Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri care ar reduce consumul și costurile publice pe termen scurt, inclusiv printr-o zi de muncă la distanță stabilită la nivel național, ieftinirea transportului public și închiderea unor clădiri publice acolo unde este posibil, potrivit Profit.
Propunerile sunt prezentate ca răspuns pentru „atenuarea imediată” a efectelor crizei energetice, pe care materialul o leagă de conflictul din Iran. În logica Comisiei, reducerea deplasărilor și a utilizării unor spații publice ar putea limita cererea de energie și presiunea pe prețuri.
Din informațiile citate, Bruxelles-ul ar urma să ceară statelor membre să aplice măsuri prin decizie la nivel național, cu accent pe intervenții rapide:
Pe lângă măsurile cu efect operațional imediat, Comisia solicită și mai multă transparență a tarifelor la rețelele de energie electrică, ca parte a unui pachet mai larg de măsuri pentru atenuarea creșterilor de prețuri.
Materialul menționează că informațiile sunt prezentate în contextul în care El Pais citează un proiect de document, însă textul disponibil nu include detalii despre calendar, forma finală a pachetului sau caracterul obligatoriu al fiecărei măsuri.
Recomandate
PSD cere menținerea și repornirea centralelor pe cărbune ca măsură de urgență , susținând că România se află într-o „situație de forță majoră” care impune soluții temporare pentru securitatea energetică, potrivit Antena 3 . Miza politică și de reglementare este potențialul conflict cu angajamentele de decarbonizare din PNRR , în condițiile în care repornirea grupurilor pe cărbune fusese legată de un jalon asumat. Într-un comunicat transmis presei și citat de Agerpres, PSD afirmă că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune este „soluția obligatorie” la o „criză energetică profundă”, pe care „nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuții limitate”. Social-democrații leagă demersul de ideea activării unui mecanism european de urgență și cer ca premierul interimar Ilie Bolojan să susțină „cauza României la Bruxelles”. Legătura cu PNRR și „planul de urgență energetică” al Guvernului PSD susține că necesitatea unor reglementări de tipul celor propuse de partid ar fi fost confirmată chiar de „Planul pentru situația de urgență energetică” anunțat recent de Ilie Bolojan. Conform comunicatului, planul ar prevedea utilizarea tuturor capacităților de producție „din toate sursele”, inclusiv cărbunele, precum și repornirea grupurilor aflate în rezervă – „respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”. Pe acest fond, PSD acuză „duplicitatea” premierului demis, afirmând că, în timp ce ar aplica soluțiile propuse de PSD, ar critica partidul pentru riscul de a pune în pericol fonduri europene prin neîndeplinirea jalonului din PNRR privind decarbonizarea. Ce solicită PSD la nivel european În comunicat, PSD spune că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de urgență pentru securitatea energetică a României, care ar permite „soluții temporare” pentru alimentarea cu energie electrică a populației și a economiei. Totodată, partidul afirmă că premierul ar trebui să pledeze în fața Comisiei Europene că România se află într-o situație de forță majoră, care ar impune „reevaluarea unor termene convenite în PNRR”. [...]
Atacul la tema aderării la euro capătă miză politică internă , după ce Călin Georgescu a reluat subiectul și AUR s-a aliniat criticilor la adresa președintelui Nicușor Dan, potrivit HotNews . În analiza citată, HotNews notează că primul lider AUR care a intrat pe această linie a fost Petrișor Peiu, care l-a atacat pe Nicușor Dan pentru declarațiile despre aderarea României la moneda euro. Publicația subliniază însă că reacția nu a venit imediat, ci abia după ce Georgescu „a preluat tema”, cu întârziere. Contextul invocat este că Nicușor Dan ar fi vorbit despre aderarea la euro „de cel puțin cinci ori” în ultimul an, înainte de declarația din 1 august menționată în text, iar reacția lui Georgescu, „dublată de cea a AUR”, este prezentată ca venind într-un moment „nu întâmplător”. De ce contează: euro devine subiect de confruntare, nu doar de politică publică Miza, așa cum o conturează HotNews, este mutarea discuției despre euro din registrul tehnic (criterii, calendar, evaluări) în registrul politic, prin asocierea directă a temei cu atacuri la adresa președintelui. În acest cadru, aderarea la euro este tratată ca vulnerabilitate de comunicare și mobilizare electorală, nu ca obiectiv de convergență economică. Ce spune sursa despre evaluările europene Textul menționează că rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene ar avea „o evaluare clară” privind aspirația României de a adera la euro și ridică întrebarea „Cum stăm în acest moment?”, fără a include în fragmentul disponibil detalii concrete din aceste rapoarte (criterii îndeplinite/neîndeplinite sau concluzii punctuale). [...]
