Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
România a lansat o structură consultativă națională pentru reguli de utilizare a AI în justiție, după semnarea unui Memorandum Instituțional la finalul Just.AI Forum, potrivit Profit. Miza este trecerea de la discuții la un cadru de lucru care să stabilească principii și condiții de implementare într-un domeniu cu risc ridicat, unde transparența și respectarea statului de drept sunt esențiale.
Evenimentul, găzduit la Palatul Cotroceni, a fost inițiat de președintele Nicușor Dan și organizat de Administrația Prezidențială în cadrul „Săptămânii Europene la Palatul Cotroceni”. Pentru prima dată, instituții ale sistemului judiciar s-au reunit cu ADR, ANCOM, DNSC, Universitatea Politehnica din București și alte instituții relevante (inclusiv organisme europene și centre de cercetare), alături de companii private naționale și internaționale.
Forumul a fost structurat în patru paneluri tematice și s-a încheiat cu două rezultate operaționale: semnarea Memorandumului Instituțional și lansarea unei structuri consultative naționale dedicate utilizării inteligenței artificiale în justiție. Conform organizatorilor, obiectivul este ca utilizarea AI în actul de justiție să fie făcută „responsabil, transparent și în respectul deplin al statului de drept”.
Structura consultativă urmează să continue munca începută la forum, analizând cum poate fi folosit AI în justiție „în acord cu nevoile, drepturile și obligațiile cetățenilor și instituțiilor”, conform informațiilor din articol.
În panelul dedicat mediului privat, Ovidiu Ghiman, CEO al Metaminds, a susținut că AI poate sprijini instanțele și parchetele prin eficientizarea fluxurilor de lucru, automatizarea proceselor administrative și sprijin în analiza unor volume mari de informații, inclusiv cu efect asupra încrederii publice în actul de justiție.
„Inteligența artificială poate deveni un instrument real de sprijin pentru sistemul judiciar doar dacă este construită pe fundații solide: infrastructuri sigure, date interoperabile, mecanisme clare de guvernanță și respect deplin pentru drepturile fundamentale.”
Metaminds este prezentată ca având experiență în proiecte de transformare digitală a statului, cu accent pe guvernanță, interoperabilitate și securitate, și este menționată contribuția companiei la implementarea „Cloudului Intern Privat Guvernamental al României”, descris drept cea mai amplă infrastructură digitală critică dezvoltată până acum la nivel național.
Semnarea memorandumului și crearea structurii consultative indică o încercare de standardizare și coordonare înainte de extinderea utilizării AI într-un sector sensibil. În logica prezentată la forum, „inovația reală” în justiție nu ține doar de adopția tehnologiei, ci de rigoare, standarde tehnice și capacitatea instituțiilor de a construi sisteme care funcționează împreună.
Recomandate
OpenAI și Dell vor să facă mai ușoară rularea Codex în infrastructuri hibride și on‑premise , aducând asistentul de programare mai aproape de datele și sistemele interne ale companiilor, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea fricțiunii dintre „agenții” AI și mediile în care stau, de regulă, cele mai sensibile informații: centre de date proprii și platforme hibride. Codex este descris ca unul dintre produsele enterprise cu cea mai rapidă creștere ale OpenAI, cu peste 4 milioane de dezvoltatori care îl folosesc săptămânal. În companii, utilizarea acoperă deja întreg ciclul de dezvoltare software, de la revizuire de cod și acoperire cu teste până la răspuns la incidente și analiză în depozite mari de cod. De ce contează: integrarea cu platformele Dell pentru date și sarcini AI Colaborarea vizează conectarea Codex cu Dell AI Data Platform , folosită de multe organizații pentru stocarea, organizarea și guvernanța datelor enterprise în regim on‑premise. Ideea este ca Codex să poată accesa „contextul intern” care face agenții utili în practică: baze de cod, documentație, sisteme de business, cunoștințe operaționale și fluxuri de lucru ale echipelor. Separat, Dell și OpenAI spun că vor explora și conectarea cu Dell AI Factory , infrastructură utilizată pentru rularea sarcinilor de inteligență artificială. În această zonă, discuțiile includ modalități prin care Codex, ChatGPT Enterprise și alte soluții bazate pe API să poată interfața cu AI Factory pentru pregătirea datelor, administrarea sistemelor de evidență („systems of record”), rularea testelor și implementarea aplicațiilor AI integrate cu infrastructura hibridă sau on‑premise a clienților. Ce se schimbă pentru companii: „cale mai practică” către producție În viziunea parteneriatului, apropierea Codex de datele și sistemele interne ar trebui să ofere organizațiilor controalele necesare (în special în medii cu cerințe ridicate de securitate și guvernanță) și flexibilitatea de a extinde utilizarea dincolo de programare, către activități de „knowledge work”. OpenAI notează că echipele încep să folosească agenți alimentați de Codex și pentru sarcini precum: colectarea de context din mai multe instrumente, pregătirea de rapoarte, rutarea feedbackului de produs, calificarea de lead-uri, redactarea de follow‑up-uri și coordonarea muncii între sisteme de business. „Dell AI Factory cu OpenAI Codex va permite companiilor să implementeze AI acolo unde datele enterprise există deja, în incinta lor, oferind clienților o cale practică și sigură de a implementa agenți AI la scară.” — Ihab Tarazi, SVP și CTO, Infrastructure Solutions Group, Dell Technologies OpenAI nu oferă un calendar de implementare sau detalii comerciale în materialul publicat, dar poziționează colaborarea ca un pas pentru accelerarea adopției Codex în organizații și extinderea către fluxuri de lucru cu valoare mai mare, în condiții de operare specifice mediilor hibride și on‑premise. [...]
