Știri
Știri din categoria Politică
PSD pregătește o retragere coordonată a miniștrilor, care poate bloca decizii guvernamentale, după ce Florin Barbu ar urma să demisioneze din funcția de ministru al Agriculturii în cadrul unei mișcări menite să forțeze plecarea premierului Ilie Bolojan, potrivit Agrointel.
Conform informațiilor citate de publicație din surse politice, vicepremierul PSD Marian Neacșu și ceilalți șase miniștri social-democrați ar putea demisiona după ședința de Guvern de joia viitoare, dacă Ilie Bolojan, președintele PNL, nu renunță la funcția de prim-ministru.
Miza declarată de sursele citate nu ar fi ruperea guvernării, ci schimbarea premierului. În acest scenariu, în primă fază, secretarii de stat și prefecții sprijiniți de PSD nu ar urma să demisioneze.
Pe 20 aprilie, PSD ar urma să voteze într-un referendum intern retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Delegaților li s-ar prezenta un scenariu cu un termen de 72 de ore pentru demisia premierului, adică până joi, când ar avea loc ședința de Guvern în care miniștrii PSD și-ar putea depune mandatele.
Lista miniștrilor PSD menționați ca potențiali demisionari include:
În prezent, coaliția guvernamentală este formată din PSD, PNL, USR și minorități, mai notează publicația. Informațiile sunt prezentate ca scenariu bazat pe surse politice, fără o confirmare oficială în textul citat.
Recomandate
PSD pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , cu un ultimatum de 72 de ore pentru demisie, iar în caz contrar partidul ar urma să-și retragă miniștrii din Guvern, potrivit Libertatea . Miza imediată este stabilitatea Executivului și, implicit, continuitatea deciziilor guvernamentale într-un moment în care PSD discută explicit ieșirea din coaliție. Decizia ar urma să fie luată luni, 20 aprilie, într-o ședință la Palatul Parlamentului programată la ora 17.00. Conform informațiilor obținute de Cotidianul.ro, la întâlnire ar participa aproximativ 200 de membri PSD fizic și alți 4.800 prin videoconferință. Ultimatumul: demisie în 72 de ore sau retragerea miniștrilor Surse din interiorul PSD au declarat, potrivit Cotidianul.ro, că după consultările interne partidul îi va cere premierului Ilie Bolojan să-și anunțe demisia în termen de 72 de ore. Dacă acesta refuză, PSD ar urma să recurgă la retragerea miniștrilor săi din Guvern. Un lider PSD a explicat pentru Cotidianul.ro că retragerea ar viza, cel puțin inițial, doar miniștrii, pe fondul unui calcul politic de revenire rapidă la guvernare: „Deocamdată plecăm doar cu miniștrii, fiindcă sperăm ca în 45 de zile să ne întoarcem.” Ce se schimbă în coaliție și ce funcții intră la renegociere În scenariul unei retrageri oficiale a PSD din coaliția de guvernare, Sorin Grindeanu , liderul partidului, a spus că ar fi declanșată renegocierea funcțiilor stabilite prin protocolul coaliției, inclusiv cea de președinte al Camerei Deputaților, ocupată în prezent. „Evident că renunțarea la acest protocol duce la renegociere”, a declarat Grindeanu, în contextul discuției despre funcțiile împărțite în coaliție. Moțiunea de cenzură, opțiune înainte de termenul de 45 de zile Dacă premierul nu se conformează cererii de demisie, PSD ar lua în calcul să susțină sau chiar să inițieze o moțiune de cenzură înainte de expirarea celor 45 de zile de interimat ale miniștrilor numiți de Bolojan, potrivit surselor citate. Ce ar urma să retragă PSD din Executiv Conform informațiilor prezentate, PSD ar urma să își retragă: cei șase miniștri; vicepremierul. Partidul nu ar intenționa să retragă secretarii de stat sau prefecții. Strategia „post-retragere” ar urma să fie stabilită după votul din ședința de luni, 20 aprilie. [...]
