Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Cursor negociază o finanțare de peste 2 miliarde de dolari la o evaluare de 50 miliarde de dolari, într-un semnal că piața începe să plătească multipli foarte mari pentru startupurile de „AI pentru programare” care reușesc să împingă rapid vânzările în zona de enterprise, potrivit TechCrunch.
Runda, încă în discuție, ar urma să fie condusă de investitorii existenți Thrive și Andreessen Horowitz, la o evaluare de 50 miliarde de dolari înainte de intrarea capitalului nou (pre-money), conform a patru surse citate de publicație. Battery Ventures ar putea participa ca investitor nou, iar Nvidia este așteptată să investească, potrivit uneia dintre surse. Deși runda este deja suprasubscrisă, termenii nu sunt finali și se pot schimba.
Dacă tranzacția se închide în forma discutată, ar însemna aproape dublarea evaluării post-money de 29,3 miliarde de dolari pe care Cursor a primit-o la runda anterioară, în urmă cu șase luni, notează TechCrunch. Ca ordin de mărime, 2 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 9,2 miliarde lei, iar 50 miliarde de dolari aproximativ 230 miliarde lei.
Cursor operează într-o zonă extrem de aglomerată, cu produse rivale precum Claude Code (Anthropic) și o versiune revizuită a Codex (OpenAI). Cu toate acestea, veniturile companiei continuă să crească rapid, iar Cursor ar prognoza că va încheia 2026 cu un „annualized revenue run rate” (venit anualizat calculat prin extrapolarea vânzărilor recente) de peste 6 miliarde de dolari, potrivit a două persoane familiarizate cu situația.
Publicația amintește și un reper anterior: în februarie, Cursor ar fi atins 2 miliarde de dolari venit anualizat, conform unui raport Bloomberg.
Un element important pentru sustenabilitatea modelului este costul de operare al produsului, în special când startupurile se bazează pe modele AI ale unor terți. Cursor ar fi funcționat până de curând cu marje brute negative (adică îl costa mai mult să ruleze produsul decât încasa), însă introducerea unui model proprietar numit Composer, în noiembrie, și posibilitatea de a apela la modele mai ieftine, precum Kimi din China, ar fi ajutat compania să ajungă la o profitabilitate ușoară la nivel de marjă brută, potrivit surselor.
La nivel mai detaliat, Cursor ar fi ajuns pe marje brute pozitive pe vânzările către companii mari, dar ar continua să piardă bani pe conturile individuale ale dezvoltatorilor, potrivit unei persoane citate.
Dincolo de cifrele de finanțare, TechCrunch indică o problemă structurală pentru startupurile de „AI coding”: dependența de furnizori de modele. Cursor încearcă să se bazeze mai puțin pe furnizori externi pentru a reduce riscul de a fi „înlocuită” chiar de aceștia, în special de Anthropic, al cărei Claude Code este prezentat drept principalul rival.
Cursor și Battery Ventures au refuzat să comenteze, iar Thrive, Andreessen Horowitz și Nvidia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit publicației.
Cursor (fostă Anysphere) a fost cofondată în 2022 de Michael Truell, Sualeh Asif, Arvid Lunnemark și Aman Sanger, pe când erau studenți la MIT.
