Știri
Știri din categoria Externe
Mirabela Grădinaru va participa la reuniunea primelor doamne de la Washington, la invitația Melaniei Trump, potrivit Euronews România. Partenera de viață a președintelui României, Nicușor Dan, este invitată la summitul inaugural al unei coaliții globale a Primelor Doamne și Primilor Domni, dedicată educației digitale a copiilor, sub titlul „Fostering the Future Together”.
Conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, deplasarea la Washington D.C. este programată în perioada 24–25 martie 2026, Mirabela Grădinaru urmând să fie însoțită de o delegație a Administrației Prezidențiale. Din delegație fac parte Vlad Ionescu, consilier de stat pentru politică externă, și Diana Punga, consilier de stat pentru relația cu societatea civilă.
Summitul „Fostering the Future Together”, inițiativă lansată de Melania Trump, are ca obiectiv creșterea bunăstării copiilor prin educație, inovație și tehnologie. Potrivit informațiilor prezentate, proiectul vizează extinderea accesului la tehnologii avansate, inclusiv instrumente de inteligență artificială, sprijin pentru elevi, profesori și părinți, precum și protejarea copiilor de riscurile din mediul online, printr-o cooperare internațională în domeniul educației digitale.
Agenda vizitei include întâlniri la nivel înalt. Pe 24 martie, delegația este programată la o sesiune de lucru la Departamentul de Stat, axată pe soluții pentru modernizarea educației, alături de experți și reprezentanți ai companiilor din tehnologie. Pe 25 martie, Mirabela Grădinaru urmează să participe la o reuniune găzduită la Casa Albă, împreună cu Melania Trump și alți lideri internaționali implicați în inițiativă.
În marja summitului sunt anunțate și evenimente dedicate comunității românești din Washington, precum și întâlniri cu reprezentanți ai mediului asociativ și de afaceri din domeniile educațional, medical și tehnologic, cu scopul de a consolida relațiile și de a identifica oportunități de colaborare. Euronews România notează că Mirabela Grădinaru este tot mai prezentă în spațiul public, într-un rol simbolic de „primă doamnă”, iar recent a avut o întâlnire cu Marta Nawrocka, soția președintelui Poloniei, în contextul unei vizite oficiale a președintelui României în Polonia.
Recomandate
Ministrul ungar de Externe este acuzat că ar fi transmis Moscovei informații confidențiale ale UE , potrivit Washington Post . Budapesta respinge acuzațiile și susține că este vorba despre informații false. Conform investigației Washington Post, Péter Szijjártó ar fi informat „de ani de zile” Moscova despre discuții confidențiale purtate în cadrul reuniunilor Uniunii Europene, pe baza declarațiilor unui oficial european. În articol se arată că ministrul ungar l-ar fi sunat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, în pauzele reuniunilor UE, pentru a-i transmite ce s-a discutat între liderii europeni și pentru a sugera posibile linii de acțiune pentru autoritățile ruse. „Practic, la fiecare reuniune a UE din ultimii ani, Moscova a fost prezentă la masa discuțiilor”. Informațiile au generat reacții politice la Varșovia. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a scris pe X că „vestea că oamenii lui Orban informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni” și a adăugat că, din acest motiv, ia cuvântul doar când este strict necesar și spune doar cât este necesar. Ministrul ungar de Externe a respins acuzațiile tot pe X , calificând relatarea drept „știri false” și susținând că ar avea ca scop sprijinirea partidului de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar, înaintea alegerilor parlamentare. Vicepremierul și ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a reacționat la rândul său cu mesajul: „Asta ar explica multe, Peter”, referindu-se la Szijjártó. Washington Post a relatat separat că Serviciul de Informații Externe al Rusiei ar fi organizat o tentativă de asasinat împotriva lui Viktor Orban, într-o operațiune denumită „gamechanger”, pentru a-i crește șansele la alegerile parlamentare. În același context, publicația menționează date din sondaje potrivit cărora Tisza ar conduce cu 48% din intențiile de vot, față de 39% pentru Fidesz, iar alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie. [...]
