Știri
Știri din categoria Apărare

România încearcă să-și conecteze industria de apărare la achizițiile NATO, după ce peste 20 de companii românești au prezentat la Bruxelles soluții tehnologice în fața agențiilor specializate ale Alianței, într-un demers pe care Guvernul îl leagă direct de accesul la o „piață de miliarde de euro”, potrivit Digi24.
Evenimentul „Romania Industry Day”, organizat la sediul NATO, a fost încheiat luni de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, alături de ministrul Economiei, Irineu Dărău, și de secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska. Mesajul central: România vrea să treacă de la rolul de cumpărător de securitate la cel de furnizor de soluții, cu efecte economice în țară.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), evenimentul a inclus consultări tehnice între companiile românești și două agenții NATO:
Discuțiile au vizat domenii precum anti-dronă, securitate cibernetică și inteligență artificială, adică arii în care NATO cumpără atât echipamente, cât și servicii și integrare tehnologică.
MAE plasează demersul în contextul în care „bugetele aliate pentru apărare depășesc 1,4 trilioane de dolari anual”, iar Oana Țoiu a susținut că firmele participante au „uși deschise” către o piață de ordinul miliardelor de euro.
În același cadru, ministra a legat explicit promovarea industriei de apărare de obiective interne de ocupare și dezvoltare:
„Patriotismul economic înseamnă exact acest lucru, să deschidem uşile NATO pentru companiile noastre, astfel încât investiţiile în apărare să genereze locuri de muncă de înaltă calificare şi prosperitate acasă”.
MAE afirmă că „Romania Industry Day” face parte din eforturile de revitalizare a diplomației economice a României, în perspectiva unor reuniuni strategice NATO, inclusiv Summitul B9 de la București și summitul Alianței de la Ankara. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre contracte semnate sau valori ale unor potențiale comenzi.
Recomandate

România încearcă să intre direct în lanțul de achiziții al NATO printr-un eveniment organizat în premieră la sediul Alianței din Bruxelles, menit să sprijine companiile românești să devină furnizori ai structurilor NATO, potrivit News . „ Romania Industry Day ” este deschis luni de ministrul de Externe, Oana Țoiu, și ministrul Economiei, Irineu Darău, iar delegația include specialiști și reprezentanți ai „peste 20 de companii” din domenii precum inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică. Miza economică invocată de ministrul de Externe este accesul la un buget de achiziții și capabilități de apărare de dimensiuni foarte mari la nivelul Alianței. Oana Țoiu indică faptul că „cheltuielile totale anuale ale Aliaților pentru cerințele de apărare au depășit 1,4 trilioane”, argumentând că industria românească „trebuie să fie conectată strategic la acest lanț global de achiziții”. „Nu mergem acolo în vizită, ci alături de specialiștii noștri și de peste 20 de companii românești care fac performanță în inteligență artificială, drone, securitate cibernetică și aeronautică.” Ce urmărește concret evenimentul Conform datelor transmise de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), obiectivul central este creșterea profilului industriei naționale de apărare și a sectorului de securitate cibernetică drept furnizori potențiali pentru Aliați, prin contact direct cu structurile relevante ale NATO. Evenimentul include consultări la nivel înalt cu: Agenția NATO pentru Comunicații și Informatică (NCIA) ; Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Scopul acestor întâlniri este „identificarea unor modalități concrete” de integrare a companiilor românești în viitoare programe de înzestrare și în activități de suport logistic ale Alianței. Cine a organizat și ce tip de companii participă MAE precizează că evenimentul este organizat la inițiativa ministrului Afacerilor Externe, prin Delegația Permanentă a României la NATO, cu sprijin tehnic și logistic din partea Ministerului Economiei, care a gestionat și selecția companiilor participante. În lista de domenii reprezentate de operatorii economici confirmați sunt menționate atât companii private, cât și de stat, cu portofolii în: dezvoltare software; comunicații securizate; sisteme satelitare; tehnologie anti-dronă; aeronautică; armament de ultimă generație. De ce contează pentru companii și pentru stat Mesajul politic al inițiativei este că securitatea în 2026 nu mai înseamnă doar prezență militară, ci și capacitate industrială, iar intrarea firmelor românești în contracte NATO ar putea avea efecte economice interne, de la locuri de muncă la dezvoltare de tehnologie. În același timp, MAE încadrează demersul ca etapă în eforturile de „diplomație economică” și ca parte a pregătirii pentru Summitul B9 de la București și Summitul NATO de la Ankara, conform declarațiilor Oanei Țoiu. [...]