Recomandate
Inteligența artificială începe să afecteze direct valoarea startup-urilor lansate înainte de era ChatGPT , arată o analiză publicată de CNBC , bazată pe date PitchBook și pe discuții cu investitori și fondatori din Silicon Valley. În timp ce atenția publică s-a concentrat aproape exclusiv pe succesul unor companii precum OpenAI sau Anthropic, o altă tendință prinde contur în industria tehnologică: multe dintre startup-urile care dominau piața înainte de explozia AI generative pierd finanțări, își văd evaluările reduse și sunt nevoite să se adapteze unei piețe care funcționează după reguli complet diferite. Aproape jumătate dintre unicorni nu au mai atras bani noi Datele PitchBook citate de CNBC indică o răcire puternică a pieței: aproape jumătate dintre cei 857 de unicorni americani nu au mai atras finanțare în ultimii trei ani; companiile care au ridicat capital în 2021 valorează acum, în medie, cu 68% mai puțin; startup-urile finanțate în 2022 au suferit o scădere medie a evaluărilor de 52%. Aceste cifre arată că nu este vorba doar despre o corecție după perioada pandemiei, ci despre o schimbare de percepție privind modul în care sunt evaluate companiile software. De ce sunt avantajate startup-urile construite pentru AI În trecut, investitorii apreciau companiile care creșteau rapid, angajau masiv și atrăgeau constant capital. Astăzi, aceeași structură poate fi privită ca o vulnerabilitate. Motivul este simplu: instrumentele bazate pe inteligență artificială permit unor echipe foarte mici să dezvolte produse și servicii care înainte necesitau sute de angajați. În noul context, investitorii sunt atrași de: echipe reduse; costuri operaționale mici; produse construite direct pentru utilizarea AI; capacitatea de dezvoltare rapidă fără extinderea masivă a personalului. Problema companiilor deja mature Pentru startup-urile mai vechi, provocarea nu este doar concurența. Multe dintre aceste firme au: infrastructuri dezvoltate înaintea erei AI; costuri salariale ridicate; procese interne complexe; modele de tarifare bazate pe numărul de utilizatori umani. Pe măsură ce agenții AI încep să folosească software în locul oamenilor, unele dintre aceste modele de afaceri devin mai greu de susținut. Adaptarea presupune investiții noi și restructurări costisitoare. Apar tot mai mulți „unicorni căzuți” PitchBook include pe lista companiilor care și-au pierdut statutul de vedete ale pieței nume cunoscute precum: Companie Domeniu Glossier cosmetice Brooklinen produse pentru casă AG1 suplimente alimentare Betterment servicii financiare SeatGeek bilete și evenimente Savage X Fenty modă Aceste companii nu dispar neapărat, însă diferența dintre o afacere profitabilă și una evaluată la miliarde de dolari devine din ce în ce mai importantă într-un mediu în care investitorii cer rezultate concrete. Întrebarea care schimbă Silicon Valley Potrivit analizei CNBC, investitorii au început să privească multe startup-uri printr-o lentilă nouă: dacă produsul are succes, cât de greu ar fi pentru OpenAI, Anthropic sau Google să ofere ceva similar? În urmă cu doar câțiva ani, o astfel de întrebare părea exagerată. Astăzi a devenit un criteriu esențial în evaluarea unei afaceri tehnologice. Pentru utilizatori, schimbarea poate însemna produse mai bune și costuri mai mici. Pentru industrie însă, efectele sunt mai complexe. Dacă inteligența artificială reduce dramatic numărul de oameni necesari pentru construirea unor companii valoroase, atunci nu doar startup-urile lansate înainte de ChatGPT vor fi afectate, ci și modelul de creștere care a alimentat industria tehnologică în ultimele două decenii. Primele semne sunt deja vizibile, iar numărul tot mai mare de unicorni care își pierd valoarea sugerează că revoluția AI nu mai este o promisiune despre viitor, ci o realitate care redesenează piața chiar acum. [...]
Trei startupuri fondate de femei au atras finanțări de 60.000 de euro (aprox. 303.000 lei) într-un program privat , într-un semnal că granturile mici, dar țintite, rămân o sursă relevantă de capital pentru creștere în zona de antreprenoriat la început de drum, potrivit Libertatea . Granturile au fost acordate în cadrul programului She’s Next , derulat de Visa și ING Bank România, în colaborare cu Impact Hub Bucharest. Cele trei câștigătoare sunt Iulia Suciu (ZEN-VITA), Cristina Olteanu (AlbAlb) și Carina Sava (Watermelon Agency), toate din București. Cum s-au împărțit granturile și când au fost acordate Finanțările au fost decise la Pitch Day, organizat pe 27 mai, la București , ca parte a galei de premiere She’s Next. Sumele au fost: 30.000 de euro (aprox. 151.500 lei) 20.000 de euro (aprox. 101.000 lei) 10.000 de euro (aprox. 50.500 lei) Ce planuri de investiții au anunțat câștigătoarele Din informațiile prezentate, banii sunt orientați către investiții operaționale și extindere, nu către acoperirea unor costuri curente: ZEN-VITA (kombucha) : investiții în echipamente de producție, extinderea echipei și activări în magazine, cu obiectivul de a crește distribuția. Brandul este deja prezent în peste 100 de locații din România, inclusiv în rețele precum Farmacia Tei, Bebe Tei, Carrefour, Freshful și Sezamo. AlbAlb (produse de la artiști locali) : dezvoltarea unei platforme de comerț online curatoriate, dedicată exclusiv creatorilor români, cu utilizarea digitalizării, automatizării și inteligenței artificiale pentru a replica online experiența din showroom și a o extinde la nivel național și în diaspora. Watermelon Agency (management artistic în muzică) : dezvoltarea infrastructurii de producție (amenajarea unui studio de înregistrări), extinderea echipei creative prin colaborarea cu un producător muzical și investiții în primele piese realizate direct cu artiștii. Context: interes ridicat, selecție restrânsă A doua ediție a programului a atras aproape 1.000 de companii fondate de femei, iar 10 antreprenoare au fost selectate în etapa finală. În finală au ajuns zece afaceri: Casa Petrina, Telinfinity, AER, Castelul Maria, AlbAlb, IONA, ZEN-VITA, Almek Wood Arch, Watermelon Agency și Lime Studio. Pe parcurs, finalistele au avut sesiuni de mentorat și coaching de grup, cu antreprenoare și specialiști din mediul de business, conform aceleiași surse. [...]
