Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Univity a atras 27 milioane de euro (aprox. 135 milioane lei) pentru a finanța demonstrația tehnică a unei rețele 5G din spațiu, un pas necesar înaintea unei constelații VLEO (orbită foarte joasă) de cel puțin 1.600 de sateliți, proiect care ar necesita „mai multe miliarde de euro” la scară completă, potrivit The Next Web.
Startup-ul parizian, fondat în 2022 și cunoscut anterior ca Constellation Technologies & Operations, a închis o rundă Series A de aproximativ 27 milioane de euro, condusă de Blast și Expansion Ventures, cu participarea fondului francez Deeptech 2030 administrat de Bpifrance și a două family office-uri. Fondatorul și președintele Charles Delfieux spune că finanțarea totală atrasă până acum ajunge la 68 milioane de euro, incluzând capital, datorie, subvenții și venituri contractuale de la agenția spațială franceză CNES.
Miza economică a Univity este să evite competiția frontală cu operatorii telecom și cu modelul Starlink (internet direct către utilizator), poziționându-se ca furnizor neutru de infrastructură „en-gros” pentru extinderea rețelelor 5G existente din spațiu.
Cheia tehnică este utilizarea spectrului 5G în unde milimetrice (mmWave) al operatorilor, astfel încât un abonament și o cartelă SIM existente să funcționeze cu sateliții Univity similar cu o antenă terestră. Compania susține că altitudinea VLEO de circa 375 km (mai jos decât aproximativ 550 km la care operează Starlink) ar reduce latența și ar îmbunătăți performanța pentru smartphone-uri și vehicule conectate, permițând și terminale la sol mai mici și mai ieftine. Compromisul este rezistența aerodinamică mai mare, care consumă mai repede combustibilul; Delfieux afirmă că designul sateliților ar permite o durată de operare de aproximativ șapte ani.
Runda Series A finanțează programul demonstrator „uniShape”: construirea, lansarea și operarea a doi sateliți VLEO până în februarie 2028, pentru a valida un sistem 5G „cap-coadă” înainte de lansarea comercială.
Compania a testat deja o parte din tehnologie: în iunie 2025 a lansat „uniSpark”, un demonstrator de sarcină utilă 5G mmWave „regenerativă”, care procesează și gestionează activ semnalul 5G pe orbită, nu doar îl retransmite. Următorul pas este lansarea în 2027 a celor două prototipuri „uniShape”, iar dacă demonstrația reușește, Univity vizează trecerea la faza comercială „uniSky” din 2028.
Univity spune că țintește o constelație inițială de cel puțin 1.600 de sateliți (față de 1.500 menționați anterior), cu un plan pe termen lung care ar putea urca la 3.400. La scară completă, Delfieux a vorbit despre o producție de două unități pe zi și lansări lunare în loturi de circa 30, cu un ciclu de înlocuire la șapte ani; costul total ar ajunge la „mai multe miliarde de euro”.
Baza de finanțare indică și o componentă de politică industrială: în septembrie 2025, CNES a acordat companiei 31 milioane de euro prin programul național France 2030, parte a unui pachet de 44 milioane de euro cu cofinanțare industrială. Participarea Bpifrance în Series A, prin Deeptech 2030, întărește caracterul susținut de stat al inițiativei.
Operatorul francez de infrastructură telecom TDF, care a semnat un acord strategic cu Univity, va găzdui și opera trei stații „gateway” (două în Franța continentală și una în afara ei), necesare pentru conectarea segmentului spațial la rețelele terestre ale operatorilor.
Piața conectivității prin satelit rămâne dominată de jucători americani și chinezi: Starlink operează peste 6.000 de sateliți, iar constelația Kuiper a Amazon se extinde rapid. În Europa, OneWeb (Eutelsat OneWeb) deservește în principal piețe enterprise și guvernamentale, iar programul IRIS² al UE este în dezvoltare ca alternativă susținută public.
Univity încearcă să ocupe o nișă diferită, ca strat „spațial” pentru operatori, fără să le vândă direct utilizatorilor finali. Rămâne însă o întrebare de execuție: apărarea acestui model la scară va depinde de viteza cu care operatorii europeni vor trece de la proiecte demonstrative la implementări comerciale ale rețelelor non-terestre, într-o industrie care, potrivit articolului, este încă „în mare parte” în faza de demonstrație.
