Știri
Știri din categoria Statistici
Îmbunătățirea încrederii investitorilor în zona euro sugerează o stabilizare economică, dar ritmul rămâne fragil, pe fondul tensiunilor geopolitice și al unei Germanii care continuă să tragă în jos redresarea, potrivit Economedia.
Indicele Sentix pentru zona euro a urcat în iunie la minus 13,4 puncte, de la minus 16,4 puncte în mai, peste așteptările analiștilor (minus 13,8 puncte). Este a doua lună consecutivă de îmbunătățire, după declinul sever din martie și aprilie, asociat efectelor conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirii petrolului.
Studiul indică o ameliorare atât a percepției asupra situației curente, cât și a așteptărilor:
În același timp, analiza notează că redresarea din zona euro este „mai puțin dinamică” decât în alte regiuni importante, deși blocul ar beneficia de un mediu internațional descris ca pozitiv.
Datele Sentix arată că Germania continuă să rămână în urma redresării globale. Indicele de încredere pentru economia germană a urcat la minus 28,5 puncte în iunie, de la minus 30,9 puncte în mai, însă rămâne la un nivel mult mai slab decât media zonei euro.
„Prin urmare, PIB-ul Germaniei rămâne copilul problemă în rândul economiilor majore şi până acum a beneficiat în mică măsură de pe urma redresării internaţionale”
Pentru Germania, indicele situației actuale a fost aproape neschimbat (minus 42,5 puncte, de la minus 42,3), în timp ce indicele așteptărilor a urcat la minus 13,3 puncte, de la minus 18,8 puncte.
În paralel, datele revizuite ale Eurostat (citate în material) arată că PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după ce inițial fusese anunțată o creștere de 0,1%. În ritm anual, creșterea a fost revizuită la 0,3% (de la 0,8% estimarea inițială).
Pe partea de politică monetară, analiștii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să înceapă majorarea dobânzilor din iunie. Scenariul de bază al BCE indică o inflație de 2,6% anul acesta, iar în scenarii adverse inflația ar putea depăși 4% în semestrul al doilea din 2026 sau chiar 6% la începutul anului viitor, cu diferențe semnificative în privința revenirii la țintă.
Recomandate
România rămâne în coada UE la salariul net anual , iar diferența față de lideri trece de patru ori, potrivit unei analize publicate de Libertatea pe baza celor mai recente date Eurostat (statistici actualizate în 2025 și publicate în 2026). Miza economică: decalajul de venit „în mână” (după taxe și contribuții) rămâne major în interiorul Uniunii Europene, cu efect direct asupra puterii de cumpărare și a atractivității piețelor de muncă. La nivelul UE, venitul net anual al unei persoane singure, fără copii, care câștigă salariul mediu este de 26.929 de euro. În acest calcul, „venitul net” este suma rămasă după impozite și contribuții sociale obligatorii, iar pentru familiile cu copii sunt incluse și beneficiile familiale acordate de stat. Cine conduce clasamentul și unde se vede ruptura față de Est Luxemburg este liderul detașat, cu un venit net anual de 54.260 de euro. Urmează Irlanda (44.263 de euro) și Danemarca (41.981 de euro). În categoria statelor care depășesc 30.000 de euro net anual intră, potrivit datelor citate: Olanda – 36.837 euro Belgia – 34.642 euro Suedia – 34.624 euro Finlanda – 33.641 euro Germania – 31.000 euro Franța – 30.832 euro În termeni nominali, un angajat cu salariul mediu rămâne cu de peste patru ori mai mulți bani în Luxemburg decât în România sau Ungaria, conform datelor Eurostat prezentate în material. România, aproape de ultimul loc la venitul net anual La polul opus, Ungaria are un venit net anual de 12.967 de euro, iar România este „foarte aproape”, cu 13.233 de euro. În grupul statelor cu cele mai mici venituri nete se mai regăsesc: Grecia – 15.050 euro Slovacia – 15.686 euro Polonia – 16.163 euro Sub pragul de 20.000 de euro anual se află și Letonia, Croația, Lituania, Cehia și Portugalia, potrivit aceleiași surse. Ajustarea la puterea de cumpărare reduce diferențele, dar nu le elimină Diferențele dintre țări se diminuează când veniturile sunt ajustate la puterea de cumpărare (PPS – standardul puterii de cumpărare, un indicator care ține cont de nivelul prețurilor). Raportul dintre cea mai bine și cea mai slab remunerată țară scade de la 4,2 ori (nominal) la 2,3 ori (după ajustare), iar media UE este de 26.346 de euro. Luxemburg rămâne lider și în PPS, cu 40.846 de euro, însă ultimul loc este ocupat de Grecia, cu 17.509 euro. Materialul notează că România și Polonia sunt printre țările care urcă cel mai mult în clasamentele ajustate la puterea de cumpărare, pe fondul costurilor de trai mai reduse, deși salariile nominale rămân mici. Efectul politicilor pentru familii: Germania iese în față Clasamentul se schimbă și în funcție de situația familială. Pentru un cuplu cu doi copii și un singur venit, în Germania câștigul net anual crește cu 53%, de la 31.000 la 47.424 de euro, potrivit datelor Eurostat citate. Creșteri importante sunt menționate și pentru Polonia (39%), Belgia (37%) și Austria (33%). În schimb, majorările sunt mai reduse în Spania (13%), Franța (26%) și Italia (25%), iar cele mai mici creșteri apar în Cipru (6%), Finlanda (7%) și Suedia (8%). [...]