Orange România duce Orange Fab la 58 de startup-uri , după ce a selectat încă patru companii în programul său de accelerare, cu accent pe securitate cibernetică, drone conectate 5G și servicii digitale cu impact social, potrivit Orange Romania . Miza operațională este accesul la infrastructura și expertiza operatorului – inclusiv Orange 5G Lab – pentru testare, proiecte pilot și, implicit, scurtarea drumului către adopția în piață. Noile startup-uri intră într-un „ecosistem deschis de inovare”, cu mentorat, acces la tehnologie și oportunități de colaborare, iar cohorta include companii aflate în stadii diferite, de la concept/prototip până la produse deja lansate și clienți activi. Programul este prezent de 9 ani în România. „Prin acces la resursele, expertiza și rețeaua Orange, ne propunem să le sprijinim în validarea soluțiilor, dezvoltarea de proiecte pilot și accelerarea adoptării lor în piață”, a declarat Ana Ciobanu, Startup Programs Manager. Cine sunt cele patru startup-uri și ce soluții aduc Alpha by Zendra : platformă de securitate cibernetică pentru automatizarea evaluării vulnerabilităților („vulnerability assessment”) și a testelor de penetrare („penetration testing”), cu evaluare continuă a infrastructurii IT/aplicațiilor web și generare de rapoarte și recomandări de remediere. BraveX Aero : dezvoltă drone pentru supraveghere aeriană și operațiuni critice, combinând drone autonome, senzori și software de analiză pentru informații în timp real; pentru apărare, lucrează și la drone de tip interceptor (menționate cu viteză de 500 km/oră) și drone-țintă pentru calibrarea sistemelor. Solomonar : sisteme inteligente de drone conectate prin 5G și inteligență artificială, pentru transmiterea de date și imagini în timp real în medii critice (urgențe, infrastructură, securitate). TeleSenior : servicii de teleasistență pentru vârstnici, cu dispozitive pentru detectarea căderilor și alerte SOS, monitorizare în timp real și call center 24/7. Ce primesc în Orange Fab: pilotare și testare în Orange 5G Lab Orange România precizează că startup-urile vor beneficia de: mentorat din partea experților Orange pentru dezvoltarea produselor și consolidarea modelelor de business; sprijin pentru accesarea unor granturi de cercetare și inovare; suport pentru implementarea unor proiecte pilot; acces la infrastructura Orange 5G Lab, pentru testare și optimizare de soluții bazate pe 5G, IoT (internetul obiectelor) și AI (inteligență artificială). În cazul BraveX Aero și Solomonar, compania evidențiază și componenta „dual-use” (tehnologii cu utilizare civilă și militară), într-un segment al dronelor descris ca fiind „în evoluție accelerată” la nivel european. Mai multe detalii despre program sunt disponibile pe Orange Fab . [...]
