Știri
Știri din categoria Statistici

China își reduce deficitul din comerțul cu servicii, pe fondul avansului exporturilor: în primele patru luni din 2026, schimburile totale au urcat cu 4,9% față de anul trecut, iar deficitul s-a restrâns cu aproape 140 miliarde yuani, potrivit datelor citate de Global Times, pe baza informațiilor Ministerului Comerțului (MOFCOM).
În perioada ianuarie–aprilie, comerțul Chinei cu servicii a totalizat 2,49 trilioane yuani (aprox. 1,51 trilioane lei). Exporturile au crescut cu 15%, la 985 miliarde yuani (aprox. 597 miliarde lei), în timp ce importurile au scăzut ușor, cu 0,8%, la 1,5 trilioane yuani (aprox. 910 miliarde lei). Deficitul comercial pe servicii a ajuns la 515,32 miliarde yuani (aprox. 313 miliarde lei), în scădere cu 139,74 miliarde yuani față de aceeași perioadă din 2025.
MOFCOM arată că serviciile intensive în cunoștințe au reprezentat 44,4% din comerțul total cu servicii în primele patru luni. Schimburile din această categorie au însumat 1,10418 trilioane yuani (aprox. 670 miliarde lei), în creștere cu 5,1% an/an, iar exporturile au avansat cu 11,7%, la 544,09 miliarde yuani (aprox. 330 miliarde lei).
În interiorul segmentului, cele mai rapide creșteri au fost raportate la:
Separat, exporturile de servicii de călătorie au urcat cu 30,4% an/an, la 147,15 miliarde yuani (aprox. 89 miliarde lei), cel mai rapid ritm dintre primele cinci categorii de export de servicii ale Chinei. Pe partea de importuri, serviciile de transport au crescut cu 24,9%, la 316,45 miliarde yuani (aprox. 192 miliarde lei), cel mai puternic avans dintre primele cinci categorii de import.
MOFCOM leagă dinamica exporturilor de călătorie de măsuri de politică publică anterioare, inclusiv un pachet anunțat pe 16 martie, care vizează consolidarea brandului turistic național, marketing extern mai țintit, extinderea ofertei pentru turismul de intrare și îmbunătățirea calității serviciilor.
În paralel, publicația notează că sectorul serviciilor este împins mai aproape de centrul agendei de „dezvoltare de înaltă calitate” la începutul perioadei celui de-al 15-lea plan cincinal (2026–2030), cu referiri la aranjamente incluse în schița planului și în raportul de lucru al guvernului, potrivit agenției Xinhua. Tot Xinhua indică faptul că, în trimestrul I 2026, valoarea adăugată a serviciilor a reprezentat 61,7% din PIB-ul Chinei, cu 0,4 puncte procentuale peste nivelul din urmă cu un an.
Recomandate

România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]

