Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de replici din coaliție pe „prognozele mai proaste” pentru 2026 mută discuția spre măsuri concrete de relansare economică, după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a atacat public pe secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, pentru avertismentele acestuia privind economia, potrivit Mediafax.
Muraru a reacționat miercuri la declarațiile lui Oprea despre „înrăutățirea prognozelor economice pentru 2026”, susținând că un membru al Guvernului nu ar trebui să se comporte „ca un simplu analist economic”, ci să contribuie la creșterea economică și să vină cu măsuri și reforme.
„Este penibil și complet absurd ca Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, să iasă public și să constate, ca un simplu analist economic, că «prognozele s-au înrăutățit pentru 2026» și că «începe să fie prea târziu» pentru măsuri de relansare economică.”
În postarea sa, Muraru a insistat că, „prin reforme reale”, România poate avea o creștere economică „sănătoasă” și a legat tema de reducerea cheltuielilor publice. El a afirmat că, dacă activitatea Secretariatului General al Guvernului ar fi fost făcută „cum trebuie”, ar fi existat deja „o reducere serioasă a cheltuielilor publice”.
Totodată, liderul PNL Iași l-a acuzat pe Oprea că ar fi urmărit menținerea unor „sinecuri” și a unor „contracte păguboase” pentru stat și a spus că este „inacceptabil” ca un oficial cu responsabilitate guvernamentală să facă „constatări economice” ca un comentator, nu ca un decident.
Reacția lui Muraru vine după ce Radu Oprea a scris, tot pe Facebook, că instituțiile financiare internaționale și-ar fi înrăutățit prognozele pentru economia României în 2026 și a avertizat că „începe să fie prea târziu” pentru măsuri de relansare economică. În mesaj, Oprea a invocat FMI, Banca Mondială și un raport al Comisiei Europene și a menționat și percepția publică potrivit căreia „80% dintre români” ar spune că țara merge „în direcția greșită”.
În aceeași postare, Oprea a cerut adoptarea unor măsuri de relansare economică, sugerând că fereastra de timp pentru acțiune se îngustează.
Recomandate
Eugen Tomac spune că există încă spațiu pentru o majoritate PSD–PNL, ceea ce ar putea scurta blocajul guvernamental și reduce presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Mediafax . Consilierul prezidențial a afirmat că, deși moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea Guvernului și a amplificat tensiunile, „punțile nu sunt complet arse” între cele două partide. Declarația a fost făcută marți, la B1 TV, unde Tomac a argumentat că PSD și PNL au guvernat împreună „sub o formă sau alta” timp de 20 de ani și că, atâta vreme cât „stau la aceeași masă” pentru a discuta ieșirea din blocaj, există premise pentru reluarea negocierilor. Miza: evitarea anticipatelor și găsirea rapidă a unei formule de guvernare Tomac a pledat pentru continuarea discuțiilor în vederea formării unei majorități care să poată trece un nou Executiv prin votul de încredere al Parlamentului. În același timp, a avertizat că scenariul alegerilor anticipate ar fi „extrem de riscant” în acest moment. Argumentul „pro-occidental”: PSD și PNL, în aceeași coaliție la nivel european Întrebat dacă PSD ar fi în continuare un partid pro-occidental, Tomac a răspuns afirmativ și a invocat colaborarea de la nivel european, susținând că partidele care au făcut parte din coaliția guvernamentală până la moțiune se regăsesc și în Parlamentul European în coaliția care sprijină Comisia Europeană. Contextul crizei: desemnări succesive și un guvern respins în Parlament În material este reamintit că Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie de președintele Nicușor Dan și anunțase atunci intenția de a veni în fața Parlamentului cu un „guvern de specialiști”, adică un guvern tehnic (format din experți, nu din reprezentanți politici). După negocieri cu partidele, Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Președintele Consiliului Județean Brașov a prezentat o propunere de Guvern, însă aceasta a fost respinsă de Parlament. [...]
