Știri
Știri din categoria Retail
Hervis își schimbă numele în România, magazinele urmând să devină Sports Direct, potrivit Click.ro. Retragerea grupului austriac de pe piața locală este însoțită de vânzarea rețelei și de un proces de rebranding (schimbare de marcă) care ar urma să înceapă în 2026.
Schimbarea are impact direct în retailul sportiv, pentru că nu vizează închiderea unităților, ci trecerea lor sub o altă marcă. În practică, clienții vor vedea aceleași locații, dar cu identitate nouă și, cel puțin la nivel de promisiune, cu o ofertă diferită.
Conform informațiilor din articol, Hervis justifică ieșirea din România prin rezultate financiare slabe la nivel de grup. Compania ar fi raportat pierderi consecutive, cu un deficit de 64 de milioane de euro în 2023 și o pierdere de 42 de milioane de euro în 2024.
În România, Hervis opera 49 de magazine și avea 558 de angajați. Pentru 2024, publicația notează o cifră de afaceri de 342,5 milioane lei, în scădere față de anul precedent, un semnal că presiunea pe profitabilitate s-a resimțit și local.
Rebrandingul către Sports Direct este prezentat ca parte a transferului către noul proprietar. Click.ro scrie că Sven Voth, fondatorul lanțului de articole sportive Snipes, va prelua magazinele Hervis din mai multe piețe, inclusiv România, iar transformarea în Sports Direct „va începe în 2026”.
În acest context, schimbarea de marcă devine elementul central al retragerii: Hervis dispare ca brand din România, iar Sports Direct intră pe aceleași amplasamente. Pentru piață, miza este dacă noul operator va schimba mixul de produse și poziționarea comercială, într-un segment în care diferențierea se face prin mărci, preț și disponibilitate.
Un punct important pentru continuitate este cel legat de personal. Articolul susține că angajații vor fi preluați de noul proprietar, iar magazinele vor continua să funcționeze, dar „sub altă marcă”.
„Piețele orientate spre modă din România și Ungaria nu se mai potrivesc cu strategia noastră. Prin această vânzare, ne concentrăm pe piețele principale și pe consolidarea brandului în zonele în care suntem competitivi.”
Declarația, atribuită în material lui Ulrich Hanfeld, director general al Hervis, indică o repoziționare strategică: compania își redirecționează resursele către piețe considerate „cheie”, menționate ca Austria, Slovenia și Croația.
Din perspectiva rebrandingului, articolul conturează câteva elemente care ar urma să definească tranziția către Sports Direct, fără a detalia calendarul pe fiecare locație:
Pentru consumatori, schimbarea se va vedea în primul rând în identitatea magazinelor și în sortiment. Click.ro notează că tranziția ar urma să aducă „produse noi și mai diversificate”, însă nu oferă exemple de branduri sau categorii care vor fi introduse.
În lipsa unor detalii despre termene și investiții, singura certitudine din informațiile publicate este direcția: Hervis iese din România, iar rețeaua sa intră într-un proces de rebranding către Sports Direct în 2026, cu menținerea operațiunilor și a personalului, cel puțin la momentul anunțului.
Recomandate
Kaufland a lansat o pagină de înscriere pentru producătorii locali potrivit Kaufland , invitând agricultori și mici procesatori să devină parteneri și să își aducă produsele la raft în magazinele rețelei. Retailerul își prezintă inițiativa ca un demers de extindere a colaborării cu furnizori din România, sub eticheta „Produs Local”, și transmite că „caută parteneri de încredere”. Mesajul este adresat atât producătorilor de materie primă, cât și celor care fac produse finite, din categorii precum legume și fructe, lactate sau panificație și patiserie. Pe aceeași pagină, compania publică și o listă de producători locali deja prezenți în rețea, organizați pe județe, cu exemple din mai multe zone ale țării (de la Alba și Cluj, până la Iași, Sibiu, Suceava sau Timiș). Lista include nume de branduri din segmente diverse, în special din zona de panificație și produse alimentare. Pentru producătorii interesați, Kaufland indică un formular de înscriere, unde sunt cerute informații de bază precum numele brandului/afacerii și categoria de produse. Pagina funcționează ca punct de intrare pentru inițierea discuțiilor comerciale, fără a detalia public criteriile de selecție sau calendarul de evaluare. Demersul contează într-un context în care retailerii încearcă să își diferențieze oferta prin sortimente regionale și parteneriate cu furnizori mai mici, iar pentru producători accesul la o rețea națională poate însemna volume mai mari, dar și cerințe mai stricte de livrare și conformitate. [...]
