PM$184.77+2.76%

Retailul riscă amenzi de până la 20.000 de lei și închiderea unității dacă vinde produse din tutun și nicotină minorilor, iar presiunea de conformare se mută tot mai mult pe proceduri concrete la casă și în livrări, nu doar pe existența legii, potrivit Profit, care publică un interviu cu Liviu Vornicu, Director Commercial Operations, Philip Morris România.

Miza, din perspectiva operațională a comercianților, este dublă: sancțiunile vizează atât operatorul economic, cât și vânzătorul, iar aplicarea regulilor rămâne neuniformă în piață, deși cadrul legislativ interzice vânzarea către persoane sub 18 ani.

Ce arată controalele și unde se rupe aplicarea în practică

Vornicu spune că, deși legea este „clară”, consecvența aplicării diferă de la un punct de vânzare la altul, pe fondul presiunii din magazin, al evitării unor interacțiuni incomode cu clienții și al lipsei unei rutine internalizate de verificare a vârstei.

În sprijinul ideii că problema nu este marginală, el citează date ANPC: în 2026 au fost aplicate aproape 400 de sancțiuni la nivel național pentru vânzarea ilegală către minori, cu o valoare totală de peste 1,7 milioane de lei, iar „mai multe unități comerciale au fost închise”.

Totodată, un sondaj INSCOP Research menționat în interviu indică faptul că 64,6% dintre români consideră că legislația este aplicată „într-o măsură mică sau deloc”, semnalând un decalaj între regulă și execuție.

Regimul sancțiunilor: magazinul și vânzătorul, amendați separat

Interviul detaliază sancțiunile prevăzute de legislație, inclusiv componenta mai puțin cunoscută pentru personalul din retail:

• Pentru operatorul economic: 10.000 de lei și suspendarea activității 30 de zile la prima abatere; la a doua abatere, 20.000 de lei și închiderea unității.
• Pentru vânzător (persoană fizică): amendă între 10.000 și 30.000 de lei dacă nu solicită actul de identitate.

În acest context, Vornicu insistă că responsabilitatea „nu se oprește la nivelul magazinului”, ci ajunge direct la angajatul de la casă.

Online și livrări: fără lockere, cu verificare la predare

Un punct operațional important este canalul de vânzare la distanță. În interviu se precizează că legea interzice livrarea produselor din tutun și nicotină prin sisteme automatizate de tip locker/easybox, pe motiv că în lipsa contactului uman verificarea vârstei devine imposibilă.

Philip Morris România afirmă că, pe platformele proprii, folosește „Hard Age Verification” (verificare strictă a vârstei) pentru accesul exclusiv al adulților, iar la livrare coletele sunt etichetate, cu obligația curierului de a verifica identitatea și vârsta destinatarului înainte de predare.

Cum încearcă industria să standardizeze verificarea vârstei în retail

Interviul plasează campania „Zero Compromisuri” ca instrument de uniformizare a practicilor, într-un parteneriat cu ANPC, Asociația Municipiilor din România (AMR), HORA și Mega Image, cu obiectivul declarat de a transforma verificarea vârstei într-un gest „automat”.

Pe partea de implementare în retail, sunt menționate:

• programe de instruire și informare pentru personalul din punctele de vânzare, inclusiv în magazinele IQOS;
• programul Youth Access Prevention, cu traininguri și materiale practice, care ar ajunge anual la peste 25.000 de puncte de vânzare operate de terți;
• clauze contractuale de conformare în relațiile comerciale cu peste 12.000 de puncte de vânzare, cu posibilitatea încetării colaborării dacă standardul nu este respectat.

Platforma dedicată campaniei este ZeroCompromisuri.ro, descrisă ca un loc unde sunt centralizate informații despre cadrul legal și responsabilitățile comercianților.