Știri
Știri din categoria Politică
Președintele României zboară în SUA cu un avion privat deținut de Ion Țiriac, potrivit unei informații publicate în exclusivitate de BoardingPass. Administrația Prezidențială a închiriat aeronava pentru deplasarea oficială la Washington DC.
Este vorba despre un Bombardier Global 6000, avion de tip business capabil să transporte până la 14 pasageri și să zboare fără escală aproximativ 11.000 de kilometri. Aeronava este deținută de omul de afaceri Ion Țiriac, însă este înmatriculată în Austria și operată de compania Avcon Jet.
Potrivit sursei citate, costul estimativ pentru un zbor dus-întors între București și Washington DC se ridică la circa 170.000–200.000 de euro. Avionul nu va ateriza pe un aeroport civil din capitala Statelor Unite, ci pe o bază aeriană militară.
Până acum, pentru deplasările externe, președintele a folosit în mod obișnuit aeronava militară Spartan din flota Forțelor Aeriene Române. Pentru această vizită, însă, a fost necesară închirierea unui avion capabil să efectueze zborul transatlantic fără escală.
BoardingPass amintește că, în trecut, fostul președinte a utilizat tot avioane private pentru vizite în SUA, costurile variind între 250.000 și 300.000 de euro, iar pentru deplasarea din 2024 la Washington suma a ajuns la 450.000 de euro.
Recomandate
Noua lege a salarizării unitare ar urma să majoreze net veniturile demnitarilor-cheie de la 1 ianuarie 2027 , potrivit datelor obținute de Adevărul . În forma prezentată, președintele României ar ajunge la 20.240 lei net, de la 14.500 lei net în prezent, adică o creștere de peste 5.000 lei net. Creșterile sunt legate de un acord politic semnat de PSD, PNL, USR și UDMR , după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială , prin care partidele se angajează să adopte noua lege până la finalul actualei sesiuni parlamentare, conform aceleiași surse. Cât ar urma să câștige președintele, premierul, miniștrii și parlamentarii Conform datelor prezentate, veniturile nete ar urma să fie: Președintele României : 14.500 lei → 20.240 lei Prim-ministrul : 13.760 lei → 17.700 lei Primarul general : 12.168 lei → 14.900 lei Președintele Consiliului Județean : 10.950 lei → 14.000 lei Miniștrii : 12.700 lei → 15.800 lei Parlamentarii : 11.000 lei → 13.800 lei Calendar și reguli de aplicare: fără eșalonare, de la 1 ianuarie 2027 Legea ar urma să intre în vigoare integral la 1 ianuarie 2027 , „fără aplicare eșalonată”, și să nu mai fie modificată ulterior prin intervenții punctuale pentru diverse categorii, potrivit informațiilor din articol. În plus, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a indicat că reforma se bazează pe trei principii: protejarea veniturilor (fără scăderi salariale ca efect al noii legi), disciplină bugetară și sustenabilitate, respectiv aplicare integrală și predictibilă. „Avem acord politic pe legea salarizării unitare. Partidele politice au agreat elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.” Contextul politic al proiectului Informațiile apar după ce președintele a anunțat semnarea acordului politic privind adoptarea legii (detalii în Adevărul ), iar principiile reformei au fost prezentate separat (context în Adevărul ). În acest stadiu, miza imediată este trecerea proiectului prin Parlament în termenul asumat, astfel încât noile grile să poată fi aplicate de la începutul lui 2027. [...]
