Știri
Știri din categoria Statistici
Îmbunătățirea încrederii investitorilor în zona euro sugerează o stabilizare economică, dar ritmul rămâne fragil, pe fondul tensiunilor geopolitice și al unei Germanii care continuă să tragă în jos redresarea, potrivit Economedia.
Indicele Sentix pentru zona euro a urcat în iunie la minus 13,4 puncte, de la minus 16,4 puncte în mai, peste așteptările analiștilor (minus 13,8 puncte). Este a doua lună consecutivă de îmbunătățire, după declinul sever din martie și aprilie, asociat efectelor conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirii petrolului.
Studiul indică o ameliorare atât a percepției asupra situației curente, cât și a așteptărilor:
În același timp, analiza notează că redresarea din zona euro este „mai puțin dinamică” decât în alte regiuni importante, deși blocul ar beneficia de un mediu internațional descris ca pozitiv.
Datele Sentix arată că Germania continuă să rămână în urma redresării globale. Indicele de încredere pentru economia germană a urcat la minus 28,5 puncte în iunie, de la minus 30,9 puncte în mai, însă rămâne la un nivel mult mai slab decât media zonei euro.
„Prin urmare, PIB-ul Germaniei rămâne copilul problemă în rândul economiilor majore şi până acum a beneficiat în mică măsură de pe urma redresării internaţionale”
Pentru Germania, indicele situației actuale a fost aproape neschimbat (minus 42,5 puncte, de la minus 42,3), în timp ce indicele așteptărilor a urcat la minus 13,3 puncte, de la minus 18,8 puncte.
În paralel, datele revizuite ale Eurostat (citate în material) arată că PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după ce inițial fusese anunțată o creștere de 0,1%. În ritm anual, creșterea a fost revizuită la 0,3% (de la 0,8% estimarea inițială).
Pe partea de politică monetară, analiștii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să înceapă majorarea dobânzilor din iunie. Scenariul de bază al BCE indică o inflație de 2,6% anul acesta, iar în scenarii adverse inflația ar putea depăși 4% în semestrul al doilea din 2026 sau chiar 6% la începutul anului viitor, cu diferențe semnificative în privința revenirii la țintă.
Recomandate
Veniturile medii ale gospodăriilor au urcat în T2 2026, dar cheltuielile continuă să crească ușor mai repede , ceea ce indică o presiune persistentă asupra bugetelor, în pofida unei reveniri susținute de salariile din mediul privat, potrivit Biziday , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INSSE). INS a calculat pentru trimestrul al doilea din 2026 un venit mediu lunar pe gospodărie de 10.204 lei . Față de trimestrul I 2026, creșterea este de 8% , iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, veniturile sunt mai mari cu 7,4% . Publicația notează că dinamica sugerează o revenire a veniturilor, „în special din salarii”, după scăderile din toamnă și iarnă. Cheltuielile rămân la un nivel ridicat în raport cu veniturile Cheltuielile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 8.650 lei în T2 2026, adică 84,8% din venituri . Comparativ cu trimestrul I 2026, cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie (echivalentul a +8,2% ), iar față de T2 2025 sunt mai mari cu 7,6% . Biziday subliniază că variațiile trimestriale pot fi influențate de sezonalitate (Paște, concedii), în timp ce comparațiile anuale sunt mai relevante statistic. Inflația și taxele împing gospodăriile spre ajustarea consumului În contextul unei inflații „foarte mari, de peste 10% ” în a doua parte a anului 2026, publicația arată că impactul se vede în cheltuielile nominale, dar „numai parțial”, ceea ce ar indica o redimensionare a consumului , inclusiv la nivelul cheltuielilor de întreținere. În același timp, gospodăriile ar fi nevoite să aloce un procent mai mare pentru taxe și impozite . Pe partea de venituri, în condițiile tăierilor salariale din sectorul bugetar, evoluția din T2 ar sugera o creștere a salariilor în mediul privat , menționată ca fiind reflectată și în statistica INSSE. [...]
