Știri
Știri din categoria Politică
Riscul unei crize politice interne poate reduce capacitatea României de a-și găsi parteneri externi într-un context economic global tensionat, avertizează fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, într-o intervenție la Digi24, pe fondul discuțiilor din coaliție și al semnalelor de încetinire economică.
Diaconescu susține că „lumea s-a rupt” și că relațiile dintre parteneri nu mai funcționează „inerțial”, ceea ce obligă statele să vină cu strategii „versatile” și să evite testele riscante, mai ales dacă nu au „reziliența” altor economii. În acest cadru, el a argumentat că o instabilitate politică internă devine un factor care poate izola România în plan extern: fără stabilitate, percepția din afară ar fi că țara trebuie să-și rezolve mai întâi problemele interne înainte de a putea construi parteneriate.
„Ai o stabilitate internă, ai posibili parteneri. Nu ai o stabilitate internă, când mă uit din afară spun: «Lasă-i să-și rezolve problemele și pe urmă, eventual, ne mai vedem».”
Declarațiile vin în contextul în care conducerea PSD urmează să aibă o ședință luni, 20 aprilie, pentru a decide dacă partidul rămâne sau nu la guvernare, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Miza este una de funcționare a executivului, într-un moment în care economia este deja sub presiune din motive externe.
Diaconescu a făcut și o comparație cu alte state care au deficite ridicate, precum Italia și SUA, dar a susținut că acestea operează „în altă logică”, sugerând că România nu își permite aceeași marjă de manevră.
În același tablou, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că economia globală intră într-o perioadă de „crize suprapuse”, cu datorii publice în creștere și presiuni persistente asupra prețurilor la energie.
Totodată, potrivit celui mai recent raport „World Economic Outlook” al FMI, instituția a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026, la 0,7% (de la 1,4% anterior). FMI estimează că economia ar urma să accelereze în 2027, când creșterea ar putea ajunge la aproximativ 2,5%, iar inflația ar începe să se tempereze.
În această combinație de risc politic intern și deteriorare a perspectivelor economice, mesajul central al fostului ministru este că România ar avea mai puțin spațiu pentru erori: instabilitatea internă poate deveni rapid un cost extern, prin scăderea disponibilității partenerilor de a se angaja în proiecte sau în sprijin, într-un mediu internațional mai fragmentat.
Recomandate
PSD acuză că austeritatea a împins economia în recesiune tehnică , după ce deputatul Marius Budăi a susținut, într-un comunicat de presă citat de Agerpres , că România a intrat în „recesiune tehnică” și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul Ilie Bolojan . Budăi, prim-vicepreședinte al organizației PSD Botoșani, afirmă că partidul a avertizat anterior că „strategia austerității” va duce economia în recesiune și spune că propunerile PSD – precum un „Program de relansare economică” și „motorină ieftină pentru agricultori” – ar fi fost ignorate. Ce date invocă Budăi și de ce contează În argumentația sa, deputatul PSD susține că, „în doar șase luni de guvernare”, economia ar fi trecut de la „+1% creștere” la „-1,9% la finalul anului 2025”, pe care o descrie drept o schimbare de trend cu efecte directe asupra populației. Tot el afirmă că România ar fi avut „două trimestre consecutive de scădere economică”, criteriu folosit uzual pentru definirea recesiunii tehnice, și califică situația drept „cea mai gravă cădere post-pandemică”. Încrederea în economie: ESI sub 100, potrivit declarațiilor Budăi mai spune că „încrederea în economie” ar fi la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și invocă Comisia Europeană și Eurostat, potrivit cărora indicele de încredere în economie (ESI) ar fi coborât la 92 de puncte, sub pragul de 100 de puncte, menționat ca nivel de alertă. În același context, el afirmă că „antreprenorii nu mai investesc” și „consumatorii nu mai cheltuiesc” și adaugă că Consiliul Fiscal ar estima continuarea scăderii pe parcursul anului 2026. Miza politică: cerere de schimbare a direcției guvernării Pe linie politică, deputatul PSD susține că partidul „nu va tăcea” și cere „o schimbare reală” în modul de conducere, reiterând că măsurile propuse de PSD – inclusiv sprijin pentru agricultori și măsuri de protecție socială – ar fi fost „blocate sau ignorate” de premier. „România a intrat în recesiune tehnică”, ca urmare a faptului că „în doar șase luni de guvernare, domnul Ilie Bolojan a dus economia de la +1% creștere (...) la -1,9% la finalul anului 2025”, a declarat Marius Budăi. [...]
