amestecul instituțional, Magyar a anunțat într-un mesaj video publicat pe X că soția viitorului ministru — judecătoare — va face „un alt sacrificiu” și va demisiona din magistratură „pentru a evita chiar și aparența unei împletiri a ramurilor puterii”. Miza: credibilitatea reformei statului de drept, cu bani europeni în joc Contextul politic și de reglementare este sensibil: Magyar a câștigat alegerile parlamentare din 13 aprilie 2026, învingând partidul Fidesz al lui Viktor Orbán și punând capăt unei guvernări de 16 ani. El a prezentat inițial șapte numiri ministeriale în aprilie, iar restul echipei a fost anunțat joi, înaintea preluării puterii. În paralel, Magyar s-a întâlnit în această săptămână cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în timp ce încearcă să deblocheze miliarde de euro din fonduri UE înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca Ungaria să rămână aliniată pe dosarul Ucraina și să arate progrese pe temele care au dus la blocarea banilor, pentru ca finanțarea să fie eliberată. Ce argumente aduce Magyar pentru numire În mesajul video, Magyar a susținut că Melléthei-Barna a fost parte a mișcării Tisza „de la început” și că selecția este „obiectivă”. El a afirmat că decizia s-a bazat pe pregătirea și angajamentul față de statul de drept, nu pe „un calcul politic”. În același mesaj, Magyar a acuzat Fidesz că „a distrus statul de drept”, iar „certitudinea juridică și egalitatea în fața legii” ar fi încetat să mai existe în Ungaria, motiv pentru care ar fi căutat o persoană capabilă să ducă la capăt „această sarcină enormă, istorică”. Guvernul urmează să își preia mandatul pe 9 mai, de Ziua Europei. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intră la vot cu semne de fragmentare și presiuni în interiorul Opoziției , pe fondul negocierilor „de la om la om” pentru parlamentarii indeciși, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este aritmetica votului de marți, dar semnalul mai amplu este instabilitatea alianțelor și a grupurilor parlamentare care poate schimba rapid raportul de forțe în Parlament. Negocierile pentru vot se poartă atât direct, cât și pe rețelele de socializare, în condițiile în care PSD și AUR încearcă să strângă sprijin pentru a da jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. O deputată neafiliată care a semnat moțiunea, dar nu este sigură că o va vota, spune că este supusă presiunilor din ambele tabere și invocă inclusiv riscul unor „mesaje în presă” despre ea și colegii săi. „Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri... Stilul clasic de intimidare.” — Dumitrița Albu, prim-vicepreședinte Partidul Unit Tensiuni în POT, pe fondul moțiunii În paralel cu bătălia pentru moțiune, în grupul POT de la Camera Deputaților au apărut tensiuni: 10 membri cer redenumirea grupului, pentru că nu mai vor să fie asociați cu Anamaria Gavrilă. Demersul de schimbare a numelui a fost suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților marți, după depunerea moțiunii. Liderul deputaților POT, Răzvan Chiriță, afirmă că votul pentru suspendarea demersului a venit din partea inițiatorilor moțiunii și sugerează că grupul nu vrea să fie folosit în jocul politic al altor partide. „N-aș vrea să fim instrumentul prin care fie unul sau fie alt partid își atinge obiectivele.” — Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT Contactată de Pro TV, Anamaria Gavrilă nu a dorit să comenteze situația. Presiune și în mediul digital: emailuri și apeluri publice Înaintea votului, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat și le cere aleșilor să se informeze înainte de