Huiduielile la discursul lui Eric Schmidt scot în față anxietatea privind joburile în era AI , într-un moment în care companiile mari accelerează dezvoltarea inteligenței artificiale, iar dezbaterea despre efectele în economie se mută tot mai des în spațiul public, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc duminică, la ceremonia de absolvire a University of Arizona , în fața promoției 2026. Eric Schmidt, fost director executiv al Google, a fost huiduit de mai multe ori în timpul intervenției, relatează NBC News, citată de Mediafax. De ce contează: frica de înlocuire a locurilor de muncă intră în prim-plan Momentul tensionat este prezentat ca un semn al neliniștilor unei generații care vede ascensiunea AI drept o amenințare pentru locurile de muncă și pentru viitorul economic. Reacțiile au escaladat când Schmidt a comparat impactul inteligenței artificiale cu transformarea produsă de computerul personal. În discurs, Schmidt a recunoscut explicit temerile legate de piața muncii și de direcția societății: „Există o frică în generația voastră că viitorul a fost deja scris, că mașinile vin, că locurile de muncă dispar, că clima se degradează și că moșteniți o lume pe care nu voi ați creat-o.” El a susținut, totodată, că „viitorul nu este decis” și că generația actuală poate influența felul în care AI va fi dezvoltată și folosită. Context: universitatea îl apără, iar episoadele similare se repetă în SUA Universitatea a transmis ulterior că l-a invitat pe Schmidt pentru contribuțiile sale în tehnologie și cercetare, menționând rolul său în transformarea Google într-una dintre cele mai influente companii tehnologice și implicarea în inițiative științifice și educaționale. Potrivit materialului, reacțiile ostile la discursuri despre AI nu sunt izolate: în ultimele luni, mai multe ceremonii universitare din SUA au avut momente similare. La începutul lunii mai, o vorbitoare invitată la University of Central Florida a fost huiduită după ce a descris AI drept „următoarea revoluție industrială”. [...]