Avertismentul șefului Comandamentului Spațial al SUA mută presiunea pe apărarea sateliților , într-un moment în care Europa și NATO discută accelerarea producției de armament și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Digi24 . Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Spațial al SUA, a spus că Vladimir Putin ar pregăti un atac de tip „Pearl Harbor” împotriva sateliților, prin plasarea pe orbită a unei arme nucleare antisatelit. Într-o declarație pentru The Times, Whiting a afirmat că o astfel de armă ar pune în pericol sateliții aflați pe orbita joasă a Pământului și ar produce un rezultat „pe care pur și simplu nu l-am putea tolera”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Daily Mail . De ce contează: sateliții sunt infrastructură critică, iar riscul e sistemic Miza depășește zona strict militară: sateliții susțin comunicații, navigație (GPS) și o parte din funcționarea economiei moderne. Whiting a mai spus că Rusia „continuă să investească în arme antispațiale” și a indicat drept element al acestei strategii „bruiajul susținut al comunicațiilor prin satelit și al GPS-ului”, la o scară care ar pune „în pericol avioanele civile”. Generalul a refuzat să comenteze cum a ajuns SUA la concluzia privind planurile Kremlinului, potrivit materialului citat. Implicații de reglementare: posibilă încălcare a Tratatului privind spațiul cosmic Dacă informațiile s-ar confirma, ar fi „o încălcare majoră” a Tratatului privind spațiul cosmic, la care Rusia este semnatară, mai arată articolul. În termeni practici, o astfel de evoluție ar ridica presiunea pentru măsuri de descurajare și protecție a infrastructurii spațiale, inclusiv prin cooperare între aliați. Context NATO–UE: cheltuieli mai mari și producție industrială de apărare Pe fondul „agresivității crescute” a Rusiei, lideri ai UE și NATO au discutat în aceste zile despre consolidarea producției europene de armament. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte : „Trebuie să investim mai mult, să producem mai mult și să facem ambele lucruri mai repede.” În același timp, aliații NATO s-au angajat anul trecut să majoreze cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% din PIB, în încercarea de a răspunde criticilor privind nivelul insuficient al investițiilor europene în apărare. Oficialii NATO spun că producția industrială va fi unul dintre subiectele centrale ale viitorului summit al alianței de la Ankara. Rutte a scris că „o Europă mai puternică înseamnă un NATO mai puternic” și că discuțiile cu von der Leyen au vizat inclusiv creșterea producției industriale de apărare, continuarea sprijinului pentru Ucraina și protejarea infrastructurii critice. [...]

