Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Startup-urile IT pot accesa finanțări NATO de 100.000 euro (aprox. 500.000 lei) pentru proiecte de inteligență artificială și învățare automată, printr-o nouă provocare deschisă la înscrieri în acceleratorul DIANA, potrivit HotNews.
Miza pentru antreprenori este una operațională: programul vizează soluții software care pot îmbunătăți planificarea militară, inclusiv prin utilizarea de „jocuri de război”, ceea ce poate orienta dezvoltarea produselor către cerințe specifice din zona de apărare.
Conform informațiilor publicate, finanțările sunt destinate startup-urilor care dezvoltă:
Înscrierea este online, iar inițiativa este lansată de acceleratorul DIANA, susținut de NATO. HotNews indică faptul că antreprenorii români pot participa, însă articolul nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre calendar, criterii de eligibilitate sau numărul de finanțări.
Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul complet publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe.
Recomandate
Un startup deep-tech fondat de doi ingineri români în Elveția a atras aproape 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) în primul an , un semnal despre cât de rapid poate fi finanțată comercializarea cercetării academice atunci când există infrastructură și programe dedicate, potrivit libertatea.ro . Compania, NovoViz, a fost fondată în 2024 și este un spin-off al École polytechnique fédérale de Lausanne (EPFL). NovoViz dezvoltă o tehnologie de imagistică bazată pe detectarea fotonilor individuali, folosind senzori SPAD (diode cu avalanșă pentru un singur foton), care pot produce imagini detaliate în condiții de lumină foarte slabă. Miza economică este trecerea din laborator în produse vandabile, într-un domeniu în care finanțarea inițială vine frecvent din granturi și programe de accelerare, înainte de capital privat. Cine sunt fondatorii și ce construiesc Startup-ul este condus de Andrada Muntean (CEO) și Andrei Ardelean (CTO), ambii ingineri români cu studii universitare în Elveția. Tehnologia, potrivit articolului, este rezultatul a peste un deceniu de muncă în laboratoarele EPFL. Aplicațiile vizate țin de industrii unde imagistica în lumină redusă și precizia sunt critice, inclusiv: imagistică medicală; auto, inclusiv sisteme LiDAR pentru mașini autonome; securitate; explorare spațială. De unde au venit banii și ce urmează În primul an, NovoViz a atras finanțare din mai multe surse, inclusiv granturi și programe de sprijin pentru startup-uri. Printre contribuțiile menționate se numără: Venture Kick: aproximativ 150.000 CHF; Fondation pour l’Innovation et la Technologie: circa 100.000 CHF; granturi inițiale și sprijin din partea EPFL Startup Launchpad. Totalul indicat este de aproximativ 1,9 milioane de dolari, iar compania este descrisă ca fiind într-o etapă de dezvoltare accelerată, cu focus pe rafinarea produsului și validarea aplicațiilor comerciale, înaintea extinderii către piața globală. [...]
Cursor negociază o finanțare de peste 2 miliarde de dolari la o evaluare de 50 miliarde de dolari , într-un semnal că piața începe să plătească multipli foarte mari pentru startupurile de „AI pentru programare” care reușesc să împingă rapid vânzările în zona de enterprise, potrivit TechCrunch . Runda, încă în discuție, ar urma să fie condusă de investitorii existenți Thrive și Andreessen Horowitz , la o evaluare de 50 miliarde de dolari înainte de intrarea capitalului nou (pre-money), conform a patru surse citate de publicație. Battery Ventures ar putea participa ca investitor nou, iar Nvidia este așteptată să investească, potrivit uneia dintre surse. Deși runda este deja suprasubscrisă, termenii nu sunt finali și se pot schimba. Ce înseamnă evaluarea: aproape dublu față de acum șase luni Dacă tranzacția se închide în forma discutată, ar însemna aproape dublarea evaluării post-money de 29,3 miliarde de dolari pe care Cursor a primit-o la runda anterioară, în urmă cu șase luni, notează TechCrunch. Ca ordin de mărime, 2 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 9,2 miliarde lei, iar 50 miliarde de dolari aproximativ 230 miliarde lei. Motorul: creșterea veniturilor, în pofida competiției Cursor operează într-o zonă extrem de aglomerată, cu produse rivale precum Claude Code (Anthropic) și o versiune revizuită a Codex (OpenAI). Cu toate acestea, veniturile companiei continuă