Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri care ar reduce consumul și costurile publice pe termen scurt, inclusiv printr-o zi de muncă la distanță stabilită la nivel național, ieftinirea transportului public și închiderea unor clădiri publice acolo unde este posibil, potrivit Profit.
Propunerile sunt prezentate ca răspuns pentru „atenuarea imediată” a efectelor crizei energetice, pe care materialul o leagă de conflictul din Iran. În logica Comisiei, reducerea deplasărilor și a utilizării unor spații publice ar putea limita cererea de energie și presiunea pe prețuri.
Din informațiile citate, Bruxelles-ul ar urma să ceară statelor membre să aplice măsuri prin decizie la nivel național, cu accent pe intervenții rapide:
Pe lângă măsurile cu efect operațional imediat, Comisia solicită și mai multă transparență a tarifelor la rețelele de energie electrică, ca parte a unui pachet mai larg de măsuri pentru atenuarea creșterilor de prețuri.
Materialul menționează că informațiile sunt prezentate în contextul în care El Pais citează un proiect de document, însă textul disponibil nu include detalii despre calendar, forma finală a pachetului sau caracterul obligatoriu al fiecărei măsuri.
Recomandate
Schimbul de replici din coaliție pe „prognozele mai proaste” pentru 2026 mută discuția spre măsuri concrete de relansare economică , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a atacat public pe secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, pentru avertismentele acestuia privind economia, potrivit Mediafax . Muraru a reacționat miercuri la declarațiile lui Oprea despre „înrăutățirea prognozelor economice pentru 2026”, susținând că un membru al Guvernului nu ar trebui să se comporte „ca un simplu analist economic”, ci să contribuie la creșterea economică și să vină cu măsuri și reforme. „Este penibil și complet absurd ca Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, să iasă public și să constate, ca un simplu analist economic, că «prognozele s-au înrăutățit pentru 2026» și că «începe să fie prea târziu» pentru măsuri de relansare economică.” Miza: cine își asumă deciziile pe economie În postarea sa, Muraru a insistat că, „prin reforme reale”, România poate avea o creștere economică „sănătoasă” și a legat tema de reducerea cheltuielilor publice. El a afirmat că, dacă activitatea Secretariatului General al Guvernului ar fi fost făcută „cum trebuie”, ar fi existat deja „o reducere serioasă a cheltuielilor publice”. Totodată, liderul PNL Iași l-a acuzat pe Oprea că ar fi urmărit menținerea unor „sinecuri” și a unor „contracte păguboase” pentru stat și a spus că este „inacceptabil” ca un oficial cu responsabilitate guvernamentală să facă „constatări economice” ca un comentator, nu ca un decident. Ce a spus Radu Oprea despre 2026 Reacția lui Muraru vine după ce Radu Oprea a scris, tot pe Facebook, că instituțiile financiare internaționale și-ar fi înrăutățit prognozele pentru economia României în 2026 și a avertizat că „începe să fie prea târziu” pentru măsuri de relansare economică. În mesaj, Oprea a invocat FMI, Banca Mondială și un raport al Comisiei Europene și a menționat și percepția publică potrivit căreia „80% dintre români” ar spune că țara merge „în direcția greșită”. În aceeași postare, Oprea a cerut adoptarea unor măsuri de relansare economică, sugerând că fereastra de timp pentru acțiune se îngustează. [...]
PSD pregătește o retragere coordonată a miniștrilor, care poate bloca decizii guvernamentale , după ce Florin Barbu ar urma să demisioneze din funcția de ministru al Agriculturii în cadrul unei mișcări menite să forțeze plecarea premierului Ilie Bolojan , potrivit Agrointel . Conform informațiilor citate de publicație din surse politice, vicepremierul PSD Marian Neacșu și ceilalți șase miniștri social-democrați ar putea demisiona după ședința de Guvern de joia viitoare, dacă Ilie Bolojan, președintele PNL, nu renunță la funcția de prim-ministru. Miza declarată de sursele citate nu ar fi ruperea guvernării, ci schimbarea premierului. În acest scenariu, în primă fază, secretarii de stat și prefecții sprijiniți de PSD nu ar urma să demisioneze. Calendarul invocat de surse Pe 20 aprilie, PSD ar urma să voteze într-un referendum intern retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Delegaților li s-ar prezenta un scenariu cu un termen de 72 de ore pentru demisia premierului, adică până joi, când ar avea loc ședința de Guvern în care miniștrii PSD și-ar putea depune mandatele. Cine ar urma să demisioneze Lista miniștrilor PSD menționați ca potențiali demisionari include: vicepremier – Marian Neacșu; Agricultură – Florin Barbu; Transporturi – Ciprian Șerban; Justiție – Radu Marinescu; Energie – Bogdan Ivan; Sănătate – Alexandru Rogobete; Muncă – Florin Manole. În prezent, coaliția guvernamentală este formată din PSD, PNL, USR și minorități, mai notează publicația. Informațiile sunt prezentate ca scenariu bazat pe surse politice, fără o confirmare oficială în textul citat. [...]