Posibila desfășurare în Polonia a avioanelor franceze echipate cu focoase nucleare ar ridica miza descurajării pe flancul estic al NATO și ar împinge Europa spre o arhitectură de securitate mai autonomă, într-un moment în care relația transatlantică este descrisă ca mai puțin predictibilă, potrivit Antena 3 . La Gdansk, președintele Franței, Emmanuel Macron , și premierul Poloniei, Donald Tusk, au anunțat că cele două țări au convenit să-și consolideze „semnificativ” cooperarea în apărare, inclusiv în sfera descurajării nucleare. Macron a spus că „ar putea exista desfășurări” în Polonia de avioane militare franceze echipate cu focoase nucleare și că în lunile următoare se va lucra pentru „progrese concrete”, mai ales pe componenta nucleară. Ce înseamnă acordul, dincolo de componenta nucleară Cei doi lideri au indicat că parteneriatul consolidat ar putea acoperi mai multe paliere, de la capabilități până la industrie, inclusiv: descurajare nucleară; sateliți militari; exerciții comune; industria de apărare; schimb de informații. Tusk a susținut că această cooperare „nu cunoaște limite”, referindu-se atât la domeniul nuclear, cât și la exercițiile comune. Controlul asupra deciziei de folosire a forței rămâne la Paris Franța a precizat că va păstra „controlul deplin” asupra deciziei de a recurge la forță. În același timp, potrivit informațiilor prezentate, forțele poloneze ar putea contribui cu elemente precum avertizarea timpurie și apărarea antiaeriană. Contextul politic al întâlnirii este legat de percepția unei amenințări militare rusești și de semnalele de distanțare ale SUA față de aliații europeni. Antena 3 notează că Euronews a relatat despre declarații ale președintelui american Donald Trump la adresa NATO, inclusiv calificarea alianței drept „un tigru de hârtie”. Componenta industrială: sateliți militari pentru Polonia În timpul vizitei, Airbus, compania franceză Thales și grupul polonez Radmor au anunțat un acord pentru dezvoltarea de sateliți militari de comunicații. Acordul vizează sateliți geostaționari care vor deservi forțele armate poloneze și a fost semnat în prezența miniștrilor apărării din cele două țări. Unde se vede tensiunea: „preferința europeană” vs. achizițiile din SUA Macron a revenit la ideea de „preferință europeană” în achizițiile militare, pentru mai multă independență și autosuficiență pe continent, o temă care, potrivit materialului, a generat tensiuni cu unele state din Europa de Est, inclusiv Polonia, atașate de relația cu SUA și dependente de sisteme americane. Polonia a investit masiv în modernizarea armatei, iar cheltuielile militare „se preconizează” că vor depăși 4,8% din PIB în 2026. Un diplomat european citat de AFP a spus că Varșovia a plasat „comenzi colosale” pentru echipamente americane, între care avioane F-35, elicoptere Apache, rachete Patriot și tancuri Abrams. În paralel, Polonia participă la programul UE SAFE (Security Action For Europe) , intrat în vigoare anul trecut, care permite accesarea de împrumuturi europene pentru achiziții de armament și extinderea capacităților de producție. În țară există însă opoziție: președintele Karol Nawrocki a calificat SAFE drept o amenințare la adresa „independenței” Poloniei, potrivit articolului. În conferința de presă, Tusk a spus că „strategia Washingtonului s-a schimbat” față de europeni, dar a insistat că relațiile polono-americane și euro-americane rămân „foarte importante”. [...]

Fostul șef al Mossad , Yossi Cohen , avertizează că Israelul nu ar trebui să se bazeze pe acorduri cu Iranul , susținând că Teheranul „va continua să mintă” și că niciun acord sau armistițiu nu îi va schimba „ambițiile fundamentale”, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute luni seară, la o ceremonie de Ziua Comemorării (Remembrance Day) la Ierusalim, unde Cohen a legat mesajul de confruntarea de durată a Israelului cu Iranul și cu aliații regionali ai acestuia. În discurs, el a spus că, în pofida realizărilor militare și de informații recente ale Israelului, „lupta pentru Statul Israel nu s-a încheiat”, iar israelienii vor fi în continuare chemați la „sacrificiu”. Mesajul cu implicații operaționale: „să nu ne amăgim” Cohen a invocat două operațiuni recente – „Operation Rising Lion” și „Operation Roaring Lion” – în care, potrivit textului discursului citat de publicație, armata israeliană (IDF) și comunitatea de informații „au demonstrat forța militară și de informații” a Israelului. În același timp, el a avertizat împotriva complacenței: „Dar nu trebuie să ne amăgim: iranienii vor continua să mintă și nu trebuie să avem încredere în ei sau să ne culcăm pe lauri. Niciun acord sau armistițiu nu le va schimba ambițiile fundamentale.” În logica discursului, concluzia este una de continuitate operațională: cooperarea dintre IDF și Mossad rămâne esențială, iar o parte semnificativă a activității se desfășoară în „bătălii vaste și tăcute, mult dincolo de granițele noastre”, după cum a formulat Cohen. Țintele invocate: Iran, programul nuclear și „proxy”-urile regionale Fostul director al Mossad a spus că eforturile comune ale IDF și Mossad au vizat „campania de limitare împotriva Iranului”, oprirea ambițiilor nucleare ale acestuia și lupta împotriva organizațiilor aliate Iranului, menționând Libanul și Fâșia Gaza. Contextul discursului: accent pe costul uman și obligațiile statului Deși linia cea mai „de știre” a fost avertismentul privind Iranul, o mare parte a intervenției a fost dedicată familiilor îndoliate, pe care Cohen le-a numit „coloana vertebrală a Statului Israel”. El a afirmat că statul are datoria să le asigure drepturi „ancorate și protejate”, descriind acest lucru drept „minimul” datorat în raport cu sacrificiul lor. [...]