După consultările fără rezultat de la Cotroceni, desemnarea unui premier riscă să împingă România spre un guvern cu mandat scurt , într-un context în care majoritatea parlamentară rămâne fragilă și condiționată de veto-uri reciproce, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Prima săptămână de consultări s-a încheiat fără o concluzie privind numirea unui nou prim-ministru, ceea ce prelungește incertitudinea politică. Doi analiști – Vlad Adamescu și Sergiu Mișcoiu – descriu opțiunile rămase pentru președintele Nicușor Dan și limitele lor, inclusiv din perspectiva stabilității guvernării. Două scenarii: prelungirea negocierilor sau „soluția de avarie” a unui tehnocrat Vlad Adamescu susține că o variantă ar fi prelungirea consultărilor pentru a permite o reconfigurare internă în PNL, care ar putea duce la refacerea unei alianțe cu PSD și UDMR. Analistul consideră însă scenariul „puțin plauzibil” și avertizează că, chiar dacă ar prinde contur, un asemenea guvern ar funcționa mai degrabă ca o formulă temporară, „de supraviețuire economică”, fără perspectivă de durată. Alternativa, în lipsa unei voințe politice pentru o majoritate, ar fi un guvern tehnocrat. Adamescu o descrie ca pe o soluție de avarie, cu o diferență majoră față de precedentele experiențe: ar apărea cu circa doi ani și jumătate înainte de alegerile parlamentare, nu în proximitatea unui scrutin. În această logică, el anticipează că o nouă criză politică ar putea reapărea în toamnă sau iarnă, când s-ar încerca din nou formarea unui guvern politic. Blocajul din Parlament: veto-uri și o majoritate greu de construit fără AUR Sergiu Mișcoiu arată că negocierile nu au produs „evoluții semnificative”, iar partidele au rămas pe pozițiile inițiale: PNL și USR exclud participarea sau susținerea unui guvern cu PSD (inclusiv dacă ar fi condus de un tehnocrat), în timp ce PSD își menține veto-ul față de Ilie Bolojan. În acest context, Mișcoiu vede două variante de lucru pentru președinte: Mandat pentru PSD să formeze guvernul, cu Sorin Grindeanu propus premier; condiția-cheie ar fi existența unei majorități care să excludă AUR , lucru pe care Grindeanu „nu poate garanta”, dar pe care președintele l-ar putea accepta sub presiunea desemnării rapide. Guvern tehnocrat , votat de fosta coaliție pro-europeană, pe baza unui program discutat cu partidele. Mișcoiu indică drept profil probabil „un finanțist sau un economist” cu legături profesionale în zona Băncii Naționale sau a instituțiilor bancare internaționale, dar avertizează că mandatul ar rămâne limitat de lipsa unei majorități stabile și ar putea rezista cel mult peste vară și, „în mod ideal”, până în toamnă. Traseismul parlamentar complică și mai mult ecuația majorității Mișcoiu mai semnalează intensificarea migrației parlamentare după moțiunea de cenzură, cu aleși care își renegociază individual pozițiile și se reorientează atât spre partide mari (PNL, PSD), cât și spre micro-formațiuni apărute în siajul POT și SOS România. În exemplele invocate, analistul menționează inclusiv cazul unui fost deputat SOS (Jianu) care a trecut la grupul PSD și ulterior la grupul PNL. În lectura sa, miza acestor repoziționări este obținerea de avantaje prin susținerea unui eventual guvern controlat de PSD, iar fenomenul ar putea să se amplifice în perioada următoare. Ce urmează Potrivit analizei, presiunea pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier a crescut, iar decizia ar urma să fie luată „cel mai probabil” în perioada imediat următoare. Indiferent de opțiune, ambii analiști descriu o guvernare cu stabilitate redusă, în care majoritatea parlamentară rămâne dificil de construit și ușor de fisurat. [...]
Întârzierea formării unui guvern cu puteri depline riscă să blocheze jaloane din PNRR și să pună în pericol 7,5 miliarde de euro , a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Liderul PNL spune că un Executiv stabil „mai repede” ar reduce complicațiile administrative și ar crește predictibilitatea, inclusiv pentru adoptarea actelor normative necesare. Bolojan a afirmat că președintele Nicușor Dan va face nominalizarea de premier „când consideră de cuviință” sau ar putea convoca noi consultări. În acest context, premierul interimar a insistat că viteza instalării unui guvern stabil contează direct pentru capacitatea statului de a lua decizii. Blocajul decizional și efectul asupra fondurilor europene Șeful Executivului interimar a susținut că, în ultimele luni, aparatul guvernamental „a lăsat-o mai moale” pe fondul insecurității politice, ceea ce ar fi dus la încetinirea activității administrative. În opinia sa, această situație afectează absorbția fondurilor europene și derularea plăților. Bolojan a acuzat că acțiunea declanșată de PSD „cu surle și trâmbițe”, cu câteva luni înainte, a produs demobilizare în administrație. El a explicat că, atunci când nu există o direcție clară și presiune pentru mobilizare, instituțiile încetinesc ritmul. PNRR: jaloane mai greu de bifat fără un guvern cu competențe depline Premierul interimar a arătat că actualul guvern nu poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce complică îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În timp ce echipele tehnice negociază condițiile, un guvern cu puteri depline ar putea, în unele cazuri, să bifeze rapid un jalon prin ordonanță; altfel, soluția ar trece prin Parlament, cu riscul ca modificările făcute în comisii să „denatureze” acordul cu Comisia Europeană și să nu mai fie recunoscute ca jalon îndeplinit. Miza financiară: nouă legi și riscul de a pierde 7,5 miliarde de euro Bolojan a spus că România are nevoie de „o bună guvernare” care să păstreze echilibrele financiare, invocând angajamentele bugetare și reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene. Potrivit lui, fiecare reformă are o pondere de „cel puțin 700 de milioane de euro”, iar dacă „cele nouă legi” necesare nu sunt aprobate în perioada următoare, România poate pierde „7,5 miliarde de euro”. În același mesaj, liderul PNL a declarat că partidul va susține proiectele respective indiferent dacă va fi la guvernare sau în opoziție, argumentând că nu sunt „proiectele unui partid”, ci „proiectele României”. [...]
