Știri
Știri din categoria Statistici
Numărul dosarelor noi de insolvență a sărit în mai la 864, cu un vârf în București, semn că presiunea pe lichiditate rămâne ridicată în unele sectoare și județe, potrivit datelor RisCo.ro citate de Ziarul Financiar.
În luna mai au fost deschise 864 de dosare noi de insolvență la nivel național, față de 500 în aprilie. În București, numărul dosarelor noi a ajuns la 215, de la „peste 100” în aprilie, conform aceleiași surse.
Datele RisCo.ro indică evoluții puternic diferite de la un județ la altul:
Pe de altă parte, sunt județe în care insolvențele au scăzut față de anul trecut, inclusiv:
Pe activități economice, cele mai afectate au fost:
RisCo.ro mai arată că „lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții” au urcat cu circa 189%, de la 9 dosare în mai 2025 la 26 în mai 2026. Alte creșteri sunt menționate la cultivarea plantelor nepermanente (127%), comerț cu ridicata specializat al altor produse (70%), alte transporturi terestre de călători (25%), respectiv transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare (4%).
Recomandate
Managerii din comerț și construcții anticipează noi scumpiri în trimestrul aprilie–iunie , potrivit Economedia , care citează cea mai recentă anchetă de conjunctură a Institutului Național de Statistică (INS) . Semnalul este relevant pentru costurile din economie: construcțiile indică cea mai puternică presiune pe prețuri, iar comerțul cu amănuntul vede majorări pe scară largă. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri În construcții, INS consemnează așteptări de „dinamică accentuată” a prețurilor lucrărilor, reflectată printr-un sold conjunctural de +51% . În același timp, managerii estimează creșterea volumului producției (sold +17% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +2% ). În comerțul cu amănuntul, majorări de prețuri sunt estimate de 55% dintre respondenți, în timp ce scăderi sunt așteptate de 6% ; soldul conjunctural de +49% indică, de asemenea, o creștere accentuată a prețurilor. Pe partea de activitate, managerii anticipează o scădere moderată a cifrei de afaceri (sold -7% ) și relativă stabilitate a numărului de salariați (sold +4% ). Context: industrie și servicii, scumpiri așteptate, dar mai temperate În industria prelucrătoare, ancheta realizată în aprilie indică pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției (sold +5% ) și o scădere moderată a numărului de salariați (sold -6% ). Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +39% . În servicii, managerii estimează relativă stabilitate a cererii (sold 0% ) și a numărului de salariați (sold -2% ), dar anticipează creșterea prețurilor de vânzare sau de facturare (sold +30% ). Ce înseamnă pentru companii și consumatori Datele INS indică faptul că, în următoarele săptămâni și până la finalul intervalului aprilie–iunie, presiunile de scumpire rămân ridicate în special în construcții și retail , două zone care se transmit rapid în costurile proiectelor și în prețurile de la raft. Ancheta reflectă așteptările managerilor (nu măsoară direct evoluția efectivă a prețurilor), dar oferă un indiciu privind direcția percepută a costurilor pe termen scurt. [...]