IKEA își pune accentul în România pe serviciile de buyback & resell , potrivit Economica.net , în condițiile în care retailerul a testat deja, la nivel global, platforme digitale care conectează clienții între ei pentru vânzarea și cumpărarea de produse folosite. Compania are trei magazine pe plan local și a raportat vânzări anuale de 1,5 miliarde de lei în anul fiscal 2025. Direcția este relevantă pentru piața locală de retail deoarece mută o parte din valoare dinspre vânzarea exclusivă de produse noi către prelungirea ciclului de viață al mobilierului, prin răscumpărare și revânzare. În România, serviciul este disponibil pe tot parcursul anului în magazinele IKEA, iar compania îl poziționează ca instrument de economie circulară (model care urmărește reducerea risipei prin reutilizare și revalorificare). „În România ne concentrăm în prezent pe promovarea și dezvoltarea serviciilor noastre de buyback & resell, disponibile pe tot parcursul anului în magazinele IKEA, reafirmându-ne astfel angajamentul față de principiile economiei circulare și viziunea de a face stilul de viață sustenabil cât mai accesibil pentru cât mai mulți oameni.” Din datele companiei, de la începutul anului fiscal curent (1 septembrie 2025), IKEA a revândut peste 400 de articole de mobilier second-hand, iar vânzătorii au primit, în medie, 53 de euro pe un card de retur. Printre produsele care revin frecvent în circuit se numără pătuțurile pentru bebeluși și mesele pentru înfășat, dar și familiile BILLY și MALM. Capacitatea programului a crescut: IKEA spune că în prezent primește în buy-back și revânzare 1.000 de articole, față de 370 „cu puțin timp înainte”. Tot recent, retailerul a introdus opțiunea ca, la returnare, clienții să lase un mesaj scris pentru viitorii proprietari, un detaliu care încearcă să crească acceptarea produselor revândute și să normalizeze cumpărarea de mobilier folosit în magazin. Mecanismul rămâne unul simplu: clienții pot aduce înapoi în magazine piese de mobilier IKEA de care nu mai au nevoie, cu condiția ca produsele să fie funcționale și nemodificate. IKEA le răscumpără și le revinde în „Atelierul de Circularitate”, un spațiu dedicat din magazine, iar în schimb oferă un card de retur. În paralel, compania indică și alte proiecte de economie circulară, inclusiv un proiect pilot cu Primăria Sectorului 1 pentru colectarea de mobilier folosit în vederea donării către comunități defavorizate. Pe partea de dezvoltare, IKEA arată că a testat deja în Europa o „piață digitală” second-hand: proiectul pilot a pornit în august 2024 la Oslo și Madrid și a fost extins ulterior în Norvegia și Spania, iar apoi a ajuns în Portugalia (aprilie 2025), Polonia (octombrie 2025) și Suedia (ianuarie 2026). Compania precizează că intenționează să continue dezvoltarea și extinderea serviciului în Europa pe parcursul anului 2026, pe baza lecțiilor din fiecare piață, însă pentru România, mesajul central rămâne, deocamdată, accelerarea promovării și a utilizării buyback & resell în magazine. [...]