Kelemen Hunor avertizează că o criză în coaliție ar putea împinge guvernarea spre dependența de AUR , scenariu pe care îl numește „foarte, foarte prost”, pe fondul tensiunilor dintre PSD și PNL privind schimbarea premierului, potrivit Antena 3 . Într-un interviu acordat presei maghiare, liderul UDMR a spus că percepe o escaladare a conflictului dintre cele două partide mari din coaliție – social-democrații și liberalii care „dau prim-ministrul” – și că PSD ar putea ajunge să confirme intern că își dorește schimbarea premierului și să ceară acest lucru PNL. Riscul politic invocat: „căutare de drumuri” cu AUR ca „factor” de guvernare Kelemen Hunor afirmă că, pentru UDMR, cel mai mare risc apare dacă actuala coaliție se destramă și începe o reconfigurare care ia în calcul AUR ca element de sprijin pentru funcționarea guvernului. „Eu consider acesta un scenariu foarte, foarte prost. Nu exclud posibilitatea, dar nici nu o consider probabilă acum, încă.” Discuții cu premierul și cu șeful PSD, în căutarea unei soluții Liderul UDMR spune că a avut discuții „și cu șeful guvernului, și cu președintele partidului socialist”, pentru a înțelege „adevărata problemă” și a vedea dacă există o soluție care să ducă la continuarea coaliției și la „o guvernare eficientă” sau „cu rezultate”. Calendarul imediat și miza invocată: stabilitate și buget Kelemen Hunor afirmă că nu este „prea optimist”, dar indică drept reper săptămâna viitoare, menționând că pe 20 aprilie este așteptată o decizie a PSD. În același timp, el amintește că, „anul viitor”, oricum ar urma schimbarea prim-ministrului, conform acordului de coaliție . În argumentația sa, stabilitatea coaliției este importantă atât pentru comunitatea maghiară din Ardeal, cât și pentru România, inclusiv pentru „a face ordine în finanțele țării, în buget”, în contextul „enorm de multor sarcini” care trebuie îndeplinite până la rotația convenită a premierului. [...]
Întâlnirea Nicușor Dan– Ilie Bolojan de la Cotroceni pune presiune pe stabilitatea coaliției , în condițiile în care PSD se pregătește să decidă dacă rămâne în actuala formulă de guvernare, potrivit Libertatea . Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan s-au întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, pentru o discuție de aproximativ două ore, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare. Informația este atribuită de Libertatea agenției News.ro. Miza imediată este decizia PSD privind menținerea la guvernare. Social-democrații urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri cu privire la viitorul partidului în coaliție. Ce semnale transmit președintele și premierul Într-o conferință de presă din săptămâna precedentă, Nicușor Dan a spus că poartă discuții informale cu premierul Ilie Bolojan și cu liderul PSD, Sorin Grindeanu , și că, dacă situația se agravează, va discuta și cu alte partide. „Avem un program aproape săptămânal de astfel de întâlniri”, a precizat șeful statului. Președintele a reafirmat și angajamentul pentru menținerea colaborării între cele patru partide prooccidentale. „O să lupt cu toate puterile ca această colaborare să continue”, a subliniat acesta. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a exclus varianta demisiei și a indicat că intenționează să gestioneze criza fără a se retrage. „Nu iau în calcul o demisie. Cei care generează crizele trebuie să-și asume consecințele”, a declarat el. PSD: critică pe fond economic, decizie politică în așteptare Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat situația economică și a susținut că România ar avea nevoie „urgent de o resetare”, afirmând că „economia se prăbușește accelerat” și că măsurile actuale sunt „împotriva cetățenilor” și ar trebui corectate rapid. În acest context, consultarea internă anunțată pentru 20 aprilie devine punctul de inflexiune pentru continuitatea guvernării, iar discuțiile de la Cotroceni indică faptul că Palatul Cotroceni și Guvernul încearcă să țină sub control riscul unei rupturi în coaliție. [...]