China își reduce deficitul din comerțul cu servicii, pe fondul avansului exporturilor : în primele patru luni din 2026, schimburile totale au urcat cu 4,9% față de anul trecut, iar deficitul s-a restrâns cu aproape 140 miliarde yuani, potrivit datelor citate de Global Times , pe baza informațiilor Ministerului Comerțului (MOFCOM). În perioada ianuarie–aprilie, comerțul Chinei cu servicii a totalizat 2,49 trilioane yuani (aprox. 1,51 trilioane lei). Exporturile au crescut cu 15%, la 985 miliarde yuani (aprox. 597 miliarde lei), în timp ce importurile au scăzut ușor, cu 0,8%, la 1,5 trilioane yuani (aprox. 910 miliarde lei). Deficitul comercial pe servicii a ajuns la 515,32 miliarde yuani (aprox. 313 miliarde lei), în scădere cu 139,74 miliarde yuani față de aceeași perioadă din 2025. Ce a tras în sus exporturile: servicii „intensive în cunoștințe” și călătorii MOFCOM arată că serviciile intensive în cunoștințe au reprezentat 44,4% din comerțul total cu servicii în primele patru luni. Schimburile din această categorie au însumat 1,10418 trilioane yuani (aprox. 670 miliarde lei), în creștere cu 5,1% an/an, iar exporturile au avansat cu 11,7%, la 544,09 miliarde yuani (aprox. 330 miliarde lei). În interiorul segmentului, cele mai rapide creșteri au fost raportate la: servicii culturale și de divertisment pentru persoane fizice: +39,5%; redevențe din proprietate intelectuală: +20,8%. Separat, exporturile de servicii de călătorie au urcat cu 30,4% an/an, la 147,15 miliarde yuani (aprox. 89 miliarde lei), cel mai rapid ritm dintre primele cinci categorii de export de servicii ale Chinei. Pe partea de importuri, serviciile de transport au crescut cu 24,9%, la 316,45 miliarde yuani (aprox. 192 miliarde lei), cel mai puternic avans dintre primele cinci categorii de import. Context: măsuri pentru turism și rol mai mare al serviciilor în planificarea economică MOFCOM leagă dinamica exporturilor de călătorie de măsuri de politică publică anterioare, inclusiv un pachet anunțat pe 16 martie, care vizează consolidarea brandului turistic național, marketing extern mai țintit, extinderea ofertei pentru turismul de intrare și îmbunătățirea calității serviciilor. În paralel, publicația notează că sectorul serviciilor este împins mai aproape de centrul agendei de „dezvoltare de înaltă calitate” la începutul perioadei celui de-al 15-lea plan cincinal (2026–2030), cu referiri la aranjamente incluse în schița planului și în raportul de lucru al guvernului, potrivit agenției Xinhua. Tot Xinhua indică faptul că, în trimestrul I 2026, valoarea adăugată a serviciilor a reprezentat 61,7% din PIB-ul Chinei, cu 0,4 puncte procentuale peste nivelul din urmă cu un an. [...]
Revizuirea INS arată o economie fără creștere, cu consumul în recul , după ce PIB-ul din T1 2026 a fost recalculat la stagnare față de trimestrul anterior și la o scădere anuală de 1,2%, potrivit Economedia . Ajustarea schimbă imaginea inițială, în care datele provizorii indicau un minus de 0,2% față de T4 2025. Institutul Național de Statistică precizează că seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2026, rezultând diferențe față de varianta publicată în 13 mai 2026. Pe datele ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru T1 2026 a fost de 497,820 miliarde lei la prețuri curente, iar în termeni reali a scăzut cu 1,1% față de T1 2025. Comparativ cu trimestrul anterior, nivelul PIB nu s-a modificat. Pe seria brută, PIB-ul a fost estimat la 403,915 miliarde lei, în scădere reală de 1,2% față de T1 2025. Consumul a tras în jos dinamica PIB INS indică o contracție a cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației de 1,8%, cu o contribuție de -1,2% la modificarea PIB. Și consumul final individual al administrației publice a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1%. Consumul final colectiv al administrației publice a avut un volum mai mic cu 0,4% și, conform datelor prezentate, nu a contribuit la creșterea PIB. Sectoare: construcțiile au compensat parțial, serviciile și comerțul au apăsat În structura pe ramuri, datele INS arată contribuții pozitive punctuale, dar majoritatea sectoarelor au avut efect negativ asupra modificării PIB în interval de un an. Contribuții pozitive menționate: Construcțiile : contribuție +0,4%, pondere 5,3% în formarea PIB, volum de activitate +7,9%; Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii : contribuție +0,3%, pondere 2,8%, volum +11,6%. Contribuții negative principale: Comerț, transport, hoteluri și restaurante : contribuție -0,8%, pondere 22,5%, volum -3,1%; Informații și comunicații : contribuție -0,3%, pondere 8,1%, volum -4,1%; Activități profesionale, științifice și tehnice; servicii administrative și suport : contribuție -0,3%, pondere 6,1%, volum -3,9%; Industria : contribuție -0,2%, pondere 15,8%, volum -1,2%; Administrație publică, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială : contribuție -0,2%, pondere 14,6%, volum -1,3%; Tranzacții imobiliare : contribuție -0,1%, pondere 7,5%, volum -1,9%. Agricultura, intermedierile financiare și asigurările „nu au contribuit la creșterea PIB”, iar impozitele nete pe produs (pondere 11,6%) nu au contribuit nici ele, în condițiile în care volumul lor a scăzut cu 0,6%. De ce contează revizuirea Schimbarea de la un minus trimestrial (estimarea anterioară) la stagnare nu modifică însă mesajul principal al setului de date: economia intră în 2026 cu scădere anuală și cu consumul populației în contracție , ceea ce ridică presiunea pe perspectivele de creștere din restul anului, mai ales într-un context în care, potrivit aceleiași publicații, mai multe instituții și bănci au revizuit în jos prognozele pentru 2026, invocând riscul de recesiune. [...]
