Știri
Știri din categoria Statistici
Rezervele valutare ale României au scăzut în februarie 2026 la 65,023 miliarde euro, de la 65,812 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, potrivit Băncii Naționale a României. Evoluția reflectă un volum mai mare al ieșirilor de valută comparativ cu intrările din cursul lunii.
În februarie, la BNR s-au înregistrat intrări de 3,574 miliarde euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit și din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor. În același interval, ieșirile au totalizat 4,363 miliarde euro, generate de ajustarea rezervelor minime obligatorii, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice în valută – aproximativ 1,259 miliarde euro – precum și plăți din contul Comisiei Europene.
Rezerva de aur a României s-a menținut la 103,6 tone. Pe fondul evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a ajuns la 14,616 miliarde euro.
În ansamblu, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au fost de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026, în scădere față de 80,033 miliarde euro la 31 ianuarie 2026.
Pentru luna martie 2026, plățile scadente în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, sunt estimate la aproximativ 638 milioane euro.
Seriile cronologice privind rezervele internaționale sunt disponibile în baza de date interactivă a BNR, iar următorul comunicat este programat pentru 1 aprilie 2026, conform calendarului de diseminare publicat de instituție.
Recomandate
Rezervele internaționale ale României au crescut în ianuarie 2026, ajungând la 80 miliarde euro – potrivit BNR , la 31 ianuarie 2026, totalul rezervelor internaționale (valute plus aur) s-a situat la 80,033 miliarde euro, în creștere de la 77,017 miliarde euro înregistrate la finalul lunii decembrie 2025. În structură, rezervele valutare au urcat la 65,812 miliarde euro, față de 64,800 miliarde euro cu o lună înainte. Evoluția a fost determinată de intrări de 4,796 miliarde euro , provenind din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, Comisiei Europene, dar și din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit. Pe de altă parte, ieșirile s-au ridicat la 3,784 miliarde euro , fiind asociate în principal cu plăți aferente datoriei publice în valută și alte obligații financiare ale statului. Rezerva de aur a rămas constantă ca volum – 103,6 tone –, însă valoarea sa a fost influențată de prețul internațional al aurului, situându-se la 14,221 miliarde euro. Pentru luna februarie 2026, Ministerul Finanțelor estimează plăți scadente în contul datoriei publice externe de aproximativ 1,259 miliarde euro , sumă care va afecta nivelul viitor al rezervelor. Următorul raport lunar privind rezervele internaționale va fi publicat pe 2 martie 2026, conform calendarului de diseminare al BNR. [...]
Numărul posturilor ocupate la stat a scăzut cu 33.713 în 2025 , iar cea mai mare reducere nominală apare la Ministerul Educației, cu 14.133 de posturi mai puține față de ianuarie 2025, potrivit Ministerul Finanțelor și transmise de Agerpres. La finalul anului trecut (decembrie 2025), în instituțiile și autoritățile publice erau ocupate 1.278.795 de posturi , cu 1.767 mai puține decât în luna precedentă. Din total, 63,6% erau în administrația publică centrală: 814.331 de posturi , în scădere cu 27.933 față de ianuarie 2025. Unde s-au văzut cele mai mari modificări Conform datelor sintetizate în articol, ministerele cu cele mai multe posturi ocupate și evoluțiile față de ianuarie 2025 arată astfel: Instituție Posturi ocupate în dec. 2025 Diferență față de ian. 2025 Ministerul Educației 293.919 -14.133 Ministerul Afacerilor Interne 124.671 -260 Ministerul Apărării Naționale 74.813 -6.276 Ministerul Finanțelor 23.804 -993 Ministerul Sănătății 18.289 +49 Cum arată structura pe tipuri de finanțare În administrația centrală, dintre cele 814.331 posturi ocupate, 599.572 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.691 față de ianuarie 2025. Pe alte categorii de finanțare, cifrele menționate sunt: instituții finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale: 8.762 posturi (-417); instituții subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj: 42.785 (-1.082); instituții finanțate integral din venituri proprii: 163.212 (-3.743). Ce s-a întâmplat în administrația locală În administrația publică locală, în decembrie 2025 lucrau 464.464 persoane, cu 5.780 mai puține decât în ianuarie 2025. Dintre acestea: 283.808 în instituții finanțate integral din bugetele locale (-3.910); 180.656 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (-1.870). [...]
Românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în 2025 , pentru prima dată peste acest prag, în ciuda contextului economic marcat de austeritate și scădere a consumului, arată datele citate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Băncii Naționale a României. Suma este cu un miliard de euro mai mare decât în 2024 și confirmă că bugetele pentru concedii rămân o prioritate pentru mulți români. Evoluția din ultimul deceniu arată o schimbare clară de comportament. Dacă în 2015 românii cheltuiau 1,8 miliarde de euro pe vacanțe externe, în 2025 suma a ajuns la 10 miliarde de euro, de aproape șase ori mai mult. Creșterea a fost constantă, chiar și în perioadele cu presiuni economice, ceea ce indică faptul că vacanțele nu mai sunt percepute drept cheltuieli opționale. Evoluția cheltuielilor pentru vacanțe în afara țării: 2015: 1,8 miliarde de euro 2024: 9 miliarde de euro 2025: 10 miliarde de euro În 2025, economia locală a fost afectată de măsuri de reducere a deficitului bugetar, iar nivelul de trai a resimțit presiuni. Cu toate acestea, apetitul pentru călătorii externe nu a scăzut. Datele sugerează că vacanțele au intrat în categoria cheltuielilor considerate necesare, nu de lux. Pentru industria turismului din afara României, această tendință înseamnă încasări record din partea turiștilor români. Pentru economia locală, însă, suma de 10 miliarde de euro reprezintă ieșiri semnificative de valută, într-un context în care echilibrul balanței externe rămâne o provocare. Creșterea accelerată a bugetelor pentru vacanțe externe confirmă o schimbare de mentalitate: chiar și în ani dificili, concediul rămâne pe lista de priorități a românilor. [...]