PSD pregătește o retragere coordonată a miniștrilor, care poate bloca decizii guvernamentale , după ce Florin Barbu ar urma să demisioneze din funcția de ministru al Agriculturii în cadrul unei mișcări menite să forțeze plecarea premierului Ilie Bolojan , potrivit Agrointel . Conform informațiilor citate de publicație din surse politice, vicepremierul PSD Marian Neacșu și ceilalți șase miniștri social-democrați ar putea demisiona după ședința de Guvern de joia viitoare, dacă Ilie Bolojan, președintele PNL, nu renunță la funcția de prim-ministru. Miza declarată de sursele citate nu ar fi ruperea guvernării, ci schimbarea premierului. În acest scenariu, în primă fază, secretarii de stat și prefecții sprijiniți de PSD nu ar urma să demisioneze. Calendarul invocat de surse Pe 20 aprilie, PSD ar urma să voteze într-un referendum intern retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Delegaților li s-ar prezenta un scenariu cu un termen de 72 de ore pentru demisia premierului, adică până joi, când ar avea loc ședința de Guvern în care miniștrii PSD și-ar putea depune mandatele. Cine ar urma să demisioneze Lista miniștrilor PSD menționați ca potențiali demisionari include: vicepremier – Marian Neacșu; Agricultură – Florin Barbu; Transporturi – Ciprian Șerban; Justiție – Radu Marinescu; Energie – Bogdan Ivan; Sănătate – Alexandru Rogobete; Muncă – Florin Manole. În prezent, coaliția guvernamentală este formată din PSD, PNL, USR și minorități, mai notează publicația. Informațiile sunt prezentate ca scenariu bazat pe surse politice, fără o confirmare oficială în textul citat. [...]
AUR coboară sub 40% în intenția de vot , în timp ce PSD și PNL sunt în ușoară creștere, potrivit unei sinteze publicate de INSCOP , care indică o schimbare de dinamică în preferințele electorale înaintea alegerilor parlamentare. În materialul preluat la rubrica „Apariții media”, INSCOP notează că AUR rămâne „lider detașat” în opțiunile de vot, însă își continuă scăderea și ajunge sub pragul de 40%. Informația este atribuită unui sondaj INSCOP, menționat în contextul unei relatări Știripesurse , care citează news.ro. De ce contează: semnal de normalizare a avansului AUR Coborârea sub 40% este relevantă nu doar ca nivel psihologic, ci și ca indiciu că vârful atins anterior de AUR ar putea fi dificil de menținut. În același timp, „ușoara urcare” a PSD și PNL sugerează o recuperare marginală a partidelor tradiționale, într-un moment în care competiția pentru redistribuirea voturilor devine mai strânsă. Ce lipsește din sinteză Textul publicat de INSCOP nu include în extrasul disponibil procentele exacte pentru PSD și PNL, metodologia sondajului sau perioada de culegere a datelor. În lipsa acestor detalii, amploarea schimbărilor nu poate fi cuantificată din această sinteză. Pentru detalii suplimentare, INSCOP trimite la articolul Știripesurse (link prezent în pagina INSCOP ca URL în clar), unde ar urma să fie prezentate informațiile extinse despre sondaj. [...]