Valul de insolvențe din Germania se adâncește, iar presiunea se vede deja în sectoare-cheie , cu transportul și depozitarea, hotelăria și construcțiile în topul domeniilor afectate, potrivit datelor preliminare citate de Economica . În iunie, tribunalele locale au înregistrat 2.266 de solicitări de insolvență ale companiilor, în creștere cu 15,8% față de aceeași lună din 2025. Destatis (Oficiul federal de statistică) notează că „ușoara redresare din mai nu a continuat”, semnalând că deteriorarea nu este un episod izolat, ci o tendință care persistă în prima parte a anului. Unde se concentrează riscul: sectoarele cu cele mai multe insolvențe În perioada ianuarie–iunie 2026, Germania a avut 36,2 insolvențe la 10.000 de companii. Cele mai afectate domenii au fost: transport și depozitare: 71,6 cazuri la 10.000 de companii; industria hotelieră: 59,6; construcții: 53,4. În paralel, insolvențele consumatorilor au crescut cu 5,1%, la 6.839 de cazuri, ceea ce indică o presiune mai largă asupra economiei, dincolo de mediul corporativ. Impact financiar: creanțe mai mici, dar volum ridicat de cazuri Creanțele creditorilor înregistrate în instanțele locale în primul semestru din 2026 au totalizat aproximativ 18,5 miliarde de euro (aprox. 92,5 miliarde lei), în scădere de la 28,2 miliarde de euro (aprox. 141 miliarde lei) în primul semestru din 2025. Datele sugerează că, deși numărul cazurilor urcă, mărimea medie a expunerilor raportate poate fi mai redusă decât anul trecut (fără ca sursa să detalieze distribuția pe companii). Ce urmează: tendința ar putea continua până în 2027 Pe fondul unei scăderi prelungite a activității economice, agenția de credit Creditreform nu se așteaptă la o schimbare semnificativă a tendinței până în 2027. Analiștii avertizează că numărul insolvențelor ar putea crește și mai mult în 2026 față de 2025, pe măsură ce mai multe sectoare se confruntă cu „provocări majore”, fiind menționate explicit industria auto și cea medicală. [...]
Costul orar al forței de muncă din România a ajuns la 14 euro în 2025 , menținând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană și consolidând, cel puțin pe termen scurt, avantajul competitiv bazat pe costuri pentru angajatori, potrivit Ziarul Financiar , care citează date Eurostat . România este depășită doar de Bulgaria în clasamentul UE al costului cu forța de muncă. Media Uniunii Europene este de 35 de euro pe oră, ceea ce plasează România semnificativ sub nivelul mediu european. Diferențe mari față de economiile vestice În vârful clasamentului, Luxemburg are cele mai ridicate costuri, cu 57 de euro pentru o oră de muncă, de peste patru ori mai mult decât România. În marile economii vest-europene, nivelurile rămân ridicate: Germania: 45 euro/oră Franța: 44 euro/oră Irlanda: 44 euro/oră Austria: 46 euro/oră România, sub aproape toată Europa Centrală și de Est Poziția României este sub nivelul aproape tuturor economiilor din Europa Centrală și de Est menționate în datele citate, inclusiv: Cehia și Slovacia: 20 euro/oră Polonia și Portugalia: 19 euro/oră Croația, Grecia și Lituania: 18 euro/oră Ungaria: 15 euro/oră În acest context, costul redus al forței de muncă rămâne principalul avantaj competitiv al României, inclusiv în raport cu statele din regiune, în condițiile în care diferențele dintre țări sunt încă foarte mari. [...]