PNL contestă credibilitatea unui sondaj care repoziționează PSD peste liberali , într-un moment în care ierarhia din măsurătorile de opinie devine un instrument de presiune politică și de negociere, potrivit HotNews . Cel mai recent sondaj IRES, comandat de PSD, indică AUR la 40% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de PSD cu 21% și PNL cu 17%. USR ar obține 10%, iar 36% dintre respondenți spun că toate partidele sunt de vină pentru situația politică actuală. Reacția PNL: acuzații de „sondaje” fără legătură cu realitatea Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan , propus recent de alianța PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, a reacționat miercuri pe Facebook, susținând că PSD are „o lungă istorie” de a publica sondaje care „nu au nicio legătură cu realitatea”. În mesaj, Mureșan sugerează că, dacă într-un astfel de sondaj PSD apare cu doar 4% peste PNL, diferența „reală” ar fi, de fapt, în favoarea liberalilor. Exemplul invocat: un sondaj înainte de alegerile pentru Primăria Capitalei Mureșan a dat ca exemplu un sondaj comandat de PSD și publicat cu două zile înainte de alegerile pentru Primăria Municipiului București, în care candidatul PSD Daniel Băluță era creditat cu 27%, iar candidatul PNL Ciprian Ciucu cu 24%. „Două zile mai târziu, Ciprian Ciucu câştiga alegerile cu 36,16%, în timp ce Daniel Băluţă aduna 20,2% din voturi, obţinând doar locul 3. PSD îşi poate fura singur căciula, dacă doreşte, dar pe noi nu ne păcăleşte.” De ce contează: sondajele se bat cap în cap după moțiunea de cenzură HotNews notează că ierarhia din sondajul IRES diferă de cea din alte cercetări apărute după moțiunea de cenzură: deși AUR rămâne pe primul loc, alte măsurători plasează PNL pe locul al doilea, înaintea PSD. În sondajul INSCOP realizat după demiterea guvernului Bolojan, AUR era la 38,2%, urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5% (USR 10%, UDMR 5%). În cercetarea Agenției de Rating Politic (30 iunie–3 iulie), AUR avea 36,4%, PNL 22,4%, PSD 17,9% (USR 10,5%, UDMR 4,9%). [...]
Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]
Guvernul britanic cere FIFA să ancheteze un gest politic al Argentinei , după ce mai mulți jucători au afișat un banner cu mesajul „Falklandele sunt argentiniene” la finalul semifinalei de la Cupa Mondială, un episod care poate declanșa sancțiuni disciplinare în baza regulilor forului internațional, potrivit Politico . Peter Kyle, ministrul britanic al afacerilor, a calificat bannerul drept „complet nepotrivit” și a spus la Times Radio că se așteaptă ca FIFA „să facă o anchetă serioasă” asupra incidentului. Mesajul de pe banner, „Las Malvinas son Argentinas”, se traduce prin „Insulele Falkland sunt argentiniene”. Miza este una de reglementare sportivă: FIFA are reguli stricte care interzic gesturile politice la meciuri, inclusiv afișarea în stadion a „bannerelor, steagurilor, pliantelor, îmbrăcămintei și altor materiale” cu caracter „politic, ofensator și/sau discriminatoriu”. Posibile consecințe sportive înaintea finalei În plan politic intern, liderul liberal-democraților britanici, Ed Davey, a cerut ca jucătorii care au celebrat cu bannerul să fie interziși la finala de duminică. Politico notează că printre cei care au ținut bannerul s-au numărat și fotbaliști care joacă la cluburi de top din Marea Britanie: Lisandro Martinez (Manchester United), Alexis Mac Allister (Liverpool) și Cristian Romero (Tottenham). Contextul disputei Falkland/Malvine Londra și Buenos Aires au purtat un război pentru insule în 1982. Arhipelagul, aflat la aproximativ 500 de kilometri de coasta Argentinei, rămâne teritoriu britanic, deși Argentina îl revendică. Semifinala cu Anglia a fost privită, în acest context, ca o ocazie pentru mulți argentinieni de a puncta în disputa de durată dintre cele două țări, iar înaintea meciului vicepreședinta Argentinei, Victoria Villarruel, a descris Anglia drept „invadatori”. Kyle a lăudat „demnitatea” jucătorilor Angliei, afirmând că atitudinea lor a fost „contrastul perfect” față de comportamentul echipei Argentinei. [...]