Schimbul de replici din coaliție pe „prognozele mai proaste” pentru 2026 mută discuția spre măsuri concrete de relansare economică , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a atacat public pe secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, pentru avertismentele acestuia privind economia, potrivit Mediafax . Muraru a reacționat miercuri la declarațiile lui Oprea despre „înrăutățirea prognozelor economice pentru 2026”, susținând că un membru al Guvernului nu ar trebui să se comporte „ca un simplu analist economic”, ci să contribuie la creșterea economică și să vină cu măsuri și reforme. „Este penibil și complet absurd ca Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, să iasă public și să constate, ca un simplu analist economic, că «prognozele s-au înrăutățit pentru 2026» și că «începe să fie prea târziu» pentru măsuri de relansare economică.” Miza: cine își asumă deciziile pe economie În postarea sa, Muraru a insistat că, „prin reforme reale”, România poate avea o creștere economică „sănătoasă” și a legat tema de reducerea cheltuielilor publice. El a afirmat că, dacă activitatea Secretariatului General al Guvernului ar fi fost făcută „cum trebuie”, ar fi existat deja „o reducere serioasă a cheltuielilor publice”. Totodată, liderul PNL Iași l-a acuzat pe Oprea că ar fi urmărit menținerea unor „sinecuri” și a unor „contracte păguboase” pentru stat și a spus că este „inacceptabil” ca un oficial cu responsabilitate guvernamentală să facă „constatări economice” ca un comentator, nu ca un decident. Ce a spus Radu Oprea despre 2026 Reacția lui Muraru vine după ce Radu Oprea a scris, tot pe Facebook, că instituțiile financiare internaționale și-ar fi înrăutățit prognozele pentru economia României în 2026 și a avertizat că „începe să fie prea târziu” pentru măsuri de relansare economică. În mesaj, Oprea a invocat FMI, Banca Mondială și un raport al Comisiei Europene și a menționat și percepția publică potrivit căreia „80% dintre români” ar spune că țara merge „în direcția greșită”. În aceeași postare, Oprea a cerut adoptarea unor măsuri de relansare economică, sugerând că fereastra de timp pentru acțiune se îngustează. [...]
România și Ungaria discută accelerarea interconectărilor energetice , un subiect cu miză directă pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței regionale, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a avut o convorbire telefonică cu Péter Magyar , prim-ministrul ales al Ungariei, potrivit G4Media . Discuția a avut loc miercuri, iar Bolojan l-a felicitat pe Magyar pentru rezultatul obținut la alegeri, „atât în nume personal, cât și în numele Guvernului României”, conform unui comunicat de presă al Executivului. Interconectările energetice, pe agenda bilaterală Cei doi oficiali au abordat „stadiul și perspectivele” de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria. În acest cadru, a fost evidențiat interesul comun pentru: dezvoltarea cooperării economice; avansarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei. Comunicatul citat nu oferă detalii despre proiecte specifice, termene sau investiții. Context politic și următorii pași Premierul României a menționat și „rolul important al comunității maghiare din România” în consolidarea relației bilaterale. La finalul convorbirii, Ilie Bolojan i-a adresat lui Péter Magyar o invitație pentru o vizită oficială la București și i-a urat succes în exercitarea mandatului. [...]
Kelemen Hunor avertizează că o criză în coaliție ar putea împinge guvernarea spre dependența de AUR , scenariu pe care îl numește „foarte, foarte prost”, pe fondul tensiunilor dintre PSD și PNL privind schimbarea premierului, potrivit Antena 3 . Într-un interviu acordat presei maghiare, liderul UDMR a spus că percepe o escaladare a conflictului dintre cele două partide mari din coaliție – social-democrații și liberalii care „dau prim-ministrul” – și că PSD ar putea ajunge să confirme intern că își dorește schimbarea premierului și să ceară acest lucru PNL. Riscul politic invocat: „căutare de drumuri” cu AUR ca „factor” de guvernare Kelemen Hunor afirmă că, pentru UDMR, cel mai mare risc apare dacă actuala coaliție se destramă și începe o reconfigurare care ia în calcul AUR ca element de sprijin pentru funcționarea guvernului. „Eu consider acesta un scenariu foarte, foarte prost. Nu exclud posibilitatea, dar nici nu o consider probabilă acum, încă.” Discuții cu premierul și cu șeful PSD, în căutarea unei soluții Liderul UDMR spune că a avut discuții „și cu șeful guvernului, și cu președintele partidului socialist”, pentru a înțelege „adevărata problemă” și a vedea dacă există o soluție care să ducă la continuarea coaliției și la „o guvernare eficientă” sau „cu rezultate”. Calendarul imediat și miza invocată: stabilitate și buget Kelemen Hunor afirmă că nu este „prea optimist”, dar indică drept reper săptămâna viitoare, menționând că pe 20 aprilie este așteptată o decizie a PSD. În același timp, el amintește că, „anul viitor”, oricum ar urma schimbarea prim-ministrului, conform acordului de coaliție . În argumentația sa, stabilitatea coaliției este importantă atât pentru comunitatea maghiară din Ardeal, cât și pentru România, inclusiv pentru „a face ordine în finanțele țării, în buget”, în contextul „enorm de multor sarcini” care trebuie îndeplinite până la rotația convenită a premierului. [...]