Leon Panetta spune că Donald Trump nu are o ieșire clară din războiul cu Iranul , potrivit HotNews.ro , care relatează despre un interviu acordat de fostul șef al CIA publicației The Guardian. Panetta afirmă că acțiunile președintelui american au alimentat o criză pe piața globală de energie, în contextul războiului lansat împotriva Iranului la 28 februarie. Fost director al CIA (februarie 2009 – iunie 2011) și ulterior secretar al apărării (iulie 2011 – februarie 2013), Panetta susține că aparatul american de securitate națională a luat mereu în calcul capacitatea Iranului de a genera o criză prin blocarea strâmtorii Ormuz. Pe această rută trece, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate, iar pentru statele din Golful Persic reprezintă și principala cale de import pentru alimente. În interviul citat, Panetta îl acuză pe Trump că „tinde să fie naiv” în privința felului în care pot evolua evenimentele și critică modul în care președintele își susține public pozițiile, sugerând că acestea nu sunt dublate de o strategie de ieșire din conflict. „Dacă o spune și continuă să o spună, există întotdeauna o speranță că se va adeveri ceea ce spune. Însă asta fac copiii. Președinții nu fac asta” Panetta mai afirmă că uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei, într-un atac israelian sprijinit de SUA la începutul războiului, nu a fost o decizie oportună, în condițiile în care acesta a fost succedat de fiul său, Mojtaba Khamenei. În evaluarea fostului oficial, schimbarea a dus la consolidarea regimului de la Teheran și la instalarea unui lider mai tânăr, cu o poziție „mult mai dură”. În ceea ce privește blocarea strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la atacurile Statelor Unite și Israelului, Panetta consideră că situația era previzibilă și că reprezenta una dintre vulnerabilitățile majore ale unui război cu Iranul, cu potențialul de a declanșa „o criză petrolieră imensă”. El susține că Trump poate revendica o victorie, însă fără o încetare a focului nu are un rezultat concret, iar o astfel de încetare rămâne improbabilă cât timp Teheranul menține presiunea prin controlul asupra strâmtorii. [...]
Slovenia a introdus limite la alimentarea cu benzină și motorină potrivit Libertatea , după ce, în ultimele zile, unele stații au rămas fără carburanți și s-au format cozi. Măsura se aplică începând de duminică, 22 martie 2026: vehiculele private pot alimenta maximum 50 de litri pe zi, iar persoanele juridice și antreprenorii, inclusiv fermierii, până la 200 de litri. Premierul Robert Golob a spus că restricțiile rămân în vigoare „până la noi ordine”. „Vreau să vă asigur că există suficient combustibil în Slovenia, depozitele sunt pline şi nu vor exista penurii de carburanți”, a declarat prim-ministrul sloven. Robert Golob susține că problema nu este legată de nivelul stocurilor, ci de transportul carburanților către benzinării. În acest context, armata urmează să folosească autocisterne pentru a sprijini comercianții în distribuție. Petrol Group, cea mai mare companie de distribuție de produse petroliere din Slovenia, s-a confruntat cu lipsa carburantului în ultimele zile, situație care a dus la cozi la stațiile sale. Multe benzinării Petrol au fost închise duminică, în timp ce stațiile operate de grupul ungar MOL au rămas deschise, însă cu limite mai stricte pentru persoanele fizice, de 30 de litri, și 200 de litri pentru companii. Guvernul sloven a cerut comercianților să transmită zilnic informații despre aprovizionare, pentru a putea decide eventuale măsuri suplimentare, și a recomandat pregătirea unor reguli speciale pentru șoferii străini. Consemnează, de asemenea, Reuters că unii șoferi au resimțit deja efectele restricțiilor și ale aglomerației la pompe. [...]