să crească rapid, iar Cursor ar prognoza că va încheia 2026 cu un „annualized revenue run rate” (venit anualizat calculat prin extrapolarea vânzărilor recente) de peste 6 miliarde de dolari, potrivit a două persoane familiarizate cu situația. Publicația amintește și un reper anterior: în februarie, Cursor ar fi atins 2 miliarde de dolari venit anualizat, conform unui raport Bloomberg. Miza operațională: trecerea de la marje brute negative la profitabilitate ușoară Un element important pentru sustenabilitatea modelului este costul de operare al produsului, în special când startupurile se bazează pe modele AI ale unor terți. Cursor ar fi funcționat până de curând cu marje brute negative (adică îl costa mai mult să ruleze produsul decât încasa), însă introducerea unui model proprietar numit Composer, în noiembrie, și posibilitatea de a apela la modele mai ieftine, precum Kimi din China, ar fi ajutat compania să ajungă la o profitabilitate ușoară la nivel de marjă brută, potrivit surselor. La nivel mai detaliat, Cursor ar fi ajuns pe marje brute pozitive pe vânzările către companii mari, dar ar continua să piardă bani pe conturile individuale ale dezvoltatorilor, potrivit unei persoane citate. De ce contează pentru piață: dependența de furnizori devine risc strategic Dincolo de cifrele de finanțare, TechCrunch indică o problemă structurală pentru startupurile de „AI coding”: dependența de furnizori de modele. Cursor încearcă să se bazeze mai puțin pe furnizori externi pentru a reduce riscul de a fi „înlocuită” chiar de aceștia, în special de Anthropic, al cărei Claude Code este prezentat drept principalul rival. Cursor și Battery Ventures au refuzat să comenteze, iar Thrive, Andreessen Horowitz și Nvidia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit publicației. Cursor (fostă Anysphere) a fost cofondată în 2022 de Michael Truell, Sualeh Asif, Arvid Lunnemark și Aman Sanger, pe când erau studenți la MIT. [...]
Chef Robotics își mută pariul din restaurante în producția industrială de mâncare, iar schimbarea îi aduce volum și clienți mari , după ce compania a pivotat devreme către fabrici și bucătării instituționale, evitând soarta altor startupuri de „roboți bucătari”, potrivit TechCrunch . Chef Robotics, care folosește brațe robotizate controlate de inteligență artificială pentru a reduce munca manuală din producția de alimente la scară mare, a renunțat la planul inițial de a automatiza bucătăriile din zona „fast casual” (restaurante cu servire rapidă, dar cu mâncare percepută ca mai „premium”). În schimb, compania s-a orientat către producția alimentară și clienți de tip enterprise, unde procesele sunt mai standardizate și volumele sunt mai mari. De ce contează pivotarea: volum, contracte și repetabilitate Compania spune că a depășit pragul de 100 de milioane de „servings” (porții). Un purtător de cuvânt definește o porție ca „o cantitate de mâncare pe care roboții noștri o depun într-o tavă de masă”. Nu este o masă completă, ci „o componentă” a unei mese, ceea ce indică un model de utilizare în linii de asamblare și fluxuri industriale, nu în bucătării de restaurant. În prezent, Chef Robotics lucrează cu clienți precum Amy’s Kitchen și Chef Bombay și colaborează cu „unul dintre cei mai mari furnizori de prânzuri școlare” din SUA, conform articolului. Următorul pas: „bucătării mai mici”, inclusiv catering aerian și ghost kitchens CEO-ul Rajat Bhageria afirmă că următoarea direcție este extinderea către ceea ce compania numește „bucătării mai mici”. Definiția este însă relativă: unul dintre clienții „mai mici” semnați recent ar fi „una dintre cele mai mari companii de catering aerian din lume”, potrivit lui Bhageria. Chef Robotics mai vizează: „ghost kitchens” (bucătării fără restaurant, care gătesc pentru livrări, inclusiv prin platforme precum DoorDash); pe termen mai lung, o revenire către fast casual, dar și locații precum stadioane și închisori, mai spune Bhageria. Datele din producție, folosite ca avantaj tehnologic Bhageria susține că datele generate din cele 100 de milioane de porții sunt folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială dedicate manipulării și ambalării alimentelor. Argumentul companiei este că mâncarea este dificil de gestionat de roboți din cauza naturii ei „alunecoase” și variabile, iar acumularea de date ar trebui să facă sistemele mai capabile în timp, sprijinind extinderea operațională. [...]
