Știri
Știri din categoria Retail
Temu a început să aplice în România taxa de 25 de lei pe comandă pentru coletele expediate din afara UE, o schimbare care ridică direct costul final pentru o parte din cumpărătorii platformei și poate tempera avantajul de preț al importurilor ieftine, potrivit Wall-Street. Măsura vine la peste patru luni după intrarea în vigoare a taxei introduse de Guvern la 1 ianuarie 2026, în timp ce Shein ar fi aplicat-o încă din ianuarie.
Temu afișează utilizatorilor un mesaj potrivit căruia va percepe o taxă suplimentară de 25 lei per comandă pentru bunurile expediate din țări din afara UE, atunci când valoarea comenzii este de 145 euro sau mai puțin, fără TVA. Platforma mai precizează că taxa nu este rambursabilă după livrare, cu excepțiile prevăzute de politica de retur.
Taxa adaugă un cost fix pe comandă pentru segmentul de colete vizat, ceea ce poate schimba decizia de cumpărare mai ales la comenzile mici, unde diferența de preț față de retailul local era principalul argument. În același timp, mutarea aliniază Temu la un cadru de costuri deja aplicat de un competitor direct (Shein), reducând diferențele de „fricțiune” între platforme pentru consumatorii români.
Wall-Street notează că Temu și Shein au câștigat cote importante în eCommerce-ul local pe fondul prețurilor mici, iar rapoarte ale unor entități private din România au indicat un impact în creștere asupra veniturilor comercianților români.
Piața de eCommerce din România a ajuns la aproximativ 8,1 miliarde de euro în 2025 și ar putea depăși 8,5 miliarde de euro în 2026, însă creșterea intră într-o etapă mai competitivă și mai puțin predictibilă, conform raportului MerchantPro eCommerce Insights 2026 citat în articol.
În topurile de trafic, analiza MerchantPro Insights indică faptul că marketplace-urile generaliste domină, cu eMAG, Trendyol și Temu între platformele care concentrează cea mai mare parte a vizitelor. Pentru România, articolul menționează că Temu ar fi ajuns la aproximativ 4,7 milioane de utilizatori activi lunar, iar Trendyol ar fi depășit aproximativ 1,3 milioane de cumpărători.
Temu a început să listeze și produse vândute de comercianți români în propriul marketplace. Conform explicațiilor din mesajul privind taxa, aceste produse nu ar trebui să intre sub incidența taxei de 25 de lei dacă stocurile sunt pe teritoriul UE.
Pentru o imagine asupra volumelor, Wall-Street redă cifre prezentate de ANAF la evenimentul ecomTEAM 2025, printr-un reprezentant al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF):
„Shein a plătit în primele două trimestre din 2025 TVA în valoare de 26 de milioane de euro, Temu a plătit 36,9 milioane de euro, iar Trendyol a plătit 11,9 milioane de euro. Sunt sume destul de mari, anul nu s-a terminat și o să vină perioada cadourilor”, precizează Cosmin Neculiță, Inspector Șef Serviciu Antifraudă Direcția Comerț Electronic DGAF ANAF.
În lipsa altor detalii din articol despre calendarul exact al implementării în aplicație sau despre ponderea comenzilor afectate, rămâne de văzut cât de rapid se va reflecta taxa în comportamentul de cumpărare și în mixul de livrări (din UE vs. din afara UE) pe Temu.