decizia de marți. „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români.” — Oana Gheorghiu, vicepremier Pe Facebook, Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, i se adresează deputatei PSD Corina Ene, invocând poziționări mai vechi legate de Ordonanța 13 și traseul ei profesional și politic. PSD susține că are voturile, PNL mizează pe eșecul moțiunii Inițiatorii moțiunii – PSD, AUR și PACE – susțin că demersurile de convingere nu schimbă situația și că parlamentarii care au semnat vor vota. Corina Ene afirmă că nu există posibilitatea să nu voteze moțiunea, iar senatorul PSD Radu Oprea spune că sunt „253 de semnături” pe moțiune și că acestea ar fi suficiente pentru a trece. De cealaltă parte, Valeriu Iftime, președinte interimar PNL Botoșani, afirmă că a discutat cu deputați de la PSD și AUR care i-ar fi spus că nu votează și crede că moțiunea va pica. Toate partidele, notează Pro TV, susțin că nu au făcut presiuni asupra vreunui parlamentar. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu reia tema votului „după conștiință” la moțiunea de cenzură , pe fondul unei dispute despre limitele presiunii publice asupra parlamentarilor , după ce spune că mai mulți aleși s-au arătat deranjați de e-mailurile pe care le-a trimis, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că își cere „scuze public” față de parlamentarii pe care i-a „inoportunat” trimițându-le un mesaj în care i-a invitat să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ea susține că unii s-au supărat inclusiv pentru că le-a scris pe adresele de e-mail „personale” care sunt publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului. În același registru ironic, vicepremierul lansează un apel către cetățeni să nu le scrie parlamentarilor „pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii” pentru a le cere să voteze „conform conștiinței”. Gheorghiu adaugă că ar fi „un abuz total” să fie deranjați cu astfel de solicitări și reiterează: „vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”. Contextul este legat de moțiunea de cenzură: vicepremierul anunțase cu o seară înainte că a trimis mesaje tuturor parlamentarilor, făcând apel la „înțelepciune și curaj”. Potrivit aceleiași surse, ea a atașat și „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării credibilitatea scenariului unui guvern PSD-AUR, pe fondul moțiunii de cenzură de săptămâna viitoare , arătând că pozițiile recente ale liderului PSD, Sorin Grindeanu , sunt contrazise de fapte, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, după ce Bolojan a fost întrebat dacă vede posibil un executiv PSD-AUR cu Grindeanu prim-ministru, în condițiile în care președintele PSD s-a declarat dispus să preia funcția după moțiunea de cenzură anunțată pentru săptămâna viitoare. Miza: stabilitatea politică înaintea moțiunii Bolojan a indicat o schimbare de poziție la vârful PSD în raport cu AUR, folosind-o ca argument pentru a nu da greutate declarațiilor privind o eventuală formulă de guvernare. „Dacă m-aş lua după declaraţiile domnului Grindeanu, aş constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declaraţie că nu va exista nicio colaborare cu AUR, iar peste o lună constatăm că au semnat o moţiune de comun acord.” În aceeași intervenție, premierul a spus că nu s-ar baza pe „declarații de genul acesta”, invocând ce s-a întâmplat până acum și adăugând că „e greu cu consecvența”. Ce urmează Bolojan a indicat că următoarea perioadă va fi relevantă pentru a vedea cum se concretizează aceste poziționări politice, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru săptămâna viitoare. [...]