Bucharest Kicks a trecut de la revânzări pe OLX la un model omnicanal (magazin online și fizic), iar pivotul a venit cu lecții operaționale despre stocuri și cashflow, potrivit Wall-Street . Brandul fondat de Alexandru Pănăzan a pornit în 2019, dintr-o nevoie personală: își dorea sneakerși, dar nu își permitea modelele vizate. A cumpărat perechi ieftine de pe OLX și a început să le revândă pe paginile de Instagram care apăreau atunci, explică antreprenorul în cadrul Maratonului Interviurilor ecomTEAM, organizat la evenimentul ecomTEAM Fashion & Beauty. Trecerea la online și apoi la magazin fizic Creșterea a fost graduală, iar pașii de extindere au fost făcuți în doi ani-cheie: 2023: lansarea magazinului online ; 2025: deschiderea magazinului fizic . Pănăzan spune că tranziția către online a fost una dintre cele mai dificile etape, pentru că a adus „foarte multe lucruri noi” pentru care nu era pregătit și a durat mai mult decât estima. Miza operațională: stocurile și banii blocați Un punct sensibil în dezvoltare a fost gestionarea stocurilor. Fondatorul afirmă că a făcut „greșeli de stocuri”, cumpărând produse care nu s-au vândut, ceea ce a pus presiune pe capitalul blocat în marfă. În acest context, precomenzile (comenzi plasate înainte ca produsul să fie disponibil) au fost un instrument de lucru pentru gestionarea cashflow-ului (fluxul de numerar) și pentru continuarea dezvoltării, mai spune antreprenorul. Ce vinde Bucharest Kicks și ce caută clienții Bucharest Kicks comercializează sneakerși premium în ediție limitată și a extins recent oferta cu articole vestimentare . În plus, aduce produse și la comandă , argumentând că este imposibil să țină în stoc „toate” modelele, în toate mărimile. La nivel de preferințe, cererea variază sezonier, însă unele produse rămân constant populare: iarna: UGG ; vara: Yeezy ; pe site, constant: Jordan 4 și Yeezy . Ce urmează în 2026 Pentru 2026, obiectivul declarat este creșterea sustenabilă , cu accent pe extinderea echipei și pe implementări care să ridice „experiența clientului” la un nivel mai bun. În material nu sunt menționate ținte financiare sau investiții. [...]
Hermeus a atras 350 milioane de dolari pentru a dezvolta avioane hipersonice fără pilot , potrivit TechCrunch , într-o rundă care urcă evaluarea start-up-ului de apărare la 1 miliard de dolari. Compania, cu sediul în Los Angeles, spune că finanțarea îi va susține dezvoltarea a ceea ce numește „cel mai rapid avion fără pilot”, într-un moment în care investitorii de tip venture capital și corporațiile își cresc expunerea pe tehnologiile de apărare. Structura finanțării și investitorii implicați Din total, 200 milioane de dolari vin sub formă de capital (equity), runda fiind condusă de Khosla Ventures. Au participat și investitori existenți precum Canaan Partners, Founders Fund, In-Q-Tel și RTX Ventures. Bani noi au venit, între alții, de la fondul de investiții al conglomeratului media Cox Enterprises, de la Destiny Tech100 (o companie de investiții listată, de tip closed-end) și de la alți investitori menționați de companie. De ce 150 milioane de dolari sunt datorie și ce urmărește compania Restul de 150 milioane de dolari reprezintă finanțare prin datorie, iar cofondatorul și directorul general AJ Piplica a spus că această componentă ajută compania și acționariatul în extindere să păstreze mai mult control. „Construim mult hardware, ne extindem capacitățile de producție, iar dacă putem finanța o parte mare din cheltuieli fără diluare, aceasta este cu siguranță calea de urmat”, a declarat el. Contextul pieței: mai mulți bani către start-up-urile de apărare Runda Hermeus vine într-o perioadă în care finanțarea pentru start-up-urile din apărare crește, pe fondul interesului investitorilor financiari și strategici. TechCrunch citează date PitchBook, potrivit cărora investițiile de tip venture capital în „defense tech” au depășit 9 miliarde de dolari la nivel global anul trecut, în 265 de runde. În același set de date, investitorii corporativi au contribuit cu 2 miliarde de dolari, în 28 de runde, ceea ce sugerează o implicare mai mare