Recomandate
O nouă rețea socială dezvoltată în România mizează pe fact-checking cu inteligență artificială în timp real , o diferențiere cu potențial de impact operațional într-o piață dominată de platforme unde moderarea și dezinformarea au devenit costuri și riscuri majore; lansarea eYou este programată pentru marți, 5 mai, potrivit economica.net . Platforma, construită în România pentru piața europeană, își propune „să contribuie la combaterea dezinformării online și la consolidarea încrederii în conversațiile digitale”, prin integrarea unui sistem de verificare a informațiilor (fact-checking) bazat pe inteligență artificială, „în timp real”, direct în experiența de utilizare. În etapa de pre-lansare, eYou a strâns peste 50.000 de utilizatori pe lista de așteptare, peste estimările inițiale, conform aceleiași surse. Cei care intră în această fază vor primi statutul „Early Believer”, care include acces la funcționalități și beneficii dedicate (fără alte detalii publice în material despre conținutul exact al acestora). Cine lansează eYou și ce urmărește produsul eYou este lansată de Grégoire Vigroux (CCO) și Jasseem Allybokus (CEO), antreprenori francezi stabiliți în România. Publicația notează că Vigroux este antreprenor în serie, cu patru exituri (inclusiv din Fenix și CallPoint) și este cunoscut pentru aplicația mobilă anti-risipă alimentară Bonapp & Munch, iar Allybokus a fondat mai multe companii tech, inclusiv TheFabric.IO. [...]
Startup-urile IT pot accesa finanțări NATO de 100.000 euro (aprox. 500.000 lei) pentru proiecte de inteligență artificială și învățare automată , printr-o nouă provocare deschisă la înscrieri în acceleratorul DIANA, potrivit HotNews . Miza pentru antreprenori este una operațională: programul vizează soluții software care pot îmbunătăți planificarea militară, inclusiv prin utilizarea de „jocuri de război”, ceea ce poate orienta dezvoltarea produselor către cerințe specifice din zona de apărare. Ce tip de proiecte sunt vizate Conform informațiilor publicate, finanțările sunt destinate startup-urilor care dezvoltă: soluții de inteligență artificială (AI); soluții de „machine learning” (ML, adică sisteme care învață din date pentru a face predicții/decizii); alte tehnologii software cu aplicabilitate în planificarea militară, inclusiv în simulări de tip „jocuri de război”. Cum se face înscrierea și care e cadrul programului Înscrierea este online, iar inițiativa este lansată de acceleratorul DIANA, susținut de NATO. HotNews indică faptul că antreprenorii români pot participa, însă articolul nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre calendar, criterii de eligibilitate sau numărul de finanțări. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul complet publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
Cursor negociază o finanțare de peste 2 miliarde de dolari la o evaluare de 50 miliarde de dolari , într-un semnal că piața începe să plătească multipli foarte mari pentru startupurile de „AI pentru programare” care reușesc să împingă rapid vânzările în zona de enterprise, potrivit TechCrunch . Runda, încă în discuție, ar urma să fie condusă de investitorii existenți Thrive și Andreessen Horowitz , la o evaluare de 50 miliarde de dolari înainte de intrarea capitalului nou (pre-money), conform a patru surse citate de publicație. Battery Ventures ar putea participa ca investitor nou, iar Nvidia este așteptată să investească, potrivit uneia dintre surse. Deși runda este deja suprasubscrisă, termenii nu sunt finali și se pot schimba. Ce înseamnă evaluarea: aproape dublu față de acum șase luni Dacă tranzacția se închide în forma discutată, ar însemna aproape dublarea evaluării post-money de 29,3 miliarde de dolari pe care Cursor a primit-o la runda anterioară, în urmă cu șase luni, notează TechCrunch. Ca ordin de mărime, 2 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 9,2 miliarde lei, iar 50 miliarde de dolari aproximativ 230 miliarde lei. Motorul: creșterea veniturilor, în pofida competiției Cursor operează într-o zonă extrem de aglomerată, cu produse rivale precum Claude Code (Anthropic) și o versiune revizuită a Codex (OpenAI). Cu toate acestea, veniturile companiei continuă să crească rapid, iar Cursor ar prognoza că va încheia 2026 cu un „annualized revenue run rate” (venit