Armata israeliană susține că a interceptat 92% din rachetele balistice iraniene , potrivit G4Media , care citează agenția AFP, în contextul escaladării militare declanșate pe 28 februarie de SUA și Israel. Conform informațiilor prezentate, Iranul ar fi lansat peste 400 de rachete balistice asupra Israelului de la începutul conflictului, iar armata israeliană afirmă că doar patru au produs „impacturi directe”. Declarația a fost făcută de locotenent-colonelul Nadav Shoshani, purtător de cuvânt al armatei israeliene. „Am obținut rate de interceptare excelente, cu o rată de succes 92%”, și numai patru impacturi directe, a spus acest purtător de cuvânt, locotenent-colonelul Nadav Shoshani. Articolul notează că nu este cunoscut câte rachete interceptoare au fost folosite și nici care este nivelul actual al stocurilor pentru sistemele antiaeriene israeliene, după atacurile iraniene efectuate atât cu drone, cât și cu rachete balistice. În teren, două rachete iraniene au lovit sâmbătă seara orașele Dimona și Arad, în sudul Israelului, rănind peste 100 de persoane și provocând pagube importante în zone rezidențiale. La Dimona se află un centru strategic de cercetare nucleară, situat la aproximativ cinci kilometri de locul impactului, transmite Agerpres, citată de G4Media. Atacul asupra celor două orașe a fost prezentat ca represalii după bombardamentele americano-israeliene care au lovit complexul iranian de îmbogățire a uraniului de la Natanz. În același timp Israelul operează o apărare antiaeriană „stratificată”, bazată pe sistemele „Cupola de Fier” (Iron Dome), „Praștia lui David” (David’s Sling) și „Săgeata” (Arrow). Pe partea iraniană, articolul menționează că Teheranul avea înainte de război cel mai mare stoc de rachete balistice din Orientul Mijlociu, însă dimensiunea exactă a arsenalului rămâne incertă: estimările variază de la circa 2.500 (armata israeliană) până la aproximativ 6.000 (alți analiști). Totodată, G4Media consemnează că vineri două rachete balistice iraniene au fost lansate spre baza americano-britanică Diego Garcia, la circa 4.000 de kilometri de Iran, peste limita de 2.000 de kilometri despre care se credea că nu ar fi depășită de razele de acțiune ale acestor rachete. [...]
Apărarea antiaeriană a Rusiei spune că a dejucat un atac cu drone asupra orașului Ufa , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile guvernatorului regional Radi Kabirov, preluate de Reuters. Oficialul rus a afirmat că dronele ucrainene au fost doborâte în apropierea rafinăriilor de petrol din oraș, fără să precizeze ce instalații ar fi fost vizate. Ufa este capitala regiunii Bașkortostan, situată în Munții Ural. Kabirov a mai spus că resturile uneia dintre drone au provocat un incendiu de scurtă durată la o clădire aflată în construcție, într-unul dintre districtele orașului. Regiunea Bașkortostan a fost vizată în repetate rânduri de atacuri cu drone ucrainene, pe fondul extinderii loviturilor la distanțe mai mari în interiorul teritoriului rus. Ufa se află la aproximativ 1.400 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina, conform informațiilor din articol. Din perspectivă economică, astfel de incidente mențin riscurile operaționale pentru infrastructura energetică din Rusia, în special pentru rafinării, chiar și atunci când autoritățile susțin că atacurile au fost respinse și pagubele sunt limitate. În materialul citat nu sunt menționate întreruperi de producție sau impact asupra livrărilor. [...]
Președintele Libanului avertizează că loviturile israeliene pot prefigura o invazie terestră potrivit G4Media , după ce aviația israeliană a atacat duminică mai multe poduri și infrastructuri din sudul Libanului, pe fondul tensiunilor cu Hezbollah. Israelul a ordonat armatei să distrugă „toate podurile” despre care susține că sunt folosite de Hezbollah, iar printre obiectivele lovite se află podul de la Qasmiyeh, peste râul Litani. Materialul notează că atacurile au vizat mai multe puncte de infrastructură din Liban. Cel mai important obiectiv vizat a fost podul de la Qasmiyeh. Israelul își justifică operațiunile prin prezența și activitatea Hezbollah în regiune, mișcare descrisă în articol drept pro-iraniană. Președintele libanez Joseph Aoun a condamnat atacurile într-un comunicat al președinției, apreciind că distrugerea infrastructurilor reprezintă „o escaladare periculoasă și o încălcare flagrantă a suveranității Libanului”. În același mesaj, el a avertizat că loviturile sunt „preludiul unei invazii terestre”, în condițiile în care Israelul a mai desfășurat anterior incursiuni terestre în sudul Libanului. „Atacurile asupra infrastructurilor din sudul Libanului sunt un «preludiu al unei invazii terestre»”, a avertizat președintele Joseph Aoun. Tot duminică, patriarhul maronit Béchara Raï a transmis un mesaj legat de situația din sudul țării, aducând un omagiu locuitorilor satelor creștine care au refuzat să plece. În omilia de la Bkerké, el i-a numit „adevărații păzitori ai națiunii” și a vorbit despre „rezistența” lor în fața bombardamentelor care afectează și localitățile respective. În ansamblu, articolul plasează atacurile în contextul unei zone cu tensiuni ridicate, în care Israelul invocă prezența Hezbollah , iar Libanul denunță încălcarea suveranității. Distrugerea podurilor ridică, totodată, riscuri pentru circulația civililor și pentru accesul la ajutor umanitar și resurse de bază, pe lângă impactul militar invocat de partea israeliană. [...]