Riscul unei crize politice interne poate reduce capacitatea României de a-și găsi parteneri externi într-un context economic global tensionat , avertizează fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu , într-o intervenție la Digi24 , pe fondul discuțiilor din coaliție și al semnalelor de încetinire economică. Diaconescu susține că „lumea s-a rupt” și că relațiile dintre parteneri nu mai funcționează „inerțial”, ceea ce obligă statele să vină cu strategii „versatile” și să evite testele riscante, mai ales dacă nu au „reziliența” altor economii. În acest cadru, el a argumentat că o instabilitate politică internă devine un factor care poate izola România în plan extern: fără stabilitate, percepția din afară ar fi că țara trebuie să-și rezolve mai întâi problemele interne înainte de a putea construi parteneriate. „Ai o stabilitate internă, ai posibili parteneri. Nu ai o stabilitate internă, când mă uit din afară spun: «Lasă-i să-și rezolve problemele și pe urmă, eventual, ne mai vedem».” Decizia PSD care poate amplifica incertitudinea Declarațiile vin în contextul în care conducerea PSD urmează să aibă o ședință luni, 20 aprilie, pentru a decide dacă partidul rămâne sau nu la guvernare, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Miza este una de funcționare a executivului, într-un moment în care economia este deja sub presiune din motive externe. Diaconescu a făcut și o comparație cu alte state care au deficite ridicate, precum Italia și SUA, dar a susținut că acestea operează „în altă logică”, sugerând că România nu își permite aceeași marjă de manevră. Context economic: avertismente FMI și prognoză redusă pentru România În același tablou, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că economia globală intră într-o perioadă de „crize suprapuse”, cu datorii publice în creștere și presiuni persistente asupra prețurilor la energie. Totodată, potrivit celui mai recent raport „ World Economic Outlook ” al FMI, instituția a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026, la 0,7% (de la 1,4% anterior). FMI estimează că economia ar urma să accelereze în 2027, când creșterea ar putea ajunge la aproximativ 2,5%, iar inflația ar începe să se tempereze. În această combinație de risc politic intern și deteriorare a perspectivelor economice, mesajul central al fostului ministru este că România ar avea mai puțin spațiu pentru erori: instabilitatea internă poate deveni rapid un cost extern, prin scăderea disponibilității partenerilor de a se angaja în proiecte sau în sprijin, într-un mediu internațional mai fragmentat. [...]
Premierul ales al Ungariei, Péter Magyar , vrea să suspende emisiunile de știri ale posturilor publice controlate politic , până când acestea pot garanta „relatări obiective și imparțiale”, potrivit Politico . Miza este una de reglementare și guvernanță: noua putere anunță o intervenție directă asupra arhitecturii mass-media publice, într-un stat unde controlul politic asupra informației a fost un subiect major în investigațiile UE privind regresul democratic. Magyar a făcut aceste declarații în apariții considerate „de referință” pe canale de stat, miercuri, la câteva zile după ce a câștigat alegerile de duminică. Într-un interviu la televiziunea M1, el a numit postul o „fabrică de minciuni” și a promis să „suspende imediat serviciul de știri false care funcționează aici”. Separat, la radioul public Kossuth, a spus că „fiecare ungur merită o mass-media de serviciu public care transmite adevărul”. De ce contează: schimbarea regulilor jocului în media publică Potrivit articolului, Viktor Orbán ar fi preluat treptat controlul asupra a 80% din mass-media din Ungaria în cei 16 ani la putere, iar această dominanță a fost invocată ca problemă în investigațiile UE privind derapajele democratice. În acest context, planul lui Magyar vizează nu doar conținutul editorial, ci și mecanismele de supraveghere ale televiziunii și radioului public. Magyar susține că posturile de stat ar trebui să oprească operațiunile de știri până când pot fi asigurate „condițiile pentru relatări obiective și imparțiale”. El a propus și formarea unui comitet alcătuit din „toate partidele parlamentare și alți lideri” care să supravegheze canalele publice, cu scopul de a garanta prezența politicienilor din opoziție în emisiuni și standarde „cel puțin la nivelul BBC” (referință la modelul britanic de serviciu public media). Ce îi permite să aplice rapid planul Publicația notează că victoria „la scor” a lui Magyar i-a adus partidului său, Tisza , supermajoritatea parlamentară necesară pentru a adopta aceste reforme. El intenționează, de asemenea, să schimbe Constituția pentru a slăbi alte „pilonii-cheie” ai controlului exercitat de fostul premier asupra justiției și companiilor de stat. În paralel, Magyar a cerut o serie de demisii la nivel înalt, inclusiv pe cea a președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, care poate retrimite legi în Parlament și le poate bloca prin veto. După o întâlnire la palatul prezidențial, Magyar a publicat pe X un mesaj în care îl acuză pe Sulyok că este „nevrednic” și „inapt” pentru funcție și cere plecarea lui „imediat” după formarea noului guvern. Context: controlul informației și electoratul din afara marilor orașe Politico mai arată că, din cauza rolului dominant al guvernului în media, mulți unguri — mai ales din zonele rurale — au avut acces preponderent la informații „curatoriate” de partidul de guvernământ Fidesz. Magyar a evitat aparițiile în media controlată de stat înainte de alegeri, dar a revenit după victorie, susținând că se asistă la „ultimele zile ale unei mașinării de propagandă”. Ce urmează, din informațiile disponibile, este traducerea acestor intenții în măsuri legislative și de guvernanță, posibil accelerate de supermajoritatea parlamentară a partidului Tisza. Articolul nu oferă un calendar concret pentru implementare, dincolo de intenția declarată de a acționa după depunerea jurământului. [...]
