Știri
Știri din categoria Politică
PSD pregătește o retragere coordonată a miniștrilor, care poate bloca decizii guvernamentale, după ce Florin Barbu ar urma să demisioneze din funcția de ministru al Agriculturii în cadrul unei mișcări menite să forțeze plecarea premierului Ilie Bolojan, potrivit Agrointel.
Conform informațiilor citate de publicație din surse politice, vicepremierul PSD Marian Neacșu și ceilalți șase miniștri social-democrați ar putea demisiona după ședința de Guvern de joia viitoare, dacă Ilie Bolojan, președintele PNL, nu renunță la funcția de prim-ministru.
Miza declarată de sursele citate nu ar fi ruperea guvernării, ci schimbarea premierului. În acest scenariu, în primă fază, secretarii de stat și prefecții sprijiniți de PSD nu ar urma să demisioneze.
Pe 20 aprilie, PSD ar urma să voteze într-un referendum intern retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Delegaților li s-ar prezenta un scenariu cu un termen de 72 de ore pentru demisia premierului, adică până joi, când ar avea loc ședința de Guvern în care miniștrii PSD și-ar putea depune mandatele.
Lista miniștrilor PSD menționați ca potențiali demisionari include:
În prezent, coaliția guvernamentală este formată din PSD, PNL, USR și minorități, mai notează publicația. Informațiile sunt prezentate ca scenariu bazat pe surse politice, fără o confirmare oficială în textul citat.
Recomandate
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
PSD ar urma să revină la guvernare, iar PNL și USR să treacă în opoziție după votul de învestire al Guvernului Niculescu, iar Marian Neacșu descrie rotația de roluri drept un exercițiu „benefic”, potrivit Mediafax . Marian Neacșu, propus de PSD pentru preluarea Ministerului Afacerilor Interne în cabinetul condus de Luca Niculescu, a spus după audierea din Parlament că alternanța dintre guvernare și opoziție ar fi utilă pentru cele două partide care au fost până acum în coaliție. „Cu siguranță, cred că, într-un fel sau altul, determinat de faptul că până acum cele două partide importante s-au aflat într-o coaliție, cred că și unii și alții am uitat și să exercinăm puterea și să exercinăm opoziția.” Ce urmează procedural Scenariul descris depinde de votul de învestire din Parlament: dacă Guvernul Niculescu trece, PNL și USR ar urma să intre în opoziție, iar PSD să revină la Palatul Victoria. În paralel, audierile miniștrilor propuși s-au încheiat, iar candidații au primit avize favorabile, conform aceleiași surse. Miza instituțională: Interne și, posibil, Curtea de Conturi În același context, Neacșu a fost întrebat și despre o posibilă candidatură la șefia Curții de Conturi , poziție pentru care numele său a fost vehiculat recent. El a afirmat că, dacă se va deschide o oportunitate și vor începe procedurile, va lua în calcul „foarte serios” această variantă, precizând totodată că nu se știe încă momentul declanșării procedurilor pentru desemnarea președintelui Curții de Conturi. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
Guvernul Niculescu intră direct în testul finanțării promisiunilor, iar PSD cere o radiografie a bugetului în două săptămâni , potrivit Euronews . Sorin Grindeanu spune că înainte de orice rectificare bugetară este necesară prezentarea „situației financiare la zi” în Parlament, pe fondul acuzațiilor privind „gropi bugetare uriașe” lăsate de guvernul Bolojan. În discursul de după învestirea lui Luca Niculescu ca premier , liderul PSD a indicat o succesiune de pași pe care noul Executiv ar trebui să-i urmeze: informarea publică asupra stării finanțelor, rectificarea bugetară pentru a asigura serviciile esențiale și pregătirea bugetului pe 2027 încă din 2026. Grindeanu a susținut că așteptările sunt „uriașe” după „un an și jumătate de austeritate cruntă”, dar că este nevoie de o bază realistă pentru decizii. Rectificări bugetare și presiunea pe bani Întrebat de unde ar urma să vină banii pentru măsurile promise și pentru eventuale rectificări (menționate de premier în Parlament), Grindeanu a refuzat să avanseze soluții și a trimis răspunsul către premier și miniștrii de linie. „Eu nu sunt prim-ministru. La aceste lucruri o să răspundă domnul Luca Niculescu și miniștrii de linie.” În schimb, a insistat că primul pas este prezentarea situației financiare „la zi”, pentru care PSD a indicat un termen de două săptămâni în Parlament. Bugetul pe 2027, adus în 2026 Grindeanu a spus că are încredere în ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și că acesta ar urma să prezinte o situație „fără interpretări politice”. Totodată, liderul PSD afirmă că i-a cerut ministrului ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat în 2026, nu cu întârziere, cum s-a întâmplat în anul curent, când bugetul ar fi fost aprobat în aprilie, „ceea ce a dus la multe dezechilibre”. În același context, Grindeanu a vorbit despre nevoia de „spațiu fiscal” (adică marjă în buget pentru cheltuieli noi fără a crește riscurile financiare), care ar urma să fie creat prin relansarea economiei, creșterea colectării și reducerea cheltuielilor prin eficientizarea activității statului. Guvernul propus de Luca Niculescu a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, peste pragul minim necesar de 233, notează Euronews. Contextul imediat indicat de PSD este că primele decizii cu impact vor depinde de fotografia reală a finanțelor publice și de rectificările bugetare anunțate pentru perioada următoare. [...]