Armata Chinei își testează integrarea dronelor și a „câinilor roboți” în lupta urbană , într-un exercițiu care indică o orientare tot mai apăsată spre automatizare și sisteme fără pilot la nivel tactic, potrivit CNN . Materialul video, relatat de corespondentul CNN Will Ripley, arată că armata chineză a testat drone și câini roboți într-un antrenament de război urban. Din informațiile disponibile în clip nu reies detalii despre unitățile implicate, tipurile exacte de drone sau capabilitățile tehnice ale platformelor robotizate, nici despre rezultatele exercițiului sau pașii următori. Totuși, simpla includere a acestor sisteme într-un scenariu urban sugerează că ele sunt evaluate pentru utilizare operațională în medii complexe, unde mobilitatea, recunoașterea și lovirea rapidă pot face diferența. [...]

Atacurile ucrainene au vizat simultan capacitatea navală și un nod energetic rusesc la Marea Neagră , într-o escaladare cu potențial impact operațional asupra logisticii militare și a exporturilor de produse petroliere, potrivit Digi24 . Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunțat că unitatea sa specială „Ghosts” a lovit „cu succes” două nave de desant rusești de mari dimensiuni în Crimeea ocupată, în noaptea de duminică spre luni, informație relatată de Reuters și Unian. Conform GUR, navele se aflau în Golful Sevastopol și ar fi vorba despre „Iamal” (proiect 775) și „Nikolai Filcenkov” (proiect 1171), ambele parte a Flotei ruse din Marea Neagră . GUR susține că navele au suferit „pagube serioase” și „s-ar putea să nu fie capabile să intre prea curând în funcțiune”. Unian notează, pe baza datelor prezentate, că „Iamal” (construită în 1988) ar avea un cost estimat de peste 80 de milioane de dolari, iar „Nikolai Filcenkov” (construită în 1975) de peste 70 de milioane de dolari. Tuapse, incendiu într-un port-cheie pentru produse petroliere În paralel, Moscova a anunțat un nou atac ucrainean cu drone asupra portului rusesc Tuapse, la Marea Neagră, care a provocat un incendiu și moartea unei persoane, la câteva ore după ce un incendiu fusese stins în urma unui atac similar din 16 aprilie, potrivit Reuters. Tuapse este descris ca unul dintre principalele porturi din sudul Rusiei și un nod de export pentru produse petroliere, operând totodată transporturi de cărbune și îngrășăminte. În zonă se află și o rafinărie de petrol cu același nume, deținută de Rosneft . Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a declarat pe aplicația de mesagerie MAX că „Tuapse a fost ținta unui nou atac masiv cu drone” și că „a izbucnit un incendiu în port”. El a mai spus că un bărbat a fost ucis și un altul rănit, iar resturi de drone au avariat mai multe clădiri din oraș, inclusiv o școală primară, o grădiniță, un muzeu, o biserică, un bloc de locuințe și o conductă de gaze. Parchetul local din Tuapse a anunțat avarierea infrastructurii de transport din port, iar agenția rusă RIA Novosti a informat că școlile din localitate și-au suspendat cursurile pentru luni. Ce indică datele despre amploarea atacului cu drone Ministerul rus al Apărării a declarat că 112 drone ucrainene au fost distruse deasupra a șapte regiuni ruse, precum și deasupra Mării Negre și a Mării Azov. În articol se mai arată că terminalele portului Tuapse exportă nafta, păcura, „motorina de vid” (VGO – un intermediar obținut la distilarea în vid a țițeiului) și motorină cu conținut ridicat de sulf, produse de rafinăria locală, dar și de alte unități de prelucrare a petrolului din Rusia. [...]