anualizat calculat prin extrapolarea vânzărilor recente) de peste 6 miliarde de dolari, potrivit a două persoane familiarizate cu situația. Publicația amintește și un reper anterior: în februarie, Cursor ar fi atins 2 miliarde de dolari venit anualizat, conform unui raport Bloomberg. Miza operațională: trecerea de la marje brute negative la profitabilitate ușoară Un element important pentru sustenabilitatea modelului este costul de operare al produsului, în special când startupurile se bazează pe modele AI ale unor terți. Cursor ar fi funcționat până de curând cu marje brute negative (adică îl costa mai mult să ruleze produsul decât încasa), însă introducerea unui model proprietar numit Composer, în noiembrie, și posibilitatea de a apela la modele mai ieftine, precum Kimi din China, ar fi ajutat compania să ajungă la o profitabilitate ușoară la nivel de marjă brută, potrivit surselor. La nivel mai detaliat, Cursor ar fi ajuns pe marje brute pozitive pe vânzările către companii mari, dar ar continua să piardă bani pe conturile individuale ale dezvoltatorilor, potrivit unei persoane citate. De ce contează pentru piață: dependența de furnizori devine risc strategic Dincolo de cifrele de finanțare, TechCrunch indică o problemă structurală pentru startupurile de „AI coding”: dependența de furnizori de modele. Cursor încearcă să se bazeze mai puțin pe furnizori externi pentru a reduce riscul de a fi „înlocuită” chiar de aceștia, în special de Anthropic, al cărei Claude Code este prezentat drept principalul rival. Cursor și Battery Ventures au refuzat să comenteze, iar Thrive, Andreessen Horowitz și Nvidia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit publicației. Cursor (fostă Anysphere) a fost cofondată în 2022 de Michael Truell, Sualeh Asif, Arvid Lunnemark și Aman Sanger, pe când erau studenți la MIT. [...]
Chef Robotics își mută pariul din restaurante în producția industrială de mâncare, iar schimbarea îi aduce volum și clienți mari , după ce compania a pivotat devreme către fabrici și bucătării instituționale, evitând soarta altor startupuri de „roboți bucătari”, potrivit TechCrunch . Chef Robotics, care folosește brațe robotizate controlate de inteligență artificială pentru a reduce munca manuală din producția de alimente la scară mare, a renunțat la planul inițial de a automatiza bucătăriile din zona „fast casual” (restaurante cu servire rapidă, dar cu mâncare percepută ca mai „premium”). În schimb, compania s-a orientat către producția alimentară și clienți de tip enterprise, unde procesele sunt mai standardizate și volumele sunt mai mari. De ce contează pivotarea: volum, contracte și repetabilitate Compania spune că a depășit pragul de 100 de milioane de „servings” (porții). Un purtător de cuvânt definește o porție ca „o cantitate de mâncare pe care roboții noștri o depun într-o tavă de masă”. Nu este o masă completă, ci „o componentă” a unei mese, ceea ce indică un model de utilizare în linii de asamblare și fluxuri industriale, nu în bucătării de restaurant. În prezent, Chef Robotics lucrează cu clienți precum Amy’s Kitchen și Chef Bombay și colaborează cu „unul dintre cei mai mari furnizori de prânzuri școlare” din SUA, conform articolului. Următorul pas: „bucătării mai mici”, inclusiv catering aerian și ghost kitchens CEO-ul Rajat Bhageria afirmă că următoarea direcție este extinderea către ceea ce compania numește „bucătării mai mici”. Definiția este însă relativă: unul dintre clienții „mai mici” semnați recent ar fi „una dintre cele mai mari companii de catering aerian din lume”, potrivit lui Bhageria. Chef Robotics mai vizează: „ghost kitchens” (bucătării fără restaurant, care gătesc pentru livrări, inclusiv prin platforme precum DoorDash); pe termen mai lung, o revenire către fast casual, dar și locații precum stadioane și închisori, mai spune Bhageria. Datele din producție, folosite ca avantaj tehnologic Bhageria susține că datele generate din cele 100 de milioane de porții sunt folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială dedicate manipulării și ambalării alimentelor. Argumentul companiei este că mâncarea este dificil de gestionat de roboți din cauza naturii ei „alunecoase” și variabile, iar acumularea de date ar trebui să facă sistemele mai capabile în timp, sprijinind extinderea operațională. [...]