România a avut în aprilie una dintre cele mai mari scumpiri industriale din UE , cu un avans anual de 11,5% al prețurilor producției industriale, pe fondul creșterilor de preț la energie, potrivit datelor Eurostat citate de Economica . Pentru companii, indicatorul semnalează presiuni de cost care pot ajunge ulterior în prețurile finale, mai ales în sectoarele energointensive. În clasamentul creșterilor anuale (aprilie 2026 față de aprilie 2025), România este depășită doar de Bulgaria (14,5%) și Lituania (13,1%). La polul opus, scăderi ale prețurilor producției industriale au fost în Luxemburg (minus 3,7%), Estonia (minus 1,2%), Cipru (minus 0,7%) și Letonia (minus 0,6%). Energia, principalul motor la nivel european Eurostat indică drept factor major scumpirea energiei: prețurile la energie au crescut cu 12,6% (în termeni anuali, la nivelul UE). În același timp, au urcat și prețurile bunurilor de capital (1,9%), ale bunurilor intermediare (2,5%) și ale bunurilor de folosință îndelungată (3,7%), în timp ce bunurile de folosință imediată au consemnat o scădere de 0,2%. Dinamica lunară: România peste media UE Față de luna precedentă, prețurile producției industriale au crescut în aprilie cu 0,7% în UE și cu 0,6% în zona euro (după un avans de 3,1% în UE și 3,4% în zona euro în luna anterioară). România a raportat un plus de 1,7% în aprilie, după 1,6% luna precedentă. La nivelul UE, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca (3%), Croația (2,7%) și Belgia (2,4%), în timp ce scăderi s-au înregistrat în Franța (minus 2,1%), Estonia (minus 0,8%) și Suedia (minus 0,3%). Ce arată datele INS despre structura scumpirilor din România Conform Institutului Național de Statistică (INS), în România prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, iar față de martie 2026 avansul a fost de 1,7%. Pe marile grupe industriale, INS indică următoarele creșteri anuale în aprilie 2026 (față de aprilie 2025): industria energetică: +20,53% industria bunurilor intermediare: +7,35% industria bunurilor de uz curent: +5% industria bunurilor de capital: +4,65% industria bunurilor de folosință îndelungată: +168% Pe secțiuni și diviziuni, cele mai mari creșteri anuale au fost raportate la: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: +16,35% distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare: +13,52% industria extractivă: +10,32% industria prelucrătoare: +8,29% În ansamblu, datele indică o presiune de cost concentrată în energie, cu efecte de propagare în restul lanțului industrial, într-un context în care România se află în grupul statelor cu cele mai rapide creșteri ale prețurilor producției industriale din UE. [...]