Revizuirea Eurostat pune zona euro și UE pe minus în T1 2026, iar România rămâne fără creștere trimestrială , potrivit datelor citate de Economedia . Ajustările contează pentru companii și investitori fiindcă schimbă fotografia de ansamblu a cererii și a ciclului economic în Europa, într-un moment în care România apare cu o dinamică mai slabă decât media UE pe termen de un an. Eurostat a revizuit în scădere evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior: zona euro a coborât cu 0,2% (de la +0,1% estimat inițial), iar Uniunea Europeană cu 0,1% (de la +0,2% inițial). În ritm anual (T1 2026 față de T1 2025), creșterea a fost de 0,3% în zona euro și 0,7% în UE, ambele sub estimările inițiale (0,8%, respectiv 1%). România: stagnare trimestrială, scădere anuală și minus la ocupare Pentru România, Eurostat indică stagnare în T1 2026 față de trimestrul anterior, după o scădere de 1,9% în T4 2025. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,1% în T1 2026, după un declin de 1,4% în trimestrul precedent. Pe piața muncii, Eurostat arată că numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil în UE, față de trimestrul anterior. România se află însă între statele cu cele mai mari scăderi ale ocupării, cu minus 1% (alături de Irlanda, minus 0,8%, și Portugalia, minus 0,4%). La nivelul UE, Eurostat estimează 221,2 milioane persoane ocupate, dintre care 176,3 milioane în zona euro. Diferențe mari între statele membre În rândul statelor membre, cele mai puternice creșteri trimestriale ale PIB-ului au fost raportate în Danemarca (1,9%), Estonia (1,1%) și Malta (1,1%). La polul opus, Irlanda a avut o contracție de 12,1%, revizuită semnificativ față de datele inițiale, care indicau un avans de 2%. Context: ce arată datele INS despre T1 2026 Separat de estimările Eurostat, Institutul Național de Statistică a publicat anterior date potrivit cărora economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni din 2026 față de T1 2025 și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier; INS a revizuit în sus estimarea pentru T1 (de la -1,7% la -1,2%). Detalii în materialul Economedia: „Date noi de la INS: Economia a stagnat în trimestrul 1 față de precedentele trei luni și a scăzut cu 1,2% față de T1 2025” . INS mai indică un PIB estimat pentru T1 2026 de 403,915 miliarde de lei (serie brută, prețuri curente) și 497,820 miliarde de lei (date ajustate sezonier, prețuri curente), cu scăderi reale de 1,2% (serie brută) și 1,1% (ajustat sezonier) față de T1 2025, în timp ce față de trimestrul anterior „nu s-a modificat” pe seria ajustată sezonier. [...]
România a fost în martie printre puținele excepții negative din UE la consum , după ce volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în ritm anual, într-un context în care media europeană a rămas pe creștere, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . La nivelul Uniunii Europene, volumul comerțului cu amănuntul a urcat cu 1,9% în martie, față de martie 2025, iar în zona euro creșterea a fost de 1,2%. În acest tablou, România și Germania au fost singurele state membre unde indicatorul a scăzut: România a înregistrat un minus de 2,3%, iar Germania un minus de 2%. Cum arată comparația cu restul UE Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri anuale ale comerțului cu amănuntul au fost raportate în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%). România și Germania au rămas singurele pe minus, ceea ce le plasează la coada clasamentului european pentru luna martie. Structura vânzărilor în UE: non-alimentarele au tras în sus La nivelul UE, pe componente, Eurostat indică: creștere de 1% la vânzările de alimente, băuturi și tutun; creștere de 3,1% la produsele non-alimentare; scădere de 0,1% la combustibili auto. Dinamică lunară: România a crescut față de februarie, dar a rămas pe minus anual În martie față de februarie, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în UE și a scăzut cu 0,1% în zona euro. În același interval, România a consemnat un avans lunar de 2,6%, după o creștere de 0,5% în februarie. Pe de altă parte, în martie față de februarie, cele mai mari creșteri lunare au fost în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%), iar scăderi au fost raportate în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele minus 0,1%). Ce arată datele INS pentru România: scăderea anuală vine din non-alimentare și alimentare Agerpres notează și date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit cărora, în România, în martie 2026 față de martie 2025: volumul afacerilor din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu 2,3% ca serie brută, pe fondul declinului la produse nealimentare (minus 6,3%) și la produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3,4%); comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 11,2%. Ca serie ajustată, INS indică o scădere de 3,2%, determinată de diminuarea vânzărilor de produse nealimentare (minus 7,4%) și a celor de produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3%), în timp ce vânzările de carburanți au crescut cu 4,1%. De la o lună la alta (martie față de februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%). [...]
Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă , într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat . În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie. Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă. Ce arată cifrele despre dinamica șomajului în UE Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului. Tinerii rămân segmentul vulnerabil În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%. Diferențe mari între statele membre Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în: Cehia: 3,1% Bulgaria: 3,2% Polonia: 3,3% Malta: 3,5% La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în: Finlanda: 10,4% Spania: 10,3% Grecia: 9% România: datele INS indică presiune pe șomajul tinerilor Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%. INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600). În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați. Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni. [...]
România a avut în aprilie una dintre cele mai mari scumpiri industriale din UE , cu un avans anual de 11,5% al prețurilor producției industriale, pe fondul creșterilor de preț la energie, potrivit datelor Eurostat citate de Economica . Pentru companii, indicatorul semnalează presiuni de cost care pot ajunge ulterior în prețurile finale, mai ales în sectoarele energointensive. În clasamentul creșterilor anuale (aprilie 2026 față de aprilie 2025), România este depășită doar de Bulgaria (14,5%) și Lituania (13,1%). La polul opus, scăderi ale prețurilor producției industriale au fost în Luxemburg (minus 3,7%), Estonia (minus 1,2%), Cipru (minus 0,7%) și Letonia (minus 0,6%). Energia, principalul motor la nivel european Eurostat indică drept factor major scumpirea energiei: prețurile la energie au crescut cu 12,6% (în termeni anuali, la nivelul UE). În același timp, au urcat și prețurile bunurilor de capital (1,9%), ale bunurilor intermediare (2,5%) și ale bunurilor de folosință îndelungată (3,7%), în timp ce bunurile de folosință imediată au consemnat o scădere de 0,2%. Dinamica lunară: România peste media UE Față de luna precedentă, prețurile producției industriale au crescut în aprilie cu 0,7% în UE și cu 0,6% în zona euro (după un avans de 3,1% în UE și 3,4% în zona euro în luna anterioară). România a raportat un plus de 1,7% în aprilie, după 1,6% luna precedentă. La nivelul UE, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca (3%), Croația (2,7%) și Belgia (2,4%), în timp ce scăderi s-au înregistrat în Franța (minus 2,1%), Estonia (minus 0,8%) și Suedia (minus 0,3%). Ce arată datele INS despre structura scumpirilor din România Conform Institutului Național de Statistică (INS), în România prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, iar față de martie 2026 avansul a fost de 1,7%. Pe marile grupe industriale, INS indică următoarele creșteri anuale în aprilie 2026 (față de aprilie 2025): industria energetică: +20,53% industria bunurilor intermediare: +7,35% industria bunurilor de uz curent: +5% industria bunurilor de capital: +4,65% industria bunurilor de folosință îndelungată: +168% Pe secțiuni și diviziuni, cele mai mari creșteri anuale au fost raportate la: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: +16,35% distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare: +13,52% industria extractivă: +10,32% industria prelucrătoare: +8,29% În ansamblu, datele indică o presiune de cost concentrată în energie, cu efecte de propagare în restul lanțului industrial, într-un context în care România se află în grupul statelor cu cele mai rapide creșteri ale prețurilor producției industriale din UE. [...]
România rămâne la coada UE la ponderea specialiștilor IT&C în totalul angajaților, cu doar 2,7% , un nivel care sugerează o bază încă îngustă de competențe digitale raportat la piața muncii, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Eurostat . Datele Eurostat arată că România depășește doar Grecia (2,5%) la acest indicator, în timp ce Italia are 3,8%. La polul opus, cele mai mari ponderi ale specialiștilor IT&C în forța de muncă au fost înregistrate în 2025 în Suedia (8,9%), Luxemburg (8,7%) și Finlanda (7,8%). Contextul european: IT-ul crește ca pondere, dar cu ritm mai lent La nivelul Uniunii Europene , anul trecut (2025) erau 10,4 milioane de persoane angajate ca specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), reprezentând 5% din forța de muncă. Tendința este de creștere: ponderea a urcat cu 0,1 puncte procentuale față de anul anterior și cu 1,5 puncte procentuale față de 2015. Totuși, avansul numărului de specialiști a încetinit după vârful din 2020 (+7,1%) și 2021 (+5,7%). Ulterior, creșterile anuale au fost de 4% între 2022 și 2023, 4,5% între 2023 și 2024 și 2,6% între 2024 și 2025. Paradoxul României: puțini specialiști, dar cea mai mare pondere de femei Deși are o pondere redusă a specialiștilor IT&C în totalul forței de muncă, România este pe primul loc în UE la ponderea femeilor în această categorie profesională: 27,8%. La nivelul UE, bărbații reprezintă 80,5% dintre specialiștii IT&C, iar femeile 19,5%, cu o creștere de 3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai mici ponderi ale femeilor în IT&C au fost înregistrate în Cehia (12,9%), Ungaria (15%) și Slovacia (15,5%), în timp ce după România urmează Letonia (25,9%) și Bulgaria (25%). [...]