Diferența de preț la bere între orașe ajunge la aproape 6 ori , de la sub 1 euro în marile metropole din China la peste 4,5 euro în Australia, potrivit unei cercetări citate de Economedia , bazată pe datele Institutului de Cercetare Deutsche Bank . Clasamentul compară prețul mediu al unei beri de 0,5 litri la restaurantele locale, calculat în euro. Cea mai ieftină bere din top este în Shanghai (0,78 euro, aprox. 4 lei) și Beijing (0,82 euro, aprox. 4 lei). În Europa, cel mai bine poziționat oraș este Frankfurt (1,01 euro, aprox. 5 lei), iar în Top 10 mai apar orașe din Cehia, Rusia, Spania, Polonia și Portugalia. La polul opus, cele mai mari prețuri sunt în Australia: Melbourne conduce clasamentul (4,59 euro, aprox. 23 lei), iar Sydney este pe locul trei (3,57 euro, aprox. 18 lei). Între ele se află Singapore (3,91 euro, aprox. 20 lei). În topul orașelor scumpe apar și destinații din Israel, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia și SUA. Top 10 orașe cu cea mai ieftină bere (0,5 litri, la restaurant) Shanghai, China – 0,78 euro (aprox. 4 lei) Beijing, China – 0,82 euro (aprox. 4 lei) Frankfurt, Germania – 1,01 euro (aprox. 5 lei) Rio de Janeiro, Brazilia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Praga, Cehia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Moscova, Rusia – 1,05 euro (aprox. 5 lei) Madrid, Spania – 1,06 euro (aprox. 5 lei) Varșovia, Polonia – 1,08 euro (aprox. 5 lei) Lisabona, Portugalia – 1,10 euro (aprox. 6 lei) Berlin, Germania – 1,12 euro (aprox. 6 lei) Top 10 orașe cu cea mai scumpă bere (0,5 litri, la restaurant) Melbourne, Australia – 4,59 euro (aprox. 23 lei) Singapore – 3,91 euro (aprox. 20 lei) Sydney, Australia – 3,57 euro (aprox. 18 lei) Tel Aviv, Israel – 3,33 euro (aprox. 17 lei) Helsinki, Finlanda – 3,25 euro (aprox. 16 lei) Birmingham, Marea Britanie – 3,19 euro (aprox. 16 lei) Dublin, Irlanda – 3,15 euro (aprox. 16 lei) Kuala Lumpur, Malaysia – 2,97 euro (aprox. 15 lei) San Francisco, SUA – 2,96 euro (aprox. 15 lei) Oslo, Norvegia – 2,89 euro (aprox. 14 lei) Datele indică faptul că extremele de preț nu sunt în Europa, iar pentru consumatori și operatorii din HoReCa comparația e relevantă ca indicator al costului vieții și al nivelului de prețuri practicate în restaurante în marile orașe. [...]

Revizuirea rapidă a datelor seismice după cutremurul de joi după-amiază din județul Buzău arată cât de dinamică este raportarea inițială și cum se stabilizează parametrii folosiți în evaluările de risc, potrivit HotNews . Seismologii au actualizat magnitudinea la 3,4 , de la 3,3 inițial, și au revizuit și adâncimea la care s-a produs seismul, conform informațiilor transmise de Agerpres, pe baza datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) . Cutremurul a avut loc la ora 13:22 , la o adâncime de 128,7 km , în zona seismică Vrancea , în apropierea mai multor orașe, între care Buzău și Ploiești. INCDFP indică următoarele repere de distanță: 48 km sud de Buzău, 55 km nord-est de Ploiești, 62 km sud-est de Brașov, 66 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 74 km sud de Focșani și 86 km nord-est de Târgoviște. Context statistic: activitate seismică în august și în 2026 De la începutul lunii august, în România s-au produs cinci cutremure , cu magnitudini cuprinse între 2,4 și 3,4 , conform datelor citate. Cel mai important seism din acest an a fost de 4,5 , produs pe 26 februarie , în județul Vrancea. [...]

Scumpirea din energie împinge în sus costurile din industrie : prețurile producției industriale au crescut cu aproape 13% în iunie 2026 față de iunie 2025, iar industria energetică a raportat cele mai mari majorări, de 24,47%, potrivit datelor citate de Economica . Pe marile grupe industriale, energia a fost principalul motor al creșterilor de preț, cu un avans de 24,47% (iunie 2026 vs iunie 2025). În restul grupelor, scumpirile au fost mai temperate, dar tot consistente, ceea ce indică presiuni de cost pe lanțul de producție. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri Comparativ cu iunie 2025, evoluțiile pe marile grupe industriale au fost: industria energetică: +24,47% industria bunurilor intermediare: +10,17% industria bunurilor de capital: +6,38% industria bunurilor de uz curent: +5,27% industria bunurilor de folosință îndelungată: +2,87% Diferențe pe sectoare: energie și utilități, peste restul industriei Indicele prețurilor producției industriale pe secțiuni și diviziuni arată, potrivit aceleiași surse, creșteri de: +23,32% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat +14,20% în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare +9,09% în industria prelucrătoare +8,25% în industria extractivă Dinamica lunară: +0,8% față de mai Față de luna precedentă, în iunie 2026 prețurile producției industriale (cumulate pe piața internă și externă) au crescut cu 0,8% , semn că presiunile de preț au continuat și pe termen scurt, nu doar în comparația anuală. [...]