Așteptările de consum pentru 2026 se răcesc , după ce 30% dintre români spun că anul viitor va fi mai dificil decât 2025, iar presiunea prețurilor rămâne principala sursă de îngrijorare, potrivit Economedia , care citează un studiu AHA Moments („Romanians State of Mind”). În acest context, cercetarea indică o schimbare de comportament cu relevanță directă pentru retail și bunuri de larg consum: oamenii devin mai prudenți financiar, își reduc consumul și își „renegociază” cheltuielile pe categorii, fără să renunțe complet la cumpărături. Prețurile, principalul factor de presiune în percepția populației Studiul arată că 2025 este evaluat drept cel mai dificil an din ultimii cinci ani, iar percepția despre 2026 rămâne apăsată de scumpiri. Principala preocupare este creșterea prețurilor la produsele de bază, utilități și combustibil. Un indicator relevant pentru sensibilitatea la costuri: îngrijorarea față de prețul carburanților a avut, pentru 2026, cel mai mare salt față de acum un an, cu +13 puncte procentuale , până la 58% dintre respondenți. Cum se ajustează consumul: „mai ieftin”, „mai rar”, dar nu la copii Autorii studiului descriu o repoziționare a consumului în funcție de importanța percepută a categoriilor: la produse esențiale (alimente, igienă, curățenie), oamenii tind să mențină cantitatea, dar să aleagă variante mai accesibile; la „mici recompense personale” (dulciuri, băuturi, cosmetice), preferă cantități mai mici sau cumpărături mai rare, în locul renunțării la brandurile preferate; o excepție explicită: produsele pentru bebeluși sunt „ultima categorie” la care se fac compromisuri. Semnal ușor pozitiv în 2026, dar cu risc de inversare Deși pesimismul a dominat finalul lui 2025, primul trimestru din 2026 aduce un semnal moderat de îmbunătățire: calitatea vieții percepute a crescut de la 5,9 la 6,3 din 10 între decembrie 2025 și martie 2026. Autorii notează însă că presiunile recente pot ajusta trendul „în orice direcție”. Pe fondul stresului financiar, 44% dintre respondenți spun că se refugiază în relațiile cu familia și prietenii, iar familia și sănătatea rămân principalele surse de fericire. Metodologie și eșantion Rezultatele provin din studiul „Romania’s State of Mind”, realizat de AHA Moments în ultimii cinci ani. Datele sunt colectate online, iar cele mai recente au fost culese între decembrie 2025 și martie 2026, pe eșantioane de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani . [...]
România rămâne în a doua jumătate a clasamentului global al percepției corupției în 2025 , cu 45 de puncte din 100, într-o zonă asociată cu probleme persistente de integritate în instituțiile statului, potrivit Adevărul , care citează date din Indicele de Percepție a Corupției (CPI) publicat de Transparency International . Indicele CPI măsoară percepția asupra nivelului corupției din sectorul public pe o scară de la 0 la 100: scorurile mari indică state considerate „curate”, iar scorurile mici semnalează corupție percepută ca ridicată. În raportul pentru 2025, media globală este 42 de puncte, iar majoritatea țărilor analizate sunt sub pragul de 50, ceea ce sugerează o problemă extinsă la nivel internațional. Unde se poziționează România și cum arată comparația regională Cu 45 de puncte, România este plasată „în jurul locurilor 70-80” la nivel mondial, conform materialului. În regiune, scorul este ușor mai bun decât al unor vecini, dar diferențele rămân mici, ceea ce indică o vulnerabilitate comună în Europa de Est. Comparativ, în articol sunt menționate următoarele scoruri: Republica Moldova: 42 de puncte Bulgaria: 40 de puncte Ungaria: 40 de puncte Ucraina: 36 de puncte De ce contează: distanța față de statele „curate” rămâne mare În vârful clasamentului se află Danemarca (89 de puncte), urmată de Finlanda (88) și Singapore (84), prezentate ca exemple de administrații eficiente și relativ ferite de influențe politice directe asupra deciziilor publice. Diferența față de România este semnificativă: țările de top au aproape dublul scorului României, ceea ce, în interpretarea sursei, reflectă decalaje în funcționarea instituțiilor și în nivelul de încredere al populației. La polul opus, Somalia are cel mai mic scor (9 puncte), iar în grupul statelor cu corupție percepută ca foarte ridicată sunt enumerate Sudanul de Sud, Siria, Venezuela, Yemen, Libia și Coreea de Nord, potrivit Visual Capitalist , citat în articol. Tendință globală: tot mai puține state în zona de top Raportul indică și o comprimare a „elitei” țărilor cu scoruri foarte ridicate: dacă în urmă cu aproximativ un deceniu existau 12 state cu peste 80 de puncte, în prezent au mai rămas doar cinci. În acest context, este dat și exemplul Statelor Unite, cu 64 de puncte și locul 29, descris ca cel mai slab rezultat de la introducerea metodologiei actuale a indicelui. [...]