Recomandate
Comisia Europeană a amendat Temu cu 200 milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) pentru vânzarea de produse ilegale în UE , o decizie care ridică miza de conformare pentru marile platforme de comerț electronic în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), potrivit Agerpres . Sancțiunea vizează faptul că Temu „nu a reușit să identifice, să analizeze și să evalueze cu promptitudine riscurile sistemice” legate de produsele ilegale listate pe platformă și prejudiciile pentru consumatorii din Uniunea Europeană, concluzie formulată la finalul unei anchete începute în octombrie 2024. Ce a constatat Comisia: produse cu risc pentru consumatori Pentru a demonstra încălcarea, Bruxelles-ul s-a bazat inclusiv pe achiziții făcute de propriile echipe, care au comandat produse ca „simpli clienți”. În urma testelor, Comisia indică probleme majore în special la: încărcătoare , unde „un procent foarte mare” dintre cele comandate nu au trecut testele de siguranță de bază; jucării pentru bebeluși , pentru care o proporție mare a prezentat „riscuri de siguranță medii spre ridicate”, inclusiv risc de sufocare sau niveluri de substanțe chimice nocive peste limitele permise. Constatările au fost coroborate, potrivit Comisiei, de investigații ale autorităților naționale și ale unor asociații de consumatori. De ce contează: DSA începe să producă sancțiuni mari Comisia subliniază dimensiunea platformei: Temu este „un jucător foarte important” în Europa, cu 130 de milioane de utilizatori , ceea ce amplifică efectul atunci când produse interzise ajung pe piață. Deși amenda este semnificativă, ea rămâne sub plafonul maxim prevăzut de DSA, de 6% din cifra de afaceri anuală totală a companiei-mamă, PDD Holdings . Agerpres notează că PDD Holdings a avut anul trecut venituri de 53 de miliarde de euro . Aceasta este a doua amendă aplicată de Bruxelles în baza DSA de la adoptarea legii în 2022, după sancțiunea de 120 de milioane de euro impusă platformei X la finalul lui 2025. Ce urmează pentru Temu: plan de conformare până la 28 august Temu trebuie să prezinte Comisiei Europene, până la 28 august 2026 , un plan de acțiune pentru alinierea la DSA. În lipsa acestuia, compania riscă amenzi periodice , conform aceleiași surse. Decizia vine înaintea unei dezbateri în cadrul Comisiei privind relațiile UE–China, pe fondul intensificării măsurilor europene de protejare a pieței în fața concurenței chineze, considerată adesea neloială. [...]
eMAG își extinde pachetul Genius cu o reducere de 50% la Voyo , o mișcare care împinge abonamentul din zona de livrări rapide spre un „bundle” (pachet) de beneficii digitale, cu impact direct în costul anual pentru clienți. Retailerul a introdus recent „Beneficii noi mai cu moț în Genius”, adică reduceri acordate împreună cu parteneri, iar una dintre oferte vizează platforma de streaming video Voyo. Practic, utilizatorii cu eMAG Genius pot accesa un preț redus printr-un mecanism „plătești X luni, primești dublu”. Cum arată oferta pentru Voyo, conform informațiilor din articol Abonament pe 6 luni: plătești 3 luni Costul indicat: 17,97 euro (aprox. 90 lei) , față de 35,94 euro, echivalent cu aprox. 2,99 euro/lună (aprox. 15 lei/lună) . Abonament pe 12 luni: plătești 6 luni Costul indicat: 35,94 euro (aprox. 180 lei) , față de 71,88 euro, echivalent cu aprox. 2,99 euro/lună (aprox. 15 lei/lună) . De ce contează: Genius devine un abonament „cu conținut”, nu doar cu livrare Din perspectivă de retail, oferta arată o direcție tot mai vizibilă: programele de loialitate sunt folosite ca platforme de distribuție pentru servicii digitale (streaming), nu doar ca instrumente de reducere a costurilor logistice. Pentru client, diferența se vede imediat în prețul lunar, iar pentru eMAG miza este creșterea atractivității Genius prin beneficii care pot reduce renunțarea la abonament. În articol este menționat și argumentul de conținut: pentru pasionații de sport, Voyo include competiții precum Premier League, FA Cup, Cupa Italiei, Ligue 1, NFL, UFC și campionate de handbal, iar din sezonul 2027–2028 ar urma să includă și Europa League și Europa Conference League . [...]