Negocierile politice pe Legea salarizării bugetarilor au eșuat, iar România riscă să piardă 770 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă actul nu este adoptat până la 31 august, potrivit Adevărul . Discuțiile de la Cotroceni s-au încheiat fără acord, pe fondul divergențelor dintre partide și al opoziției sindicatelor, într-un calendar rămas la mai puțin de trei săptămâni. Negocierile au fost conduse de președintele Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR și au fost precedate de discuții între Administrația Prezidențială și sindicatele din Educație. Federațiile sindicale au respins forma actuală a proiectului, susținând că nu respectă angajamentele din timpul grevei profesorilor din 2023. Blocajul: bani, grile și cost politic Sindicatele contestă modul de calcul al noilor grile și spun că impactul bugetar al revendicărilor profesorilor ar fi fost supraestimat. Ele cer refacerea calculelor împreună cu Banca Mondială, care a participat din 2022 la evaluarea funcțiilor din sectorul public și la pregătirea reformei. În același timp, profesorii acuză Ministerul Educației că ar fi transmis date incorecte privind normele didactice din universități. PSD a anunțat înaintea întâlnirii că nu poate susține proiectul în forma actuală și cere modificări ale grilelor pentru Educație și Sănătate, inclusiv varianta aplicării etapizate a noilor salarii, pentru a împărți impactul bugetar pe mai mulți ani. UDMR a cerut clarificarea surselor de finanțare, iar Kelemen Hunor a avertizat că proiectul „nu are cum să iasă bine” fără acord politic și fără bani identificați. PNL a venit cu argumentul termenului-limită și al mizei PNRR. „Mai avem mai puțin de trei săptămâni până la termenul-limită pentru adoptarea Legii salarizării, jalon în PNRR. Dacă nu îndeplinim jalonul până la 31 august, România va pierde 770 de milioane de euro”, a explicat Siegfried Mureșan. Reformă amânată ani, comprimată acum în câteva săptămâni Autoritățile au început reforma în 2022, cu evaluarea funcțiilor din administrația publică sprijinită de Banca Mondială. În 2023 au început consultările, dar procesul a fost afectat de greva din Educație, iar discuțiile au continuat în 2024 și 2025, până la termenul final negociat cu Comisia Europeană : 31 august 2026. În forma prezentată public de Guvern în luna mai, proiectul prevedea eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente, includerea unei părți dintre acestea în salariul de bază și introducerea unor mecanisme de recompensare a performanței. Guvernul susținea că veniturile existente vor fi protejate și că aproximativ 56% dintre angajații publici ar urma să beneficieze de creșteri. Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) argumentează, în analiza citată, că blocajul actual este consecința amânărilor din anii anteriori, care au transformat reforma într-o negociere „la limită”, în care partidele cântăresc nu doar conținutul, ci și costul politic al fiecărei modificări. Ce riscă să urmeze: o lege adoptată în grabă sau un nou eșec pe jalon Mișcoiu avertizează că o lege adoptată fără o negociere socială solidă poate produce noi inechități și o ierarhie salarială „bulversată”. În același timp, el descrie o împărțire a mizelor: PNL și USR ar fi dispuse să meargă înainte cu structura de bază a proiectului, în timp ce PSD ar fi prins între presiunea sindicatelor și riscul de a fi acuzat că pune în pericol banii europeni. În analiza citată se mai arată că, dincolo de adoptarea formală, miza se mută și la efectele asupra veniturilor în timp: înghețarea salariilor pe tranșe și neindexarea lor pot însemna scăderea puterii de cumpărare, în funcție de evoluția inflației. [...]
Amendamentul AUR la Legea ANI riscă să fie greu de aplicat și să ajungă blocat la CCR , după ce chiar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, s-a delimitat public de inițiativă și a spus că speră să nu fi fost „cu dedicație” pentru partenera președintelui, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu a declarat la Digi24 că nu susține amendamentul partidului privind obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și de interese și pentru partenerii de viață ai demnitarilor. Întrebat dacă textul a fost gândit special pentru a o obliga pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României, să își publice declarațiile, Peiu a răspuns: „Sper că nu, pentru că eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină. Sper că nu a fost asta”. În aceeași intervenție, Peiu a insistat pe ideea de „onoare” în politică și a spus că nu este de acord cu atacarea unor persoane care „nu sunt în politică”. Ce schimbă amendamentul și de ce apare problema de aplicare Amendamentul AUR a trecut de Parlament cu voturile PSD și vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese și pentru: soț/soție; „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii (inclusiv cu președintele României, parlamentari, premier, membri ai Guvernului și alte funcții enumerate în text). În timpul dezbaterilor, au existat acuzații că amendamentul ar fi fost conceput special pentru partenera președintelui, pe fondul conflictului dintre Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului, notează Antena 3. Un punct sensibil ține de aplicare: în dezbaterile de la Comisia juridică, un reprezentant al Agenției Naționale de Integritate (ANI) a afirmat că instituția nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar. Ce urmează: contestări la Curtea Constituțională Amendamentul a fost atacat la Curtea Constituțională de USR și PNL într-o acțiune comună și, separat, și de Nicușor Dan, potrivit aceleiași surse. În paralel, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese chiar în ziua dezbaterii legii, „pentru a înlătura orice speculații”, conform anunțului președintelui. [...]