Evaluarea Anthropic la 965 miliarde de dolari a dublat averile celor șapte cofondatori la 16,6 miliarde fiecare , potrivit HotNews , care citează estimările Forbes. Saltul vine după o nouă rundă de finanțare anunțată joi, în urma căreia startup-ul american de inteligență artificială a devenit, conform datelor prezentate, cel mai valoros din domeniu. Anthropic, compania care dezvoltă modelele Claude, a comunicat că a strâns 65 miliarde de dolari (aprox. 299 miliarde lei) într-o rundă care i-a urcat evaluarea la 965 miliarde de dolari (aprox. 4.439 miliarde lei). Publicația notează că astfel Anthropic a depășit OpenAI , evaluată la 852 miliarde de dolari (aprox. 3.919 miliarde lei). Cum se traduce evaluarea în averile fondatorilor Potrivit Forbes (citat de HotNews), fiecare dintre cei șapte cofondatori ar deține „puțin peste 1,7%” din companie, ceea ce ar duce averea netă a fiecăruia la 16,6 miliarde de dolari (aprox. 76,4 miliarde lei), de peste două ori mai mult decât anterior. Cei șapte cofondatori menționați sunt: Dario Amodei și Daniela Amodei; Jack Clark; Sam McCandlish; Chris Olah; Tom Brown; Jared Kaplan. Context: comparația cu participațiile din OpenAI În același material sunt menționate și repere din OpenAI, pe baza unor declarații făcute în procesul dintre companie și Elon Musk, la începutul lunii: președintele OpenAI, Greg Brockman, ar fi spus că participația sa valorează aproape 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 miliarde lei); cofondatorul Ilya Sutskever ar fi indicat o valoare de aproximativ 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei); CEO-ul Sam Altman „nu deține nicio participație directă” în OpenAI, deși Forbes îi estimează averea la 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei) din alte investiții. De ce contează: ritmul de creștere al evaluării Forbes mai estimează că evaluarea Anthropic a urcat la aproape un trilion de dolari de la 380 de miliarde de dolari în urmă cu patru luni și este de peste 15 ori mai mare decât nivelul de 61,5 miliarde de dolari de acum un an, un ritm care arată cât de rapid se transferă valoarea din finanțări în averi pe hârtie pentru fondatorii startup-urilor de AI. [...]
Startupul berlinez Stark negociază o rundă de cel puțin 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) la o evaluare de circa 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei), un pariu pe industrializarea rapidă a dronelor autonome de atac , potrivit The Next Web . Dacă tranzacția se închide, ar însemna mai mult decât dublarea evaluării față de începutul acestui an, când compania ar fi trecut pragul de 1 miliard euro, la doar 18 luni de la înființare. Stark este un startup de „defence-tech” (tehnologie pentru apărare) fondat în 2024, care dezvoltă sisteme autonome de lovire, în special „loitering munitions” – muniții rătăcitoare, adică drone proiectate să staționeze deasupra unei zone, să identifice ținte și să se autodistrugă la impact. Produsul principal, Virtus, ar identifica și ar lovi ținte în mod autonom înainte de detonare; categoria este cunoscută popular drept „drone kamikaze”. De ce contează: capitalul se mută de la prototip la producție Miza economică a rundei nu este doar evaluarea în sine, ci finanțarea tranziției către producție la scară industrială – etapa care separă multe startupuri de apărare de furnizorii reali pentru armate. Publicația notează că Stark are contracte și un produs, dar nu ar fi demonstrat încă producția la volumele cerute de achizițiile militare, iar cei 300 milioane euro ar reprezenta capitalul necesar pentru a construi capacitate înainte ca piața să fie „ocupată” de competitori. În același timp, ritmul de creștere al evaluării este neobișnuit chiar și pentru defence-tech: Stark ar fi devenit „unicorn” (evaluare de peste 1 miliard euro) mai devreme în 2026, iar o evaluare de 2,5 miliarde euro la câteva luni distanță ar plasa compania printre cele mai rapide creșteri din istoria startupurilor europene din domeniu, conform articolului. Context: competiție strânsă în Germania și un val mai larg de finanțări Stark a fost cofondată de Florian Seibel (care a fondat anterior Quantum Systems ) și Johannes Schaback. Această suprapunere de fondatori adaugă o dimensiune competitivă într-o piață în care mai multe companii germane vizează aceleași contracte militare, același talent ingineresc și același capital de investiții. The Next Web plasează runda Stark într-un val mai larg de finanțări în defence-tech, cu exemple precum: Helsing (Munchen), care ar strânge 1,2 miliarde dolari (aprox. 5,5 miliarde lei) la o evaluare de 18 miliarde dolari (aprox. 82,8 miliarde lei); Quantum Systems, care ar fi atras 340 milioane euro în 2025 și ar fi evaluată la peste 3 miliarde euro; Anduril (SUA), care ar fi strâns 5 miliarde dolari (aprox. 23 miliarde lei) la o evaluare de 61 miliarde dolari (aprox. 280,6 miliarde lei); Destinus (Olanda), care ar strânge 200 milioane euro înaintea unei listări la Amsterdam, la o evaluare de 5 miliarde euro. Riscuri și ce urmează Compania ar fi avut și dificultăți: articolul menționează probleme tehnice în timpul unor teste militare în Germania și Marea Britanie anul trecut, deși Stark ar fi continuat să obțină contracte și să își extindă portofoliul. Pentru investitori, pariul este că dronele autonome de atac vor ajunge „marfă” produsă și folosită în zeci de mii de unități. Pentru Stark, următorul test este execuția: dacă finanțarea se concretizează, presiunea se mută de la promisiune și prototip la livrare și producție la scară, într-o competiție europeană care se intensifică rapid. [...]