Parlamentul ucrainean l-a confirmat pe Serhiy Korețki ca prim-ministru , un pas-cheie într-o remaniere de război care lasă încă neclară componența portofoliilor strategice, inclusiv la Apărare, potrivit Kyiv Post . Verkhovna Rada a votat joi, 16 iulie, numirea lui Korețki, fost director general al companiei energetice de stat Naftogaz , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a înaintat nominalizarea, anunțată formal cu o seară înainte de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. În total, 289 de deputați au susținut numirea. În dezbaterea din plen, deputatul Iaroslav Jelezniak a întrebat dacă Zelenski va participa la ședință. Stefanciuk a răspuns că președintele nu va fi prezent, fiind reprezentat de delegatul său în Rada. Prioritățile anunțate: iarna, armata și stabilitatea economică În discursul dinaintea votului, Korețki a spus că va face „tot ce îi stă în putere” pentru a fi util statului „aici și acum”. El a enumerat drept priorități: pregătirea Ucrainei pentru iarna care urmează; sprijin „cuprinzător” pentru armată; ajutor pentru comunitățile de pe linia frontului; sprijin pentru mediul de afaceri, pentru menținerea stabilității economice; consolidarea cooperării cu partenerii internaționali; avansarea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană. Miza remanierii: portofoliile-cheie, în special Apărarea Numirea lui Korețki vine în cadrul unei remanieri mai ample inițiate de Zelenski după demisia fostului premier Iulia Svîrîdenko. Potrivit aceleiași surse, Rada a votat marți demiterea ei, ceea ce a declanșat automat demisia întregului Cabinet de Miniștri. În paralel, rămân întrebări privind ocuparea unor funcții centrale în noul guvern. Korețki l-a lăudat pe ministrul de Interne, Ihor Klimenko, despre care publicația notează că este „așteptat pe scară largă” să devină următorul ministru al Apărării. Întrebat dacă guvernul său poate deveni un „guvern al apărării”, Korețki a răspuns: „Poate, pentru că există dorință, nevoia internă și unitate. Cât despre numirea ministrului apărării, aceasta este prerogativa exclusivă a președintelui.” Întrebat dacă îl va păstra pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, în Cabinet, Korețki a refuzat să comenteze înainte de votul pentru numirea sa ca prim-ministru. Context: de ce a fost schimbat ministrul Apărării Zelenski a spus, după consultări, că Korețki este „probabil cel mai pregătit” pentru funcția de prim-ministru. În aceeași perioadă, președintele a finalizat decizia de a-l înlocui pe Fedorov la Apărare și l-a nominalizat pe Klimenko ca succesor, invocând drept motiv un conflict al lui Fedorov cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene. Svîrîdenko, în discursul de rămas-bun, a indicat între realizările guvernului său obținerea unui pachet de sprijin financiar al UE de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), mai notează Kyiv Post . Tot ea a avut un rol central în negocierea acordului privind mineralele cu Statele Unite, în perioada în care era ministru al Economiei; Ukrainska Pravda este citată cu informația că Zelenski ar fi luat în calcul numirea ei ca ambasador la Washington, ofertă pe care aceasta ar fi refuzat-o. În perioada următoare, atenția se mută pe voturile și numirile pentru portofoliile-cheie din noul Cabinet, în special Apărarea, într-un moment în care Kievul își leagă agenda internă de pregătirea pentru iarnă și de continuitatea sprijinului extern. [...]
Protestele față de demiterea ministrului Apărării riscă să adâncească incertitudinea din armata ucraineană , într-un moment în care Ucraina începe să obțină rezultate pe front, potrivit Biziday . Manifestații au fost raportate în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, unde presa internațională indică prezența a peste o mie de persoane. În capitală, protestatarii au cântat imnul național, au fluturat steaguri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene și au scandat „rușine” și „aduceți-l înapoi pe Fedorov”. Presa locală a relatat proteste și în alte orașe, între care Liov, Odesa și Dnipro. Imagini și relatări despre manifestații au fost distribuite și de contul NEXTA , pe platforma X. De ce contează schimbarea: continuitatea conducerii și moralul armatei Mihailo Feodorov fusese numit în funcție în urmă cu doar șase luni și își construise o reputație de modernizator, în condițiile în care a încercat să reformeze armata ucraineană, epuizată după peste patru ani de război. Totodată, este apreciat pentru accelerarea producției de drone într-un interval scurt, un element considerat important pentru capacitatea operațională pe front. Înlăturarea lui „riscă să creeze incertitudine la nivelul armatei”, notează Biziday, mai ales pe fondul unei perioade în care ucrainenii ar fi început să obțină o serie de rezultate pe linia frontului. Context politic: remanierea lui Zelenski și tensiunile din armată Anunțul retragerii lui Mihailo Feodorov a fost făcut „aseară”, chiar de el, în contextul remanierii inițiate de președintele Volodimir Zelenski , care a inclus și demiterea premierului. Nu a fost comunicat un motiv oficial pentru demitere. În același timp, decizia vine pe fondul neînțelegerilor dintre Feodorov și comandantul-șef al Armatei Ucrainene, Oleksandr Sîrski. Adjunctul comandantului forțelor aeriene, Pavlo Elizarov, a demisionat în semn de protest, iar mai multe figuri din armată au criticat public schimbarea, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent și France24. Ce urmează: votul pentru noul ministru, sub presiunea străzii Potrivit relatărilor preluate de NEXTA, parlamentarii ar fi reticenți să ignore sprijinul public pentru Feodorov, ceea ce ar putea complica obținerea voturilor necesare pentru numirea lui Ihor Klymenko ca ministru al Apărării. Informația rămâne însă dependentă de evoluțiile politice de la Kiev și de deciziile oficiale care nu au fost încă detaliate public. [...]