PSD, PNL, USR și UDMR își asumă plafonarea creșterii cheltuielilor salariale la stat în 2027 , printr-un acord politic care leagă noua lege a salarizării de țintele fiscale și de un prag de maximum 8 miliarde de lei peste nivelul din 2026, potrivit News . Acordul a fost semnat după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială , iar cele patru partide se angajează să adopte legea până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Miza este dublă: îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , cu termen 1 iulie 2026, și menținerea controlului asupra cheltuielilor bugetare într-un an în care noul cadru salarial ar urma să se aplice integral. Ce prevede angajamentul privind costurile și veniturile În comunicatul citat, Administrația Prezidențială precizează două garanții-cheie, cu impact direct asupra bugetului: „Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total” ca efect al aplicării noii legi; cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 „nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei”. Tot documentul menționează că aplicarea noii legi „nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung”, ceea ce plasează reforma în logica limitării deficitului și a predictibilității cheltuielilor de personal. Calendar: termen PNRR și intrare în vigoare fără eșalonare Potrivit acordului, noua lege a salarizării este o etapă esențială în PNRR, cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026. Legea ar urma să intre în vigoare „în totalitate” la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, iar semnatarii susțin că nu va mai fi modificată ulterior „prin intervenții speciale”. Acordul este semnat de Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR), conform Administrației Prezidențiale. Ce urmează: proiectul și consultările Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege, mai arată comunicatul. Detaliile tehnice ale noii grile și ale mecanismelor de aplicare nu sunt prezentate în comunicatul citat de Administrația Prezidențială. [...]
Partidele pro-europene din Parlament au convenit un plafon de creștere a cheltuielilor salariale în 2027 , într-un acord politic care condiționează noua lege a salarizării de țintele fiscale și de jaloanele din PNRR, potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a anunțat că, după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Miza este îndeplinirea termenului din Planul Național de Redresare și Reziliență , indicat ca 1 iulie 2026. În comunicarea Administrației Prezidențiale, citată de publicație, sunt stabilite două repere cu impact bugetar: niciun angajat din sectorul public nu ar urma să aibă o scădere a venitului total ca efect al aplicării legii, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Totodată, acordul prevede că aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung. Calendar și reguli de aplicare Noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare integral la 1 ianuarie 2027, „fără aplicare eșalonată”, și, conform acordului, nu ar mai urma să fie modificată ulterior prin „intervenții speciale”. Cine a semnat și ce urmează procedural Acordul a fost semnat de Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). În baza documentului, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate. [...]
Un consilier prezidențial a editat rapid o postare cu limbaj obscen, un episod care ridică din nou problema standardelor de comunicare în funcții publice. Potrivit Mediafax , Vlad Voiculescu , consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan , a publicat pe Facebook un mesaj critic la adresa modului în care se poartă dezbaterea publică, însă prima versiune a inclus și hashtagul obscen „#M***PSD”, eliminat ulterior, conform istoricului editărilor. În prima variantă, publicată miercuri seară, mesajul începea cu hashtagurile „#goBolo” și „#M***PSD”, după care Voiculescu scria că are „senzația că am ajuns să nu mai avem răbdare pentru lucrurile care chiar contează”. În varianta editată, hashtagurile au fost scoase, iar începutul textului a fost rescris. Noua formulare debutează astfel: „Mă uit uneori aici pe facebook și în media la care am acces și am senzația că am ajuns să nu mai avem deloc răbdare pentru lucrurile care chiar contează”. Contextul mesajului: critică a „înjurăturilor” și teme de politici publice Restul postării a rămas, în mare parte, similar, Voiculescu susținând că spațiul public ar fi dominat de „o înjurătură, o jignire, un mișto, o conspirație”, în detrimentul unor subiecte precum spitalele, reformele sau fondurile europene. În același mesaj, el a făcut referire la declarațiile lui Gigi Becali și la cele ale lui Attila Cseke și a susținut că România riscă să piardă aproape două miliarde de euro (aprox. 10 miliarde de lei) pentru spitale, bani europeni disponibili până la 31 august 2026. [...]