Bonusurile mari din industria semiconductorilor au început să se vadă direct în retailul de lux , cu vânzări care au urcat abrupt în sudul provinciei Gyeonggi, zona numită „Semiconductor Belt”, potrivit Tom's Hardware . Datele citate indică un efect de propagare al boomului din cipuri către consumul „vizibil” (lux) și către produse scumpe pentru casă, într-o regiune în care lucrează mulți angajați ai marilor producători. Informațiile provin din presa sud-coreeană, în special din Chosun Daily , care descrie o accelerare a cheltuielilor după plăți consistente de bonusuri către angajați din sectorul semiconductorilor, inclusiv de la Samsung și SK hynix . Ce arată cifrele din magazine: creșteri puternice pe bijuterii, ceasuri și modă Într-un centru comercial/department store din Yongin (Shinsegae South City), vânzările pe segmente de lux au crescut semnificativ în luna mai, conform datelor citate: bijuterii de lux: +146,3% în mai; ceasuri de lux: +85,3% în mai. La Lotte Department Store Dongtan Branch (tot în Gyeonggi), vânzările de lux au fost raportate în creștere cu 40% în intervalul 1 ianuarie – 27 mai 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceeași perioadă, categoria de electrocasnice scumpe a urcat cu 30%, semn că o parte din bani se duc și către achiziții mari pentru locuință, nu doar către branduri de modă. De ce contează pentru retail: boom industrial care se transferă în consum local Un reprezentant al magazinului a legat explicit creșterea de dinamica economică din jurul semiconductorilor și de dezvoltarea imobiliară din zonă: „Vânzările de bunuri high-end, precum luxul și electrocasnicele, au crescut datorită boomului companiilor de semiconductori, creării de clustere industriale avansate și mutării în noi complexe mari de apartamente”, se arată într-o declarație a magazinului. Și la The Hyundai Department Store, Pangyo Branch (Gyeonggi), vânzările de produse de lux au crescut cu 46,1% în mai. Prin comparație, creșterea medie raportată la nivel național pentru toate magazinele Hyundai Department Store a fost de circa 32%, ceea ce sugerează că zona „Semiconductor Belt” depășește ritmul general al pieței. Contribuțiile principale la avansul din Pangyo au venit din: ceasuri și bijuterii high-end: +66%; branduri de îmbrăcăminte high-end: +36,9%. Cine câștigă indirect: brandurile europene de lux Materialul notează că această creștere a consumului ar urma să fie „foarte benefică” mai ales pentru branduri europene precum Chanel, Hermès, Prada, Gucci, Rolex sau Cartier, pe fondul apetitului ridicat pentru produse premium în regiune. În context, sunt menționate și estimări recente privind bonusurile la SK hynix: angajații ar putea primi „până la 900.000 de dolari” (aprox. 4,1 milioane lei) anul viitor, peste „447.000 de dolari” (aprox. 2,0 milioane lei) în acest an. Aceste sume sunt prezentate ca indicator al amplitudinii fluxului de bani care poate alimenta consumul local, însă articolul nu oferă detalii despre distribuția exactă sau despre câți angajați ar încasa astfel de niveluri. [...]
Carrefour România SA a intrat pentru prima dată pe pierdere , deși grupul Carrefour a trecut de 15 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025, ceea ce complică tabloul financiar al operațiunilor care urmează să intre, după acordul Consiliului Concurenței , în portofoliul familiei Pavăl (Dedeman), potrivit unei analize Economica . Grupul, care operează în România prin trei entități juridice (Carrefour România SA, Supeco Investment și Romania Hypermarche S.A.), a raportat afaceri consolidate de 15,6 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 6,8% față de anul anterior. Ritmul a fost mai lent decât în 2024, când compania a raportat un plus al vânzărilor de 7,8%. În clasamentul retailerilor alimentari, Carrefour a ajuns al patrulea jucător din România, după Ahold-Delhaize , Lidl și Kaufland. Pierdere la compania principală, pe fondul creșterii vânzărilor Carrefour România SA, cea mai mare firmă a grupului francez, a avut în 2025 afaceri nete de 14,1 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de anul anterior, dar a încheiat anul cu o pierdere netă de 64,3 milioane de lei. Este prima dată în istoria companiei când rezultatul net este negativ. În 2024, compania raportase un profit net de 52,4 milioane de lei, cu 78,9% mai mic decât în 2023. Totodată, numărul mediu de angajați a urcat la 12.673 în 2025, de la 10.141 în anul precedent. Supeco: creștere marginală, profit în scădere Supeco Investment SRL, care operează lanțul Supeco, a raportat pentru 2025 afaceri de 810,5 milioane de lei, cu 1% peste nivelul anului anterior. Compania a rămas pe profit, însă profitul net a scăzut cu 30,5%, la 30,2 milioane de lei. Supeco intrase pe profit pentru prima dată în 2024, când raportase un rezultat net de 43,4 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 678 în 2025, față de 689 în 2024. Fostele Cora: vânzări la minimul ultimelor două decenii, dar revenire pe profit Romania Hypermarche S.A., entitatea intrată în grup în noiembrie 2023 după preluarea magazinelor Cora, a înregistrat în 2025 afaceri de 605,8 milioane de lei, cu 52% mai mici față de anul anterior. Sunt cele mai slabe rezultate pentru companie din 2005 încoace; în afara anului 2005, compania nu mai coborâse sub pragul de 1 miliard de lei. În același timp, Romania Hypermarche a revenit pe profit, cu un rezultat net de 213,3 milioane de lei, după o pierdere de 123,3 milioane de lei în anul anterior. Efectivele au scăzut puternic: compania a avut, în medie, 804 angajați, cu 967 mai puțini decât cu un an în urmă. [...]