România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]
Scăderea salariului mediu net în august prelungește erodarea puterii de cumpărare , într-un context în care INS indică deja 14 luni consecutive de diminuare a salariului real, potrivit datelor citate de Agerpres . În august 2026, câștigul salarial mediu net a coborât la 5.688 de lei, cu 132 de lei mai puțin decât în iulie, ceea ce înseamnă o scădere de 2,3% de la o lună la alta. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.497 de lei, în minus cu 212 lei față de luna precedentă (-2,2%). De ce contează: salariul real rămâne pe trend descendent INS notează că august este a 14-a lună consecutivă de scădere a salariului real (salariul ajustat cu evoluția prețurilor, adică un indicator al puterii de cumpărare). Instituția arată că în iulie 2025 față de iulie 2024 indicele era 97,6%, iar „de atunci lunar a fost în scădere”. Pe termen scurt, indicele câștigului salarial real a fost de 97,5% în august față de iulie 2026, iar de la un an la altul (august 2026 față de august 2025) a fost 99,5%, conform datelor INS. Explicațiile INS pentru scăderea din august INS pune scăderea lunară a câștigului mediu net, în majoritatea activităților din sectorul economic, pe seama unor factori sezonieri și operaționali, între care: acordarea în lunile precedente a unor prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, inclusiv sume din profit și bilete de valoare; nerealizări de producție și încasări mai mici, în funcție de contracte/proiecte; concedii de odihnă, perioadă în care nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale. Diferențe mari între domenii: IT și petrol, la vârf; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 11.760 de lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.985 de lei; pescuit și acvacultură: 2.998 de lei. Unde au fost cele mai mari variații lunare Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net, la nivel de diviziuni CAEN , au fost consemnate în: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor: -18,3%; activități de arhitectură și inginerie, testări și analiză tehnică, fabricarea altor mijloace de transport, activități juridice și de contabilitate, precum și extracția petrolului brut și a gazelor naturale: între -10,5% și -14%. Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri au fost în: jocuri de noroc și pariuri: +8%; producție cinematografică, video și programe de televiziune, înregistrări audio și editare muzicală, difuzare și transmitere de programe, agenții de știri și alte activități de distribuție de conținut, activități sportive, recreative și distractive, fabricarea produselor din tutun: între +3% și +6,5%. Sectorul bugetar: scăderi ușoare În sectorul bugetar, în august 2026 față de iulie 2026, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor în: sănătate și asistență socială: -1,1%; învățământ: -1%; administrația publică: -0,6%. Raportat la august 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 5,6% în august 2026, însă INS indică, prin indicele câștigului salarial real, că puterea de cumpărare nu a crescut în același ritm. [...]
Ritmul creșterilor salariale încetinește, dar se stabilizează în teritoriu , cu mai puține județe care intră pe scădere și cu tot mai multe care trec pragul de 1.000 de euro net (aprox. 5.341 lei) pe lună, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe datele Institutului Național de Statistică . La jumătatea lui 2026, semnalul principal este că „frânarea” salariilor începe să se atenueze: în iunie 2026, nouă județe au avut salariul mediu net mai mic decât în iunie 2025, în scădere de la 12 județe aflate pe minus în aprilie, conform calculelor ZF. Mai puține județe pe minus, mai multe peste pragul de 1.000 de euro net În iunie 2026, 11 județe au ajuns la un salariu mediu net de 1.000 de euro sau mai mult. În același timp, cele mai mari salarii rămân concentrate în centrele economice mari: București, Cluj, Timiș și Sibiu. Pe dinamica anuală, Sibiul rămâne județul cu cea mai puternică creștere: +11,5% în iunie 2026 față de iunie 2025, singurul avans „cu două cifre” la nivel județean. În aprilie, tot Sibiul era lider, dar cu o creștere mai mică, de 10,2%. Context național: salariul mediu net, +3,5% în iunie La nivel național, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, în creștere cu 3,5% față de iunie 2025. Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de resurse umane BPI România , pune evoluțiile din 2026 în legătură cu incertitudinile legate de inflație și cu efectul creșterii salariului minim. „Unii au mărit chiar în două tranşe salariile ca să se ajusteze mai bine cu inflaţia. Nu aşteptăm creşteri suplimentare, odată ce şi creşterea salariului minim va fi fost absorbită.“ În acest context, angajatorii ar fi folosit ca reper procentul de 6,7% al majorării salariului minim, aplicată de la 1 iulie, mai notează analiza. [...]