Creșterea de 7–8% a salariilor bugetarilor în 2027 nu rezolvă problema de fond: fără legea salarizării, rămân dezechilibrele și presiunea pe buget. Potrivit Economedia , președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că majorarea ar urma să fie făcută „în funcție de datele de la INS privind inflația”, indiferent dacă noua lege a salarizării unitare este adoptată sau nu în sesiunea extraordinară. Kelemen Hunor susține că o creștere procentuală anuală nu corectează distorsiunile din sistem și insistă pentru adoptarea legii în actuala sesiune parlamentară, chiar dacă se așteaptă amendamente în Parlament, care pot schimba forma inițială a proiectului. Miza bugetară: „nu poți vota majorări fără să știi de unde vin banii” Liderul UDMR avertizează că Parlamentul nu ar trebui să aprobe creșteri de cheltuieli fără identificarea prealabilă a surselor de finanțare, pentru că altfel presiunea se mută ulterior pe Guvern, care ar trebui să găsească resursele după vot. „Nu se poate să iei o decizie privind o astfel de majorare de salarii fără să știi de unde ai resurse înainte să votezi.” Ce se discută în proiect: Educație din 2028, Sănătate cu majorări pentru peste 75% dintre angajați În paralel, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că pentru Educație este propusă o nouă grilă salarială, cu majorări „substanțiale” pentru profesori, dar cu aplicare din 2028, pe fondul lipsei de resurse pentru a respecta integral promisiunile făcute după greva din 2023. Tot în Educație este discutată și dublarea plății cu ora, propunere venită din partea Ministerului Educației. În Sănătate, negocierile ar fi mai avansate, iar în forma discutată „peste 75%” dintre angajați ar urma să beneficieze de majorări. Pîslaru a mai spus că modificările nu ar urma să ducă la creșterea cheltuielilor bugetare în 2027, iar măsurile din Educație ar fi eșalonate pentru a intra în vigoare din 2028. Detalii au fost prezentate de Economedia . Presiune de calendar: jalon PNRR și risc de pierdere a fondurilor Adoptarea legii salarizării unitare este legată și de PNRR: România trebuie să îndeplinească jalonul până la 31 august 2026, altfel există riscul pierderii unor fonduri nerambursabile de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). În acest context, proiectul a rămas în centrul negocierilor politice, reluate cu partidele și sindicatele, inclusiv prin medierea Administrației Prezidențiale. Marți, președintele Nicușor Dan urmează să aibă o nouă întâlnire cu liderii partidelor din fosta coaliție și cu reprezentanții grupului de lucru pe lege, cu obiectivul de a găsi o formă adoptabilă până la termenul din PNRR, fără a genera cheltuieli bugetare nesustenabile. [...]
Fără o majoritate parlamentară „de coabitare”, România riscă să rămână fără un guvern funcțional , iar asta ar prelungi blocajele pe decizii cu impact direct în economie și în accesarea fondurilor europene, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Economiei, senatorul USR Irineu Darău , marți, la Râmnicu Vâlcea. Darău a spus că eșecul păstrării coaliției de guvernare trebuie asumat „poate al tuturor”, însă testul imediat este dacă în Parlament se poate forma o majoritate între partidele pro-europene. În lipsa ei, „nu poate exista Guvern”, a afirmat el, invocând și dificultățile întâmpinate pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), unde întârzierile și disputele politice au afectat, în opinia sa, subiecte „legate de miliarde de euro pentru țară”. De ce contează: stabilitatea până în 2028 și deciziile pe PNRR În evaluarea ministrului interimar, o formulă de guvernare stabilă până în 2028 ar presupune revenirea „în mare” la un protocol de majoritate parlamentară similar celui existent anterior. El a descris această variantă drept „singura fezabilă” și cu „valență etică”, în contextul în care formarea unei majorități este, în prezent, „foarte greu” de realizat. Anticipatele, scenariu „nepreferabil”, dar posibil Darău a apreciat că alegerile anticipate „nu sunt preferabile”, însă a adăugat că USR „nu fuge” de acest scenariu dacă nu se conturează o soluție politică. Argumentul său este că ar fi „greu de crezut” că România poate continua „doi ani și jumătate cu formule improvizate”. Totodată, el a indicat drept opțiuni de lucru o formulă USR–PNL–UDMR, inclusiv cu o propunere de premier ( Siegfried Mureșan ), dar și o a doua variantă „mai de compromis”, cu o rotativă la conducerea guvernului. [...]