Avertismentul Guvernului interimar de la Sofia privind folosirea unor bancnote euro false pentru cumpărarea de voturi ridică un risc direct pentru integritatea alegerilor parlamentare anticipate de duminică , într-un context în care autoritățile spun că au primit un număr record de sesizări despre astfel de tentative, potrivit Euronews . Premierul interimar Andrei Giurov a declarat că Ministerul de Interne a anunțat confiscarea a 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), bani care ar fi fost destinați cumpărării de voturi în favoarea unui partid pe care nu l-a numit. O anchetă este în desfășurare pentru a stabili dacă vreuna dintre bancnotele confiscate este contrafăcută. Confiscări și plângeri: semnale de presiune pe sistemul electoral Poliția bulgară a anunțat, miercuri dimineață, confiscarea de bancnote false în valoare totală de 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) și 6.000 de lire sterline (aprox. 35.000 lei). Giurov i-a acuzat pe autorii schemei că încearcă să „distorsioneze” votul și le-a cerut cetățenilor să colaboreze cu anchetatorii pentru a bloca tentativele de manipulare electorală. Viceministrul de Interne, Ivan Anchev, a spus că autoritățile au primit 1.743 de plângeri privind tentative de cumpărare de voturi, de aproape patru ori mai multe decât la alegerile anticipate din 2024. Context: alegeri repetate și costuri mari Bulgaria organizează duminică un nou scrutin parlamentar anticipat, al optulea de acest tip în ultimii cinci ani, conform materialului care citează agenția EFE, preluată de Agerpres. Începând din 2021, țara a organizat peste zece alegeri naționale și a cheltuit aproape 560 milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) pentru alegeri parlamentare, prezidențiale, locale și europene. În același context, Euronews trimite la un material separat despre scrutinul de duminică și miza politică a acestuia: Euronews . Cum funcționează cumpărarea de voturi, potrivit EFE Agenția EFE descrie cumpărarea de voturi drept o practică obișnuită în Bulgaria, unde alegătorilor li se oferă de regulă între 50 și 100 de euro (aprox. 250–500 lei) sau produse (de exemplu, lemne de foc). În unele cazuri, beneficiarii trebuie să arate o fotografie cu buletinul de vot sau să introducă în urnă un buletin cu ștampila deja aplicată. Rezultatele scrutinului de duminică vor influența direct opțiunile de formare a viitorului guvern de la Sofia, într-un climat în care autoritățile spun că presiunea tentativelor de fraudare este în creștere. [...]
AUR coboară sub 40% în intenția de vot , în timp ce PSD și PNL sunt în ușoară creștere, potrivit unei sinteze publicate de INSCOP , care indică o schimbare de dinamică în preferințele electorale înaintea alegerilor parlamentare. În materialul preluat la rubrica „Apariții media”, INSCOP notează că AUR rămâne „lider detașat” în opțiunile de vot, însă își continuă scăderea și ajunge sub pragul de 40%. Informația este atribuită unui sondaj INSCOP, menționat în contextul unei relatări Știripesurse , care citează news.ro. De ce contează: semnal de normalizare a avansului AUR Coborârea sub 40% este relevantă nu doar ca nivel psihologic, ci și ca indiciu că vârful atins anterior de AUR ar putea fi dificil de menținut. În același timp, „ușoara urcare” a PSD și PNL sugerează o recuperare marginală a partidelor tradiționale, într-un moment în care competiția pentru redistribuirea voturilor devine mai strânsă. Ce lipsește din sinteză Textul publicat de INSCOP nu include în extrasul disponibil procentele exacte pentru PSD și PNL, metodologia sondajului sau perioada de culegere a datelor. În lipsa acestor detalii, amploarea schimbărilor nu poate fi cuantificată din această sinteză. Pentru detalii suplimentare, INSCOP trimite la articolul Știripesurse (link prezent în pagina INSCOP ca URL în clar), unde ar urma să fie prezentate informațiile extinse despre sondaj. [...]