JD.com intră pe piața europeană cu platforma Joybuy , potrivit Reuters , lansând un nou marketplace online în mai multe țări și vizând direct liderul regional Amazon, într-o mișcare amplă de extindere în afara Chinei. Gigantul chinez de comerț electronic a lansat Joybuy în Marea Britanie, Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, într-un moment în care companiile asiatice caută noi piețe din cauza competiției intense și a cererii mai slabe de pe piața internă. Platforma oferă peste 100.000 de produse, de la tehnologie și electrocasnice până la cosmetice și alimente, incluzând branduri cunoscute precum Apple, Samsung, Sony sau Philips. Un element central al strategiei este livrarea rapidă, considerată avantaj competitiv major în fața rivalilor: livrare în aceeași zi pentru comenzile plasate până la ora 11:00 livrare a doua zi pentru comenzile până la ora 23:00 acoperire inițială de peste 15 milioane de gospodării din Europa De asemenea, JD.com introduce abonamentul „JoyPlus”, similar cu Amazon Prime, la un preț promoțional de 3,99 euro sau lire pe lună, oferind livrare gratuită nelimitată. Livrarea standard este gratuită pentru comenzile de peste 29 euro sau lire. Expansiunea vine după investiții importante în Europa, inclusiv achiziția retailerului german Ceconomy pentru 2,2 miliarde de euro, proprietarul lanțurilor MediaMarkt și Saturn. Compania mizează astfel pe infrastructură existentă și pe o rețea proprie de logistică, care include circa 60 de depozite și servicii de livrare „last-mile”. Totuși, intrarea pe piață nu este lipsită de riscuri. Analiștii atrag atenția că succesul Joybuy va depinde de capacitatea de a oferi produse diferite la prețuri atractive și servicii de livrare eficiente. În același timp, Amazon rămâne un competitor puternic, deja pus sub presiune și de alte platforme precum Temu și Shein . JD.com încearcă astfel să evite eșecurile anterioare din Europa, precum proiectul Ochama din 2022, și să își construiască o poziție solidă într-o piață matură, dar extrem de competitivă. [...]
Retailerul românesc de mobilier Kalenda se extinde în Moldova prin deschiderea unui showroom la Iași. Potrivit Retail.ro , compania a închiriat un spațiu de aproximativ 2.500 de metri pătrați în cadrul Industra Park Iași, unde va amenaja atât un showroom, cât și facilități logistice și de depozitare. Noua unitate marchează intrarea Kalenda pe piața din nord-estul României , compania dorind să își consolideze prezența națională și să răspundă cererii tot mai mari pentru mobilier și decorațiuni în regiunea Moldovei. Showroomul este programat să fie inaugurat în luna aprilie 2026. Spațiul închiriat se află în Industra Park Iași , cel mai mare parc industrial și logistic din regiune, proiect dezvoltat de Oresa Industra, divizia imobiliară a grupului de investiții Oresa. Parcul beneficiază de conexiuni logistice importante, inclusiv acces direct la viitoarea autostradă A8 și la drumul european E58, elemente care au influențat decizia companiei de a investi în această locație. Potrivit directorului general al Kalenda, Bogdan Besenyei , alegerea Iașiului are legătură și cu dezvoltarea accelerată a pieței imobiliare din zonă. Orașul s-a consolidat în ultimii ani ca hub regional cu un număr tot mai mare de locuințe noi , ceea ce generează o cerere constantă pentru mobilier și produse de amenajare interioară. Industra Park Iași are în prezent peste 36.000 de metri pătrați de spații logistice închiriabile , iar proiectul urmează să fie extins cu încă 15.000 de metri pătrați în cursul anului 2026. În parc operează deja mai multe companii importante, printre care Mobexpert, LEAR Corporation, Tester, Ropharma, Antalis și Side Grup. Kalenda este un retailer românesc de mobilier și decorațiuni pentru casă care operează atât online, cât și prin showroomuri fizice în mai multe orașe din țară. Compania a raportat o cifră de afaceri de peste 60 de milioane de lei în 2025 , iar extinderea din Iași face parte din strategia de dezvoltare logistică și comercială la nivel național. [...]