Un proces și o investigație penală redeschid discuția despre răspunderea legală a companiilor de AI atunci când chatboții nu se mai comportă ca simple motoare de căutare, ci ca interlocutori care pot influența utilizatorii, potrivit HotNews . În centrul cazului este un atac armat produs în aprilie 2025 la Florida State University , soldat cu doi morți și șase răniți. Autoritățile susțin că atacatorul, Phoenix Ikner, ar fi discutat „de mii de ori” cu ChatGPT înainte de a deschide focul în campus. Familia uneia dintre victime a intentat un proces împotriva OpenAI , acuzând că chatbotul ar fi ajutat la planificarea unor aspecte logistice ale atacului, de la identificarea armelor și muniției până la alegerea momentului din zi în care campusul era cel mai aglomerat. Miza, spun reclamanții, nu este doar faptul că informațiile ar fi putut fi găsite și în alte locuri online, ci felul în care sistemul ar fi interacționat cu atacatorul. „OpenAI a construit un chatbot care a continuat conversația, a perpetuat-o, a acceptat modul în care Ikner interpreta realitatea, a dezvoltat ideile acestuia și a pus întrebări suplimentare pentru a-l menține implicat. Designul ChatGPT a creat un risc evident și previzibil de a provoca rău publicului larg, risc care nu a fost controlat în mod adecvat”, spun avocații familiei. În paralel, procurorul general din Florida a deschis o investigație penală pentru a analiza dacă OpenAI poate avea vreo responsabilitate legală în acest caz. De ce cazul poate schimba discuția despre reglementare Articolul argumentează că diferența esențială față de un motor de căutare este natura conversațională a produsului: ChatGPT este construit să răspundă fluent, să se adapteze utilizatorului și să mențină interacțiunea, creând impresia unui interlocutor real. În cazul unor persoane vulnerabile psihic sau deja radicalizate, această dinamică ar putea amplifica obsesii, valida „deliruri” sau accelera radicalizarea, deși „nu știm încă exact” cât de mult poate influența un AI conversațional comportamentul uman. Textul mai notează că oamenii tind să antropomorfizeze chatboții (să le atribuie emoții și intenții), iar companiile încurajează această percepție când își promovează produsele ca „asistenți personali” sau „copiloți digitali”. În același timp, când apar tragedii, industria ar susține că instrumentele sunt neutre și fără influență reală, o poziție pe care autorul o consideră în tensiune cu miza economică a domeniului. Ce spune OpenAI și ce precedent se conturează OpenAI afirmă că ChatGPT nu a încurajat violența, ci ar fi oferit răspunsuri factuale, similare cu informații disponibile online. Totuși, cazul din Florida nu este singular: materialul menționează un proces intentat „luna trecută” de familiile victimelor unui atac din Canada împotriva companiei și a CEO-ului Sam Altman, precum și existența mai multor procese în care familii acuză că persoane vulnerabile au ajuns să își facă rău lor sau altora după interacțiuni intense cu ChatGPT. Concluzia practică, în logica articolului, este că dacă un sistem conversațional proiectat să maximizeze implicarea utilizatorului poate amplifica comportamente periculoase, atunci discuția despre reglementare și responsabilitate legală devine dificil de evitat, indiferent de faptul că accesul la arme rămâne o problemă majoră în SUA. [...]
China accelerează construirea unei „rețele naționale de putere de calcul”, tratând infrastructura pentru inteligență artificială ca utilitate publică, pe fondul exploziei cererii de „tokenuri” și al presiunii pe costuri pentru dezvoltatori și companii , potrivit South China Morning Post . Miza economică și operațională este dublă: Beijing încearcă să standardizeze și să „industrializeze” accesul la resursele de calcul (în loc să rămână fragmentate între furnizori de cloud și centre de date), iar operatorii telecom caută noi motoare de creștere dincolo de veniturile tradiționale din date mobile și abonamente. De ce contează: tokenurile devin „marfa” măsurabilă a erei AI Televiziunea publică CCTV și agenția de stat Xinhua au descris rețeaua ca o „versiune de calcul a rețelei electrice naționale”, într-un cadru care sugerează că puterea de calcul ar trebui tratată ca infrastructură de bază. În același registru, „tokenurile” – unități de text, cod și alte informații procesate de modelele AI – sunt prezentate ca echivalentul datelor mobile: o unitate măsurabilă și tarifabilă. Potrivit datelor citate din Biroul Național de Statistică, apelurile zilnice de tokenuri în China au depășit 140 de trilioane în martie, de peste 1.000 de ori nivelul de la începutul lui 2024. Publicația notează că scumpirea rulării modelelor AI începe să apese asupra dezvoltatorilor și companiilor, într-o paralelă cu începuturile internetului mobil, când vitezele mici și tarifele ridicate au fost urmate de ieftinirea accesului după extinderea 4G și 5G. Planificare centrală și investiții: „șase rețele” ca prioritate națională În acest context, autoritățile poziționează tot mai explicit puterea de calcul ca infrastructură națională, alături de rețelele de apă, energie, comunicații de nouă generație, infrastructură urbană subterană și logistică – priorități grupate sub conceptul „șase rețele”. La începutul lunii, Consiliul de Stat a cerut întărirea planificării și construcției acestor rețele. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă a indicat că investițiile în „șase rețele” și domeniile conexe ar urma să depășească 7 trilioane de yuani (aprox. 4,4 trilioane lei) anul acesta, echivalentul a 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei), conform aceleiași surse. Documente oficiale pentru perioada celui de-al 15-lea plan cincinal cer, de asemenea, un „sistem multistrat de infrastructură de calcul” și o „rețea națională integrată de putere de calcul”, indicând ambiția de a conecta între regiuni centre de date, facilități de supercomputing și clustere de calcul „inteligent”. Telecomurile monetizează accesul la AI: pachete pe bază de tokenuri Operatorii telecom din China se aliniază rapid acestei direcții, pe fondul presiunilor asupra veniturilor tradiționale. Pariul lor: cloud, putere de calcul și servicii AI, cu tokenurile ambalate ca produs de masă. Exemplele menționate includ: Shanghai Telecom a lansat pachete de calcul AI pe bază de tokenuri, inclusiv un plan „pay-as-you-go” în care 1 yuan cumpără 250.000 de puncte de cotă , aproximativ echivalentul a 250.000 de tokenuri de intrare pe Kimi-K2.5, potrivit relatărilor locale citate. Compania spune că utilizatorii pot accesa peste 30 de modele mari prin interfețe standard (API – interfețe de programare) și pot plăti prin factura de telefon. Shanghai Unicom a introdus servicii cu tokenuri pentru firme cu o singură persoană, cu cote de test gratuite și reduceri pentru produse precum Token Plan și Coding Plan. Filiale provinciale ale China Mobile și China Unicom au lansat pachete similare, uneori la pachet cu internet fix, desktopuri în cloud și instrumente pentru dezvoltatori. În ansamblu, direcția conturată de autorități și de operatori sugerează o încercare de a transforma accesul la putere de calcul pentru AI într-un serviciu standardizat, cu tarifare ușor de înțeles și distribuție la scară mare – ceea ce ar putea reduce barierele de cost pentru utilizatori, dar și ar consolida controlul central asupra infrastructurii critice. [...]
Lanțurile de fast-food împing automatizarea din drive-thru spre scară largă , mizând pe chatboți care pot prelua comenzi și pot reduce presiunea pe personal, potrivit The Verge . Dincolo de efectul de „noutate”, miza este una operațională: viteză, acuratețe și capacitatea de a muta angajații către sarcini unde interacțiunea umană rămâne esențială. McDonald’s a fost printre primele branduri mari care au testat comenzi vocale asistate de inteligență artificială în drive-thru, încă din 2021, printr-un pilot în 10 locații din Chicago. Compania a dezvoltat tehnologia după achiziția startup-ului Apprente (specializat în conversații vocale) în 2019 și a lucrat ulterior cu IBM pentru a extinde automatizarea comenzilor. Extinderea: de la pilot la implementări în rețea După McDonald’s, și alte lanțuri au trecut la implementări mai ambițioase. Checkers și Rally’s au colaborat cu compania de inteligență artificială Presto pentru a instala un chatbot în toate drive-thru-urile deținute direct de companie în SUA, în 2022. Obiectivele declarate au fost creșterea vânzărilor de mâncare și băuturi și îmbunătățirea acurateții comenzilor, iar tehnologia ar urma să „elibereze personalul” pentru zone ale operațiunilor care depind mai mult de oameni. Wendy’s a lansat în 2023 chatbotul „FreshAI” într-un drive-thru din Columbus, Ohio, dezvoltat împreună cu Google și antrenat pe jargonul specific brandului (de exemplu, să înțeleagă echivalențe precum „milkshake” și „Frosty”). Compania a început să extindă tehnologia la câteva luni după lansare și a susținut că sistemul a preluat corect comenzile fără intervenția angajaților în 86% din cazuri. Ce urmează: sute de locații, presiune pe procese Taco Bell a testat în aceeași perioadă o soluție de tip „Voice AI” în drive-thru și a anunțat ulterior planuri de extindere către sute de locații din SUA până la finalul lui 2024. Din informațiile disponibile în material, direcția comună este trecerea de la experimente punctuale la implementări în rețea, cu efect direct asupra modului în care sunt organizate fluxurile din restaurante: cine preia comanda, cum se gestionează erorile și unde este repoziționat personalul atunci când o parte din interacțiunea cu clientul este automatizată. Materialul nu oferă date financiare despre costuri sau economii, dar indică faptul că „acuratețea” și „eliberarea personalului” sunt argumentele centrale folosite de companii pentru a justifica adoptarea. [...]