Prognoza ANM indică o lună cu temperaturi peste normal și ploi puține , cu un risc crescut de stres termic și presiune pe consumul de apă și energie, mai ales în vestul țării, potrivit HotNews . Estimările pe patru săptămâni arată abateri pozitive de temperatură la nivel național și un regim pluviometric (cantitatea de precipitații) deficitar în prima parte a intervalului. Cum arată „anomaliile” pe următoarele patru săptămâni Prognoza este prezentată ca medii săptămânale ale abaterilor de temperatură și precipitații față de perioada de referință 2006–2025, cu actualizare la 3 august 2026. ANM precizează că acest tip de produs nu surprinde fenomenele extreme de scurtă durată. Pe săptămâni, tabloul este următorul: 3–10 august 2026: temperaturi medii peste normal în toată țara, cu abatere mai accentuată în vest; precipitații deficitare la nivel național, mai ales în regiunile intracarpatice. 10–17 august 2026: temperaturi peste normal în sud-vest, vest, nord-vest și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații deficitare în vest și nord-vest, iar în celelalte regiuni în jurul normalului. 17–24 august 2026: temperaturi peste normal în vest, sud-vest, nord și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații în jurul normalului la nivel național. 24–31 august 2026: temperaturi ușor peste normal în vest și centru; în rest, apropiate de normal; precipitații în limite normale în toată țara. Avertizarea de caniculă: ITU peste pragul critic și nopți tropicale În paralel cu estimările pe patru săptămâni, ANM a emis o avertizare de mai multe zile cu temperaturi ridicate, iar valul de căldură intens din vest, sud-vest, centru și nord urmează să se extindă în sud și est. În avertizarea valabilă până pe 6 august, ANM indică: „Temperaturile maxime se vor încadra între 27…30 de grade pe litoral și în jurul a 40 de grade în Câmpia de Vest. Nopțile vor fi tropicale (cu minime de 20…25 de grade) [...] iar din noaptea de marți spre miercuri (4 / 5 august) în cea mai mare parte a țării”. Meteorologii mai notează că indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși pragul critic de 80 de unități, asociat cu disconfort termic accentuat. De ce contează: presiune pe resurse în special în vest Elementul dominant din prognoză este combinația dintre temperaturi peste normal și deficit de precipitații la începutul intervalului, cu un impact potențial mai puternic în vest (unde abaterea termică este indicată ca fiind mai accentuată). În practică, acest tip de configurație meteo tinde să amplifice consumul de apă și energie și să crească riscul de secetă, însă materialul ANM citat nu cuantifică efectele economice. Pentru detalii despre avertizările de caniculă, HotNews trimite și la materialul: HotNews . [...]

Rezervele valutare ale BNR au coborât la 63,23 miliarde euro la final de iulie , după ce ieșirile din lună au depășit intrările, potrivit Economica . Mișcarea contează în special prin prisma plăților de datorie publică în valută și a tamponului de lichiditate externă al României. În iulie, intrările au fost de 988 milioane de euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte operațiuni. Ieșirile au totalizat 1,251 miliarde de euro. Din acestea, aproximativ 697 milioane de euro au reprezentat plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută, la care s-au adăugat modificări ale rezervelor minime în valută și alte operațiuni. Aurul a rămas constant, dar valoarea depinde de prețurile internaționale BNR arată că rezerva de aur s-a menținut la 103,6 tone, iar în condițiile evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a fost de 11,742 miliarde de euro. Per total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au ajuns la 74,972 miliarde de euro la 31 iulie 2026, față de 75,259 miliarde de euro la 30 iunie 2026. Ce urmează: scadențe în august de circa 1,468 miliarde euro Pentru luna august 2026, BNR indică plăți scadente în contul datoriei publice denominate în valută (directe sau garantate de Ministerul Finanțelor) de aproximativ 1,468 miliarde de euro, un nivel care poate menține presiunea pe dinamica rezervelor în perioada imediat următoare. [...]