Ministrul Agriculturii propune interzicerea unor practici din retail considerate dezavantajoase pentru producătorii români , inclusiv diferențele mari de adaos comercial între produsele locale și cele importate, refacturarea către furnizori și discounturile impuse sub costul de producție. Potrivit Profit.ro , ministrul Florin Barbu spune că aceste măsuri ar urma să completeze legislația privind practicile comerciale neloiale și să corecteze relația dintre producători și marile lanțuri de retail. Potrivit oficialului, în prezent există situații în care adaosul comercial aplicat produselor românești ajunge la aproximativ 80% , în timp ce pentru produse similare din import acesta este de aproximativ 20% , ceea ce ar dezavantaja producătorii locali și ar face ca alimentele românești să ajungă mai scumpe pe raft. Măsurile propuse de Ministerul Agriculturii Florin Barbu a anunțat trei direcții principale de modificare a legislației: aplicarea unui adaos comercial similar pentru produse din aceeași categorie, indiferent de proveniență; interzicerea refacturării costurilor către procesatori după vânzarea produselor; eliminarea discounturilor impuse sub prețul de producție , care pot obliga furnizorii să vândă în pierdere. Ministrul susține că refacturarea reprezintă una dintre principalele probleme pentru procesatorii români. În acest mecanism, după ce produsul este vândut în magazin, retailerul solicită furnizorului să plătească până la 25% din valoarea produsului , invocând costuri precum expunerea la raft sau promovarea în magazin. Investigație cerută Consiliului Concurenței Florin Barbu a solicitat Consiliului Concurenței să analizeze modul în care se formează prețurile pe lanțul dintre fermier și consumator. El a dat ca exemplu piața cărnii de porc, unde, potrivit afirmațiilor sale, porcul se vinde la poarta fermei cu aproximativ 4,3 lei pe kilogram , iar carnea ajunge în supermarketuri la 20–28 de lei pe kilogram . Ministrul a susținut că aceste diferențe ridică semne de întrebare privind distribuția profitului în lanțul comercial. Critici privind accesul produselor românești la raft Oficialul a mai afirmat că unele produse românești ajung pe rafturile supermarketurilor prin intermediul unor companii intermediare înregistrate în afara țării. El a menționat cazul unui brand de carne de pasăre comercializat pe scară largă, controlat de o firmă cu sediul într-un offshore din Cipru, care ar distribui produse provenite de la producători români. Potrivit ministrului, astfel de mecanisme pot limita accesul direct al producătorilor autohtoni la raft, în timp ce fermele locale riscă să fie obligate să vândă sub costul de producție sau să își închidă activitatea. [...]
Carrefour România l-a numit pe Arnaud Dussaix în funcția de Director de Achiziții și Aprovizionare , începând cu 13 martie 2026, potrivit Ziarul Financiar . Managerul francez revine astfel într-o poziție-cheie în conducerea retailerului și intră în Comitetul Executiv al companiei. Numirea marchează o schimbare în structura de management a rețelei Carrefour din România, una dintre cele mai mari din retailul alimentar local. Arnaud Dussaix preia responsabilitățile de la Jagoda Zientara și va coordona activitățile de achiziții, aprovizionare și gestionare a portofoliului de produse din magazinele companiei. Dussaix are peste 25 de ani de experiență în industria alimentară și este legat de dezvoltarea Carrefour pe piața locală încă din 2001. De-a lungul carierei sale a ocupat mai multe poziții de conducere în cadrul companiei, contribuind inclusiv la deschiderea primului hipermarket Carrefour din România. În trecut, acesta a fost Chief Commercial Officer , rol în care a coordonat strategii comerciale pentru formatele hipermarket și supermarket. În această funcție a fost responsabil de domenii precum: achizițiile alimentare și nealimentare dezvoltarea mărcilor proprii lanțul de aprovizionare standardele de calitate dezvoltarea conceptelor de magazin În anul 2024, Arnaud Dussaix a preluat conducerea Business Unit Supeco , formatul de discount al grupului Carrefour, unde a contribuit la extinderea și consolidarea acestui segment pe piața românească. Potrivit conducerii companiei, gestionarea portofoliului de produse și a relațiilor cu furnizorii este un element central al strategiei Carrefour. Retailerul colaborează în prezent cu peste 2.000 de producători români , iar compania afirmă că va continua să dezvolte această rețea de parteneriate locale, în paralel cu colaborările internaționale. La rândul său, Arnaud Dussaix a declarat că obiectivul său este consolidarea ofertei comerciale și întărirea relațiilor cu furnizorii, pentru a menține un raport competitiv între calitate și preț în magazinele Carrefour. Schimbarea din conducerea departamentului de achiziții vine într-un moment în care marile lanțuri de retail încearcă să își optimizeze lanțurile de aprovizionare și să răspundă mai rapid schimbărilor din comportamentul de consum al clienților. [...]