a companiilor mari în finanțarea tehnologiilor cu utilizare militară. Schimbarea tehnică: de la motor propriu la colaborarea cu Pratt & Whitney Piplica pune o parte din succesul strângerii de fonduri pe seama unei decizii tehnice luate cu câțiva ani în urmă. Hermeus dezvoltase un motor propriu, „parțial din necesitate”, însă după discuțiile cu RTX Ventures a apărut o alternativă. Echipa a decis să lucreze cu Pratt & Whitney (subsidiară RTX) pentru a modifica motorul F100 al companiei aerospațiale, astfel încât să poată propulsa aeronava hipersonică Hermeus. Potrivit companiei, această alegere a însemnat un ritm mai rapid de dezvoltare, cu un motor deja testat, și a facilitat testarea și iterarea, în paralel cu obținerea de contracte cu guvernul SUA. Teste, prototipuri și planul de dezvoltare Luna trecută, Hermeus a zburat o versiune demonstrator a tehnologiei sale, de dimensiunea unui avion de vânătoare F-16. Compania a spus că următoarea iterație urmărește să atingă viteze supersonice, iar un al treilea avion este deja în lucru, potrivit lui Piplica. Abordarea de prototipare rapidă este rară în aviație, iar Piplica a indicat SpaceX drept un reper pentru cultura de a construi, testa, eșua, învăța și repeta până când vehiculul este „corect”. Angajări și riscul asumat în dezvoltare Noua rundă ar urma să ajute și la extinderea echipei, care se apropie deja de 300 de angajați. Piplica a spus că una dintre cele mai dificile probleme pentru Hermeus este formarea și atragerea de talent, în condițiile în care industria nu mai produce frecvent aeronave noi la scară completă. Compania a avut două zboruri de test reușite (un demonstrator mai mic, de trei ori, a zburat anul trecut), însă Piplica a insistat că programul trebuie construit cu așteptarea unor eșecuri pe parcurs, ca parte a prototipării rapide. Precizare despre „autonom” versus „fără pilot” TechCrunch notează și o corecție: o versiune anterioară a articolului folosea termenul „autonomous” în titlu. Aeronava Hermeus este „unmanned” (fără pilot la bord), ceea ce înseamnă că este controlată de la distanță, nu autonomă. [...]
Vodafone Business deschide înscrierile pentru un bootcamp gratuit dedicat antreprenorilor români , potrivit , evenimentul urmând să aibă loc pe 5-6 iunie 2026, în București, și să reunească până la 300 de participanți selectați. Programul, ajuns la o nouă ediție, este conceput ca o sesiune intensivă de mentorat și networking, în care antreprenorii pot lucra direct cu specialiști și oameni de afaceri cunoscuți pentru a-și dezvolta strategiile și a integra mai eficient tehnologia în propriile companii. Bootcamp-ul se desfășoară pe parcursul a două zile și propune o combinație de sesiuni practice, discuții aplicate și interacțiuni directe cu mentori. Accentul este pus pe soluții concrete și pe adaptarea afacerilor la cerințele actuale ale pieței, în care digitalizarea și eficiența operațională devin esențiale. Printre mentorii anunțați se regăsesc: Iancu Guda – analist financiar și antreprenor Andi Moisescu – realizator TV Horia Tecău – fondator Mind.Set.Match Radu Savopol – cofondator 5 to go Cristina Bâtlan – fondator Musette Temele abordate vizează domenii esențiale pentru dezvoltarea IMM-urilor: digitalizare și utilizarea inteligenței artificiale optimizarea proceselor interne securitate cibernetică raportare financiară și management branding personal și comunicare vânzări și comerț online Participarea este gratuită, însă accesul se face pe bază de selecție, în limita a 300 de locuri. Înscrierile sunt deschise până la 4 mai 2026, iar rezultatele selecției vor fi comunicate până pe 18 mai. Pentru eligibilitate, companiile trebuie să aibă sediul în România, minimum doi ani de activitate și o cifră de afaceri anuală de cel puțin 100.000 de euro. Programul a fost lansat în 2024 și a crescut constant ca amploare, de la 50 de participanți la prima ediție, la 300 în prezent. Inițiativa urmărește să ofere antreprenorilor instrumente practice pentru luarea deciziilor și adaptarea la un mediu economic în schimbare, în care tehnologia joacă un rol tot mai important. [...]