Consultarea internă a PSD din 20 aprilie riscă să declanșeze o criză guvernamentală fără soluție rapidă , pentru că, în actuala aritmetică parlamentară, o majoritate alternativă la coaliția de acum este greu de construit, potrivit Mediafax . Miza imediată este stabilitatea executivului condus de Ilie Bolojan , pe fondul nemulțumirilor exprimate public de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Acesta a cerut „urgent o resetare” și a invocat trei semnale economice negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică de către Fondul Monetar Internațional . De ce e greu de înlocuit actuala formulă de guvernare Calculele parlamentare prezentate în analiză arată că PNL și USR au împreună 132 de parlamentari, iar cu UDMR și grupul minorităților naționale ajung la 181 de voturi. Pragul necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament este de 233, ceea ce înseamnă că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa un gol de susținere care ar trebui acoperit prin alianțe noi sau printr-o formulă excepțională de guvern minoritar. În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri, cu o singură excepție menționată de senatorul Petrișor Peiu: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, cu mandat strict pentru organizarea de alegeri anticipate. Totuși, AUR nu a depus în această sesiune parlamentară o moțiune de cenzură și, potrivit materialului, pare să aștepte rezultatul consultării din PSD. Liniile roșii anunțate de PNL și USR Spațiul de negociere al PSD cu partenerii s-a îngustat, pe fondul pozițiilor publice ale PNL și USR: PNL a transmis că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premier din partea liberalilor; în plus, a avertizat că, dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. USR a spus că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan. Trei scenarii după 20 aprilie, plus varianta „premier PNL, dar fără Bolojan” Analiza conturează trei scenarii principale: Renegocierea majorității , fără ieșirea imediată a PSD de la guvernare, pe baza unui mandat intern care ar putea fi acordat conducerii partidului la consultarea din 20 aprilie. Retragerea miniștrilor PSD din Cabinetul Bolojan (scenariul considerat „cel mai serios” în PSD, potrivit surselor Mediafax). În acest caz, premierul ar trebui să ceară aprobarea Parlamentului pentru noua formulă, conform articolului 85 alineatul (3) din Constituție; dacă nu obține votul de încredere, se deschid negocieri pentru un nou executiv. Criză politică deschisă , prin eșecul unui nou vot de încredere sau printr-o moțiune de cenzură. Într-un astfel de context, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări și ar desemna un candidat de prim-ministru, care ar trebui să strângă o majoritate pentru învestire. Separat, în discuțiile politice a apărut în ultima săptămână și o variantă de compromis: PNL să păstreze funcția de premier, dar să renunțe la Ilie Bolojan , pentru a menține coaliția și a evita blocajul parlamentar. Acordul politic semnat în iunie 2025 prevede că funcția de prim-ministru revine PNL până în aprilie 2027, astfel că liberalii ar putea schimba titularul fără să piardă șefia Guvernului. În spațiul public au fost vehiculate, „pe surse”, numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare ca posibile opțiuni de premier liberal. Sorin Grindeanu nu a validat aceste nume, dar nici nu a închis discuția, iar Mircea Abrudean, șeful Senatului și lider PNL, a catalogat informațiile despre astfel de negocieri drept „speculații”. Ce urmează: negociere sau test de forță în Parlament Indiferent de decizia PSD din 20 aprilie, materialul indică un punct comun: fără o reconfigurare negociată, orice schimbare de guvern intră rapid în problema majorității de 233 de voturi . În acest context, scenariile merg de la o renegociere internă a coaliției până la un vot de încredere care poate deschide o criză politică formală, cu consultări la Cotroceni și căutarea unei noi majorități. [...]