USR își fixează ca obiectiv limitarea influenței PSD în noua formulă de guvernare , după votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu , potrivit Mediafax . În Parlament, ministrul interimar de Externe al USR, Oana Țoiu, l-a atacat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , susținând că partidul „a contribuit la criza politică” și că USR va încerca să reducă „răul” pe care l-ar produce o guvernare social-democrată. Țoiu a afirmat că PSD încearcă să se prezinte drept soluție pentru ieșirea României din criză, deși, în opinia sa, partidul este „motivul principal” al problemelor actuale. În intervenția din plen, ea a folosit o comparație directă la adresa lui Grindeanu și a PSD: „Să-l aud pe domnul Grindeanu, spunând că vine să rezolve probleme și să scoată România din criză, este echivalentul de a vedea un piroman care vine la tine cu găleata de apă să-ți stingă incendiul pe care l-a pus. (...) Dar acesta va fi ultimul moment în istoria României în care PSD-ul cere toată puterea politică pentru un guvern și o primește cadou.” Contextul politic: Guvernul Niculescu, votat după aproape șase luni de criză În aceeași zi, Guvernul Luca Niculescu a fost votat de Parlament, iar România are un nou premier după aproape șase luni de criză politică. Rezultatul votului a fost de 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, conform informațiilor din articol. Mesajul USR: „ultimul tren” pentru un guvern monocolor PSD Țoiu a susținut că PSD nu va mai putea obține, pe viitor, „întreaga putere” într-un guvern format exclusiv din reprezentanții partidului, invocând o „prăpastie” între performanța guvernărilor PSD și așteptările publice. „Pentru ei este ultimul tren. Este ultimul tren pe care PSD-ul îl mai are la conducerea României cu toată puterea într-un guvern monocolor politic.” Ea a mai declarat că „4 din 5 români nu au încredere în componența politică cu care vine acest guvern”, fără ca articolul să ofere detalii despre sursa exactă a acestei evaluări. Ce spune Țoiu despre rolul USR la guvernare Ministrul interimar a prezentat drept argument pentru credibilitatea USR experiența ultimului an la guvernare, punând accent pe recrutări „corecte” și pe transparență în instituțiile publice, inclusiv prin deschiderea unor spații și informații care ar fi fost ținute „secrete” de peste 10 ani, exemplificând cu Ministerul Economiei. În final, Țoiu a indicat că „miza” USR este să limiteze efectele guvernării PSD și să construiască, împreună cu „parteneri de bună-credință”, o majoritate politică. [...]
USR anunță că nu votează Guvernul Niculescu , invocând riscul de politizare a instituțiilor, potrivit Știrile Pro TV . În plenul reunit al Parlamentului, deputatul Radu Miruță a susținut că problema Executivului nu este numele premierului, ci „pesedizarea instituțiilor statului”, într-un atac direct la adresa PSD și a lui Sorin Grindeanu. Miruță a afirmat că scoaterea USR de la guvernare este prezentată de PSD drept o „victorie”, dar a sugerat că beneficiarii reali ar fi „portofelele” și „rețeaua de prieteni” care ar urma să revină în instituțiile publice. „Problema acestui Guvern nu este numele premierului. Problema acestui Guvern este pesedizarea instituțiilor statului”, a declarat Radu Miruță. Argumentul politic: PSD, „dominant” în guvernare după 1990 Deputatul USR a invocat o statistică privind prezența PSD la guvernare, susținând că, din 1990 până în prezent, partidul a avut „18 participări în guverne și 11 premieri”. În aceeași intervenție, Miruță a legat această perioadă de efecte economice și sociale negative, menționând „5 milioane de români plecați din țară” și „fabrici închise”, fără a oferi în articol detalii suplimentare sau surse pentru aceste cifre. Totodată, el a acuzat PSD de practici de corupție și de legături controversate, făcând referire la „lideri prinși cu bani șpagă în portbagaje”, la „miniștri” care ar fi zburat „în condiții controversate cu avioane private” și la un „lider PSD” care ar fi zburat cu avioane private plătite de firma Nordis, despre care a spus că „a luat banii de la români” fără a livra apartamentele contractate. Contra-narațiunea USR: management în stat și companii publice În replică, Miruță a susținut că USR ar fi demonstrat că statul poate fi administrat „fără să fie tratat ca proprietatea unui partid”. El a enumerat mai multe realizări pe care le atribuie USR, între care: „aducerea la zi” a „cinci fabrici”: Pirochim Victoria, Sadu, Cugir, Mangalia și Mediaș; „cel mai mare program de înzestrare a Armatei Române”; „șapte mii de militari noi” intrați în armată; introducerea unor „indicatori serioși de performanță” în conducerile companiilor de stat. Ce urmează: poziționare de opoziție față de Executiv În finalul intervenției, Radu Miruță a spus explicit că USR nu va vota Guvernul Niculescu. În materialul citat nu apar reacții ale PSD sau ale reprezentanților Guvernului la acuzațiile formulate în plen. [...]