Un startup din Hawaii propune ca ambarcațiunile militare să fie „produse” local, din fișiere digitale, prin imprimare 3D , o schimbare care ar putea scurta semnificativ timpii de înlocuire a echipamentelor în teatre îndepărtate de operațiuni, potrivit Interesting Engineering . Voltage Vessels a înscris pentru evaluare în zona apărării maritime americane o ambarcațiune de tip RHIB (barcă rigidă cu tuburi gonflabile) de 6 metri, construită prin imprimare 3D dintr-un material compozit pe bază de bazalt vulcanic și plastic reciclat. Compania explorează și o posibilă integrare în programe navale autonome. Miza: logistică mai scurtă în Indo-Pacific Ideea centrală nu este doar o barcă nouă, ci un model de producție „distribuit”: în loc ca ambarcațiunile (sau carenele de schimb) să fie fabricate în șantiere navale și transportate pe distanțe mari, acestea ar putea fi imprimate mai aproape de zonele de operare, folosind proiecte digitale și materie primă local disponibilă. Publicația notează că relevanța este ridicată pentru operațiunile SUA din Indo-Pacific, unde înlocuirea activelor maritime avariate poate depinde de lanțuri logistice lungi. Cum a fost realizată ambarcațiunea Voltage Vessels își bazează propunerea pe fabricație aditivă (imprimare 3D industrială) și pe un material propriu, Eclipse X9: PETG reciclat (un tip de termoplastic) ranforsat cu fibră de bazalt tocată, bazaltul fiind o resursă abundentă în Hawaii. Ambarcațiunea RHIB de 6 metri a fost produsă cu un sistem de imprimare 3D de mari dimensiuni de la CEAD, folosit deja în aplicații pentru materiale compozite. Ce susține compania despre materialul Eclipse X9 În articol sunt menționate rezultate de testare atribuite University of Maine Advanced Structures and Composites Center , citate de Defense Blog. Conform acestor informații, Eclipse X9 ar fi atins o rezistență la tracțiune de aproximativ 108 MPa pe direcția de imprimare, față de circa 49 MPa pentru un material compozit de referință (HDPro). De asemenea, rezistența la încovoiere ar fi depășit alternative uzuale pe bază de PETG cu umplutură de lemn. Voltage Vessels mai afirmă că materialul și-ar fi păstrat peste 90% din rezistență după mai mult de doi ani de expunere la apă sărată, cu o absorbție de apă sub 0,4%. Un alt argument invocat este comportamentul electromagnetic: fibra de bazalt este neconductoare și ar avea proprietăți dielectrice reduse, ceea ce compania spune că poate ajuta la „transparența” pentru frecvențe radio în cazul navelor autonome cu senzori și echipamente de comunicații, însă evaluările ar fi încă în desfășurare pentru frecvențe specifice. Ce urmează și unde ar putea apărea efectul economic Dacă modelul ar fi adoptat, impactul ar veni din mutarea unei părți din producție din șantiere navale către „noduri” regionale capabile să imprime carene și componente structurale din fișiere digitale. Voltage Vessels susține că infrastructura sa din SUA ar putea ajunge la o capacitate de circa 15.000 de tone metrice de material pe an și că sunt planificate noduri de producție regionale în cadrul Indo-Pacific. În plus, compania indică un potențial element de economie circulară: PETG-ul poate fi reprocesat, iar structurile imprimate scoase din uz ar putea fi mărunțite și refolosite ca materie primă. [...]