PSD acuză că austeritatea a împins economia în recesiune tehnică , după ce deputatul Marius Budăi a susținut, într-un comunicat de presă citat de Agerpres , că România a intrat în „recesiune tehnică” și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul Ilie Bolojan . Budăi, prim-vicepreședinte al organizației PSD Botoșani, afirmă că partidul a avertizat anterior că „strategia austerității” va duce economia în recesiune și spune că propunerile PSD – precum un „Program de relansare economică” și „motorină ieftină pentru agricultori” – ar fi fost ignorate. Ce date invocă Budăi și de ce contează În argumentația sa, deputatul PSD susține că, „în doar șase luni de guvernare”, economia ar fi trecut de la „+1% creștere” la „-1,9% la finalul anului 2025”, pe care o descrie drept o schimbare de trend cu efecte directe asupra populației. Tot el afirmă că România ar fi avut „două trimestre consecutive de scădere economică”, criteriu folosit uzual pentru definirea recesiunii tehnice, și califică situația drept „cea mai gravă cădere post-pandemică”. Încrederea în economie: ESI sub 100, potrivit declarațiilor Budăi mai spune că „încrederea în economie” ar fi la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și invocă Comisia Europeană și Eurostat, potrivit cărora indicele de încredere în economie (ESI) ar fi coborât la 92 de puncte, sub pragul de 100 de puncte, menționat ca nivel de alertă. În același context, el afirmă că „antreprenorii nu mai investesc” și „consumatorii nu mai cheltuiesc” și adaugă că Consiliul Fiscal ar estima continuarea scăderii pe parcursul anului 2026. Miza politică: cerere de schimbare a direcției guvernării Pe linie politică, deputatul PSD susține că partidul „nu va tăcea” și cere „o schimbare reală” în modul de conducere, reiterând că măsurile propuse de PSD – inclusiv sprijin pentru agricultori și măsuri de protecție socială – ar fi fost „blocate sau ignorate” de premier. „România a intrat în recesiune tehnică”, ca urmare a faptului că „în doar șase luni de guvernare, domnul Ilie Bolojan a dus economia de la +1% creștere (...) la -1,9% la finalul anului 2025”, a declarat Marius Budăi. [...]
Riscul unei crize politice interne poate reduce capacitatea României de a-și găsi parteneri externi într-un context economic global tensionat , avertizează fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu , într-o intervenție la Digi24 , pe fondul discuțiilor din coaliție și al semnalelor de încetinire economică. Diaconescu susține că „lumea s-a rupt” și că relațiile dintre parteneri nu mai funcționează „inerțial”, ceea ce obligă statele să vină cu strategii „versatile” și să evite testele riscante, mai ales dacă nu au „reziliența” altor economii. În acest cadru, el a argumentat că o instabilitate politică internă devine un factor care poate izola România în plan extern: fără stabilitate, percepția din afară ar fi că țara trebuie să-și rezolve mai întâi problemele interne înainte de a putea construi parteneriate. „Ai o stabilitate internă, ai posibili parteneri. Nu ai o stabilitate internă, când mă uit din afară spun: «Lasă-i să-și rezolve problemele și pe urmă, eventual, ne mai vedem».” Decizia PSD care poate amplifica incertitudinea Declarațiile vin în contextul în care conducerea PSD urmează să aibă o ședință luni, 20 aprilie, pentru a decide dacă partidul rămâne sau nu la guvernare, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Miza este una de funcționare a executivului, într-un moment în care economia este deja sub presiune din motive externe. Diaconescu a făcut și o comparație cu alte state care au deficite ridicate, precum Italia și SUA, dar a susținut că acestea operează „în altă logică”, sugerând că România nu își permite aceeași marjă de manevră. Context economic: avertismente FMI și prognoză redusă pentru România În același tablou, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că economia globală intră într-o perioadă de „crize suprapuse”, cu datorii publice în creștere și presiuni persistente asupra prețurilor la energie. Totodată, potrivit celui mai recent raport „ World Economic Outlook ” al FMI, instituția a redus la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026, la 0,7% (de la 1,4% anterior). FMI estimează că economia ar urma să accelereze în 2027, când creșterea ar putea ajunge la aproximativ 2,5%, iar inflația ar începe să se tempereze. În această combinație de risc politic intern și deteriorare a perspectivelor economice, mesajul central al fostului ministru este că România ar avea mai puțin spațiu pentru erori: instabilitatea internă poate deveni rapid un cost extern, prin scăderea disponibilității partenerilor de a se angaja în proiecte sau în sprijin, într-un mediu internațional mai fragmentat. [...]