OpenAI își simplifică portofoliul înainte de listarea la bursă , reunind ChatGPT, Codex și API-ul pentru dezvoltatori într-o singură organizație de produs condusă de Greg Brockman , într-o mișcare menită să reducă fragmentarea internă și să susțină o „platformă agentică” unificată, potrivit The Next Web . Reorganizarea formalizează o structură interimară începută la începutul lui aprilie, după ce Fidji Simo (CEO pentru „AGI deployment”, adică implementarea comercială a tehnologiilor OpenAI) a intrat în concediu medical. Într-un memo intern văzut de Wired, Brockman ar fi scris că OpenAI va „investi într-o singură platformă agentică” și va „uni ChatGPT și Codex într-o experiență agentică unificată”. Cum arată noua structură de produs Sub Brockman, OpenAI își grupează activitatea în jurul a patru „piloni”, cu schimbări de roluri la vârf: Thibault Sottiaux (inginerul care a dezvoltat Codex) preia conducerea pentru produsul de bază și platformă, pe zona de consumatori, companii și dezvoltatori. Nick Turley , care a coordonat extinderea ChatGPT la peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal , se mută pe produse pentru companii și industrii critice. Greg Brockman își păstrează și responsabilitatea pentru infrastructura AI, inclusiv programul de centre de date „Stargate”. OpenAI a transmis pentru TechCrunch că Simo a colaborat la schimbări și este așteptată să revină, fără un termen anunțat. De ce contează: o poveste mai „curată” pentru investitori și mai puțină competiție internă Consolidarea este prezentată ca o ieșire dintr-o perioadă în care echipe și produse diferite concurau pentru aceleași resurse (putere de calcul, ingineri, priorități). Publicația notează că OpenAI a început „retrageri strategice” încă din decembrie, când Sam Altman ar fi declarat un „code red” și ar fi cerut refocalizarea pe experiența de bază ChatGPT. În acest context, compania a oprit sau a pus pe pauză mai multe inițiative descrise intern drept „side quests” („misiuni secundare”), inclusiv: închiderea aplicației video Sora , despre care se afirmă că „consuma resurse masive de calcul” raportat la venituri și ar fi contribuit la prăbușirea unei investiții Disney de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei); renunțarea la „adult mode” pentru ChatGPT, după reacții interne și din partea consilierilor și investitorilor; oprirea programului OpenAI for Science . Brockman a legat explicit reorganizarea de limitările de infrastructură, afirmând într-un podcast că puterea de calcul a OpenAI „nu este suficientă nici măcar pentru un asistent personal și linia Codex” în paralel, în forma actuală. Concluzia: dacă produsele converg spre aceleași capabilități, menținerea unor echipe și foi de parcurs separate devine redundantă. Presiune competitivă și calendar de IPO Materialul plasează decizia și în contextul competiției accelerate pe zona de „agentic coding” (instrumente care nu doar sugerează cod, ci pot executa sarcini în pași, folosind unelte). Exemplul central este Cursor , despre care se spune că a ajuns la 2 miliarde de dolari venit anualizat și discută o rundă la o evaluare de 50 de miliarde de dolari . În paralel, OpenAI ar pregăti o listare la bursă în T4 2026 , vizând o evaluare de aproximativ 852 de miliarde de dolari . O singură platformă, cu o logică unificată de monetizare (abonament, ofertă pentru companii și facturare prin API), ar fi mai ușor de explicat investitorilor decât un portofoliu de aplicații cu obiective și costuri concurente. Ce urmează: „super aplicația” agentică, fără o dată de lansare Platforma unificată ar urma să fie livrată treptat. Conform planului descris, Codex ar urma să se extindă mai întâi dincolo de programare, către sarcini de productivitate, iar ulterior ChatGPT și instrumentul de cercetare Atlas ar fi integrate. Nu este anunțată o dată de lansare. Ambiția, în termeni operaționali, este o singură interfață în care utilizatorul poate conversa, scrie cod, rula sarcini în mai mulți pași, naviga pe web, gestiona fișiere și interacționa cu servicii externe, cu venituri colectate printr-un singur abonament sau prin relația de facturare API. În fundal, momentul este complicat de procesul Musk vs. Altman , care, potrivit articolului, poate influența chiar structura juridică a companiei. În acest cadru, concentrarea responsabilităților la Brockman (strategie de produs și infrastructură) devine și un pariu de guvernanță: OpenAI își simplifică „povestea” pentru piață, dar își concentrează execuția într-un singur centru de comandă. [...]