Disputa despre vânzarea de pachete minoritare la companii de stat se mută pe terenul conflictului de interese și al credibilității politice , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat o listă de dețineri de acțiuni atribuite liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , chiar la societăți unde acesta critică listarea și tranzacțiile cu acțiuni, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu ironizează diferența dintre poziția publică a senatorului AUR și postura sa de investitor, întrebând retoric cum se împacă „luptătorul împotriva listării companiilor de stat” cu „investitorul” care deține acțiuni la astfel de companii. Ce dețineri a indicat vicepremierul Conform listei prezentate de Oana Gheorghiu, Petrișor Peiu ar deține acțiuni la următoarele companii, cu valorile menționate în lei: Hidroelectrica SA: 666.926 lei Transgaz SA: 420.640 lei Transelectrica SA: 61.535 lei Nuclearelectrica SA: 583.144 lei Romgaz SA: 1.210.881 lei Oil Terminal SA: 26.141 lei Electrica SA: 94.720 lei Conpet SA: 48.880 lei SN Petrom SA: 1.214.939 lei Miza: mecanismul de vânzare și acuzațiile AUR Contextul este o dispută politică legată de intenția Guvernului de a vinde pachete de acțiuni, Peiu acuzându-i recent pe premierul Ilie Bolojan și pe vicepremierul Oana Gheorghiu că ar urmări vânzarea unor pachete „de până la 10 miliarde de lei” „hoțește”, prin excluderea Bursei de Valori și prin alocarea către fonduri alese de guvernanți, la un preț stabilit de aceștia. Senatorul AUR a dat ca exemple Hidroelectrica și Romgaz și a susținut că, printr-un astfel de procedeu, statul ar avea „o gaură de aproximativ 1 miliard de lei”. „ Plasare accelerată privată” (ABB) , în centrul disputei Peiu afirmă că vânzarea ar urma să fie făcută printr-un mecanism numit „plasare accelerată privată”, descris în documente cu abrevierea ABB („accelerated book building”) – o procedură de vânzare rapidă către investitori, folosită de regulă pentru a strânge capital într-un interval scurt, fără o ofertă publică clasică. În acest cadru, intervenția vicepremierului mută discuția de la tehnica tranzacției la legitimitatea criticilor formulate de unul dintre principalii contestatari ai listărilor și vânzărilor de pachete minoritare la companii cu capital de stat. [...]
Moțiunea de cenzură capătă și o miză de reglementare privind listarea companiilor de stat , după ce PSD, AUR și PACE au anunțat că vor vota „pentru” demiterea Guvernului Bolojan , pe fondul unei dispute legate de un raport despre posibilitatea listării unor participații la societăți controlate de stat, potrivit Economica . Vicepremierul Oana Gheorghiu le-a trimis fiecărui deputat și senator o scrisoare în care cere „înțelepciune și curaj” la votul de marți pe moțiunea de cenzură și a atașat „raportul exploratoriu” privind posibilitatea listării unor companii de stat, document prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat pe site-ul Guvernului. Opoziția leagă votul de temeri privind „înstrăinarea” activelor strategice Din PSD, Ștefan Ovidiu Popa susține că parlamentarii social-democrați vor vota „fără ezitare” moțiunea de cenzură și afirmă că, deși Guvernul ar nega intenția de a înstrăina active, „documentele asumate” ar indica contrariul. El invocă o „listare accelerată” a unor participații din companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz, Salrom sau Nuclearelectrica și reclamă lipsa de transparență. PACE – Întâi România, prin liderul de grup Adrian Peiu, spune că mesajul vicepremierului este „un motiv în plus” pentru a vota „la vedere” moțiunea PSD–AUR–PACE. Peiu acuză Guvernul că ar fi condus prin ordonanțe de urgență și asumări de răspundere care ar fi ocolit Parlamentul și întreabă dacă a existat vreo consultare cu opoziția pe tema planului de „înstrăinare” a celor mai profitabile companii ale statului. AUR, prin deputatul Valeriu Munteanu, afirmă că va vota pentru moțiune și anunță că juriștii partidului ar urma să sesizeze Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), pentru a verifica dacă a existat o prelucrare legală a datelor, în contextul în care mesajul ar fi fost trimis pe adrese private de e-mail ale parlamentarilor. Munteanu spune că nu se știe cum au ajuns aceste adrese „de la Parlament la Guvern”. Poziția vicepremierului: „narativ fals” despre „vânzarea țării” În mesajul către parlamentari, Oana Gheorghiu afirmă că a transmis raportul în forma originală pentru ca votul să se bazeze pe „informații corecte”, nu pe „versiunea lor denaturată”. Vicepremierul susține că moțiunea de cenzură ar porni de la un „narativ fals” – că Guvernul ar vrea să „vândă țara” – pe care îl descrie drept o manipulare menită să creeze isterie. Votul pe moțiunea de cenzură este programat pentru marți, iar, din reacțiile citate, PSD, AUR și PACE își mențin public intenția de a vota pentru demiterea Guvernului. [...]