România și Luxemburg sunt singurele state din UE unde predomină imigranții din interiorul Uniunii , arată datele publicate de HotNews.ro , care citează statisticile Eurostat pentru anul 2024. În aproape toate statele membre, numărul imigranților proveniți din afara Uniunii Europene a fost mai mare decât al celor veniți din alte țări UE. Excepțiile sunt Luxemburg și România. În Luxemburg, 85,5% dintre imigranți provin din alte state membre, iar în România ponderea acestora este de 56%. La polul opus, cele mai ridicate proporții de imigranți din afara UE au fost înregistrate în Cehia (87%), Italia (86,2%) și Spania (84,5%), ceea ce indică o structură diferită a fluxurilor migratorii față de cele două state atipice. În cifre absolute, 4,2 milioane de persoane au imigrat în UE din țări terțe în 2024, fără a fi incluși solicitanții de azil sau refugiații din Ucraina aflați sub protecție temporară. În paralel, 1,5 milioane de persoane au migrat între statele membre. Raportat la populație, media europeană a fost de 9,2 imigranți din țări terțe la 1.000 de locuitori. Malta a înregistrat cea mai mare rată totală de imigrație, cu 60 de imigranți la 1.000 de locuitori, urmată de Cipru (42) și Luxemburg (38). România ocupă locul 10, cu aproximativ 15 imigranți la 1.000 de locuitori. La celălalt capăt al clasamentului, Slovacia a avut cea mai scăzută rată, de un imigrant la 1.000 de locuitori, urmată de Franța (6) și de Italia, Letonia, Bulgaria și Polonia, fiecare cu câte 8 imigranți la 1.000 de locuitori. Datele confirmă că România rămâne o destinație mai degrabă pentru mobilitatea intra-UE decât pentru imigrația din afara spațiului comunitar, spre deosebire de majoritatea statelor membre. [...]
Creditul neguvernamental a crescut cu 6,6% în ianuarie 2026 față de anul trecut , însă depozitele rezidenților au scăzut față de luna precedentă, potrivit Băncii Naționale a României . Datele publicate de BNR arată că, în structură, creditul în lei – care reprezintă 68% din totalul creditului neguvernamental – s-a redus în ianuarie cu 0,6% față de decembrie 2025. În schimb, creditul în valută, exprimat în lei și cu o pondere de 32%, a crescut cu 0,5% de la o lună la alta. Comparativ cu ianuarie 2025, dinamica anuală rămâne pozitivă: creditul neguvernamental total: +6,6%; componenta în lei: +3,8%; componenta în valută (exprimată în lei): +13,2%. Pe partea de economisire, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut cu 1,8% în ianuarie față de luna anterioară, dar sunt cu 6,3% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut. În detaliu: depozitele în lei (68,2% din total) au scăzut cu 2,3% față de decembrie 2025 și au crescut cu 3,7% în ritm anual; depozitele în valută, exprimate în lei (31,8% din total), au scăzut cu 0,6% față de luna precedentă, dar au avansat cu 12,3% comparativ cu ianuarie 2025. Evoluțiile indică o temperare lunară atât a creditării în lei, cât și a economisirii, pe fondul unei creșteri anuale susținute, în special pe segmentul în valută. [...]
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 8% în 2025 faţă de anul anterior , potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Institutul Naţional de Statistică ( INS ). Avansul a fost susţinut în principal de lucrările de reparaţii capitale şi de construcţiile noi, în timp ce segmentul întreţinerii curente a înregistrat un recul. Evoluţia pe întreg anul 2025 Conform INS, ca serie brută, creşterea de 8% a fost determinată de: lucrările de reparaţii capitale: +45,6% lucrările de construcţii noi: +5,5% lucrările de întreţinere şi reparaţii curente: -4,2% Pe tipuri de construcţii, toate marile categorii au fost pe plus: clădiri nerezidenţiale: +13% clădiri rezidenţiale: +11,4% construcţii inginereşti: +4,5% Decembrie 2025 faţă de noiembrie 2025 În ultima lună a anului, volumul lucrărilor a crescut puternic, cu 37,2% ca serie brută. Toate segmentele au contribuit la avans: construcţii noi: +37,7% reparaţii capitale: +36,8% întreţinere şi reparaţii curente: +36% Şi pe obiecte de construcţii s-au consemnat majorări consistente, în special la clădirile nerezidenţiale (+41,7%) şi construcţiile inginereşti (+40,1%). Ca serie ajustată în funcţie de sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare, creşterea lunară a fost de 7,2%. Decembrie 2025 faţă de decembrie 2024 Comparativ cu aceeaşi lună din 2024, volumul lucrărilor a crescut cu 5,3% ca serie brută. Reparaţiile capitale au avansat cu 31,1%, iar construcţiile noi cu 2,9%, în timp ce lucrările de întreţinere au scăzut cu 2,7%. Datele ajustate sezonier indică un plus de 3,8% faţă de decembrie 2024. Per ansamblu, 2025 confirmă un an de creştere în sectorul construcţiilor, impulsionat în special de investiţiile în reparaţii majore şi de dinamica segmentului nerezidenţial, în timp ce lucrările curente rămân sub presiune . [...]