Bucharest Kicks a trecut de la revânzări pe OLX la un model omnicanal (magazin online și fizic), iar pivotul a venit cu lecții operaționale despre stocuri și cashflow, potrivit Wall-Street . Brandul fondat de Alexandru Pănăzan a pornit în 2019, dintr-o nevoie personală: își dorea sneakerși, dar nu își permitea modelele vizate. A cumpărat perechi ieftine de pe OLX și a început să le revândă pe paginile de Instagram care apăreau atunci, explică antreprenorul în cadrul Maratonului Interviurilor ecomTEAM, organizat la evenimentul ecomTEAM Fashion & Beauty. Trecerea la online și apoi la magazin fizic Creșterea a fost graduală, iar pașii de extindere au fost făcuți în doi ani-cheie: 2023: lansarea magazinului online ; 2025: deschiderea magazinului fizic . Pănăzan spune că tranziția către online a fost una dintre cele mai dificile etape, pentru că a adus „foarte multe lucruri noi” pentru care nu era pregătit și a durat mai mult decât estima. Miza operațională: stocurile și banii blocați Un punct sensibil în dezvoltare a fost gestionarea stocurilor. Fondatorul afirmă că a făcut „greșeli de stocuri”, cumpărând produse care nu s-au vândut, ceea ce a pus presiune pe capitalul blocat în marfă. În acest context, precomenzile (comenzi plasate înainte ca produsul să fie disponibil) au fost un instrument de lucru pentru gestionarea cashflow-ului (fluxul de numerar) și pentru continuarea dezvoltării, mai spune antreprenorul. Ce vinde Bucharest Kicks și ce caută clienții Bucharest Kicks comercializează sneakerși premium în ediție limitată și a extins recent oferta cu articole vestimentare . În plus, aduce produse și la comandă , argumentând că este imposibil să țină în stoc „toate” modelele, în toate mărimile. La nivel de preferințe, cererea variază sezonier, însă unele produse rămân constant populare: iarna: UGG ; vara: Yeezy ; pe site, constant: Jordan 4 și Yeezy . Ce urmează în 2026 Pentru 2026, obiectivul declarat este creșterea sustenabilă , cu accent pe extinderea echipei și pe implementări care să ridice „experiența clientului” la un nivel mai bun. În material nu sunt menționate ținte financiare sau investiții. [...]
Un startup deep-tech fondat de doi ingineri români în Elveția a atras aproape 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) în primul an , un semnal despre cât de rapid poate fi finanțată comercializarea cercetării academice atunci când există infrastructură și programe dedicate, potrivit libertatea.ro . Compania, NovoViz, a fost fondată în 2024 și este un spin-off al École polytechnique fédérale de Lausanne (EPFL). NovoViz dezvoltă o tehnologie de imagistică bazată pe detectarea fotonilor individuali, folosind senzori SPAD (diode cu avalanșă pentru un singur foton), care pot produce imagini detaliate în condiții de lumină foarte slabă. Miza economică este trecerea din laborator în produse vandabile, într-un domeniu în care finanțarea inițială vine frecvent din granturi și programe de accelerare, înainte de capital privat. Cine sunt fondatorii și ce construiesc Startup-ul este condus de Andrada Muntean (CEO) și Andrei Ardelean (CTO), ambii ingineri români cu studii universitare în Elveția. Tehnologia, potrivit articolului, este rezultatul a peste un deceniu de muncă în laboratoarele EPFL. Aplicațiile vizate țin de industrii unde imagistica în lumină redusă și precizia sunt critice, inclusiv: imagistică medicală; auto, inclusiv sisteme LiDAR pentru mașini autonome; securitate; explorare spațială. De unde au venit banii și ce urmează În primul an, NovoViz a atras finanțare din mai multe surse, inclusiv granturi și programe de sprijin pentru startup-uri. Printre contribuțiile menționate se numără: Venture Kick: aproximativ 150.000 CHF; Fondation pour l’Innovation et la Technologie: circa 100.000 CHF; granturi inițiale și sprijin din partea EPFL Startup Launchpad. Totalul indicat este de aproximativ 1,9 milioane de dolari, iar compania este descrisă ca fiind într-o etapă de dezvoltare accelerată, cu focus pe rafinarea produsului și validarea aplicațiilor comerciale, înaintea extinderii către piața globală. [...]