Un produs fast-food cu raport cantitate-preț agresiv împinge concurența pe segmentul „pui + porție mare” și accelerează expansiunea lanțurilor specializate în Europa , pe fondul presiunii pe puterea de cumpărare și al unei cereri tot mai mari pentru mese „sățioase” la prețuri accesibile, potrivit Mediafax . „Crousty” este descris ca o barchetă cu orez alb, pui prăjit crocant și sos cremos dulce-acrișor. În Franța, produsul ar costa în jur de 9 euro (aprox. 45 lei) și ar oferi aproape 800 de grame de mâncare, combinație care explică popularitatea în rândul tinerilor, studenților și angajaților cu venituri mici, pe fondul formării de cozi la punctele de vânzare. Cum se traduce trendul în retail: replicare rapidă și „luptă” pe meniu Fenomenul este asociat în special cu lanțul Tasty Crousty , care își promovează agresiv oferta pe rețelele sociale și își construiește identitatea în jurul unor referințe vizuale pop-culture. În mai puțin de doi ani, compania afirmă că a ajuns la 60 de restaurante și la peste un milion de barchete vândute lunar. În același timp, „crousty” nu este revendicat ca invenție a unui singur brand: Krousty Sabaïdi , o afacere cu origini la Bordeaux, susține că a creat preparatul, iar succesul rețetei a atras rapid imitații și adaptări. Mediafax notează că Burger King a introdus în Franța propriul „BK Crousty”, iar KFC a testat produse inspirate de aceeași formulă (pui crocant, sosuri bogate, porții mari), ușor de promovat pe TikTok și Instagram. De ce contează: puiul câștigă teren în fast-food-ul european Popularitatea crousty-ului este pusă în contextul unei schimbări mai ample: puiul câștigă teren în fața cărnii de vită și de porc, fiind mai ieftin, perceput adesea ca o opțiune mai „ușoară” și având mai puține restricții religioase de consum. În Franța, piața restaurantelor rapide specializate în pui ar fi crescut puternic, iar Parisul este prezentat ca unul dintre centrele acestei transformări. Pentru retailul de alimentație publică, miza devine tot mai mult „matematica” porției: o masă mare, caldă, bogată în proteine și accesibilă, în detrimentul diferențierii prin gastronomie, în condițiile în care criticii văd crousty drept un simbol al extinderii „junk food”-ului în cartierele populare. Extinderea: din Franța spre alte piețe După Franța, tendința este descrisă ca extinzându-se spre Belgia, Elveția, Algeria, Canada și Marea Britanie. În lectura Mediafax, direcția sugerează că „noua rețetă” a fast-food-ului european ar putea însemna mai puțin burger și mai mult pui crocant, orez și sos, cu presiune suplimentară pe jucătorii care concurează pe preț și volum. [...]
Mega Image a crescut cu circa 16% fără să se extindă semnificativ , un semnal că avansul a venit mai ales din vânzări mai mari în rețeaua existentă, nu din deschideri de magazine, potrivit Ziarul Financiar . Retailerul, activ pe segmentul supermarketurilor și al magazinelor de proximitate, a închis anul trecut cu afaceri de aproximativ 12,3 mld. lei, cu circa 16% peste nivelul din 2024. Publicația notează că ritmul este dublu față de cel din anul anterior și „printre cele mai bune din ultimul deceniu”. În același timp, creșterea a venit într-un an „fără prea mare expansiune”: Mega Image a încheiat anul cu 993 de supermarketuri și magazine de proximitate, cu doar opt unități mai multe decât în 2024. În termeni operaționali, asta indică o creștere a productivității pe magazin (vânzări mai mari în locațiile existente), nu o creștere „cumpărată” prin extinderea rețelei. Peste inflație, deci și cu volum Ziarul Financiar mai arată că avansul este peste rata inflației, ceea ce sugerează că retailerul a avut creșteri și în volume, nu doar în prețuri. Modelul de business rămâne centrat pe unități mici, „aproape de locul de consum – casă/loc de muncă”, categorie despre care publicația amintește că, de regulă, practică prețuri mai mari decât hipermarketurile sau discounterii, pentru că „proximitatea/conveniența se plătește”. Cum arată comparația cu alți mari jucători Dintre companiile din comerțul modern alimentar care și-au publicat rezultatele, Mega Image are „cel mai alert ritm de creștere”, în contextul în care: Profi (aflat în portofoliul aceluiași grup, Ahold Delhaize ) a raportat un avans de „nici 3%” al cifrei de afaceri; Kaufland a avut un plus de 7%; Lidl, liderul comerțului local, a crescut cu 11%. Pentru piață, diferența de ritm contează deoarece sugerează o presiune competitivă mai mare în zona de proximitate și supermarket, unde creșterea poate veni din trafic, coș mediu și mix de produse, nu doar din deschideri de unități. [...]
