Știri
Știri din categoria Politică
AUR coboară sub 40% în intenția de vot, în timp ce PSD și PNL sunt în ușoară creștere, potrivit unei sinteze publicate de INSCOP, care indică o schimbare de dinamică în preferințele electorale înaintea alegerilor parlamentare.
În materialul preluat la rubrica „Apariții media”, INSCOP notează că AUR rămâne „lider detașat” în opțiunile de vot, însă își continuă scăderea și ajunge sub pragul de 40%. Informația este atribuită unui sondaj INSCOP, menționat în contextul unei relatări Știripesurse, care citează news.ro.
Coborârea sub 40% este relevantă nu doar ca nivel psihologic, ci și ca indiciu că vârful atins anterior de AUR ar putea fi dificil de menținut. În același timp, „ușoara urcare” a PSD și PNL sugerează o recuperare marginală a partidelor tradiționale, într-un moment în care competiția pentru redistribuirea voturilor devine mai strânsă.
Textul publicat de INSCOP nu include în extrasul disponibil procentele exacte pentru PSD și PNL, metodologia sondajului sau perioada de culegere a datelor. În lipsa acestor detalii, amploarea schimbărilor nu poate fi cuantificată din această sinteză.
Pentru detalii suplimentare, INSCOP trimite la articolul Știripesurse (link prezent în pagina INSCOP ca URL în clar), unde ar urma să fie prezentate informațiile extinse despre sondaj.
Recomandate
Kelemen Hunor avertizează că o criză în coaliție ar putea împinge guvernarea spre dependența de AUR , scenariu pe care îl numește „foarte, foarte prost”, pe fondul tensiunilor dintre PSD și PNL privind schimbarea premierului, potrivit Antena 3 . Într-un interviu acordat presei maghiare, liderul UDMR a spus că percepe o escaladare a conflictului dintre cele două partide mari din coaliție – social-democrații și liberalii care „dau prim-ministrul” – și că PSD ar putea ajunge să confirme intern că își dorește schimbarea premierului și să ceară acest lucru PNL. Riscul politic invocat: „căutare de drumuri” cu AUR ca „factor” de guvernare Kelemen Hunor afirmă că, pentru UDMR, cel mai mare risc apare dacă actuala coaliție se destramă și începe o reconfigurare care ia în calcul AUR ca element de sprijin pentru funcționarea guvernului. „Eu consider acesta un scenariu foarte, foarte prost. Nu exclud posibilitatea, dar nici nu o consider probabilă acum, încă.” Discuții cu premierul și cu șeful PSD, în căutarea unei soluții Liderul UDMR spune că a avut discuții „și cu șeful guvernului, și cu președintele partidului socialist”, pentru a înțelege „adevărata problemă” și a vedea dacă există o soluție care să ducă la continuarea coaliției și la „o guvernare eficientă” sau „cu rezultate”. Calendarul imediat și miza invocată: stabilitate și buget Kelemen Hunor afirmă că nu este „prea optimist”, dar indică drept reper săptămâna viitoare, menționând că pe 20 aprilie este așteptată o decizie a PSD. În același timp, el amintește că, „anul viitor”, oricum ar urma schimbarea prim-ministrului, conform acordului de coaliție . În argumentația sa, stabilitatea coaliției este importantă atât pentru comunitatea maghiară din Ardeal, cât și pentru România, inclusiv pentru „a face ordine în finanțele țării, în buget”, în contextul „enorm de multor sarcini” care trebuie îndeplinite până la rotația convenită a premierului. [...]
Consultarea internă a PSD din 20 aprilie riscă să declanșeze o criză guvernamentală fără soluție rapidă , pentru că, în actuala aritmetică parlamentară, o majoritate alternativă la coaliția de acum este greu de construit, potrivit Mediafax . Miza imediată este stabilitatea executivului condus de Ilie Bolojan , pe fondul nemulțumirilor exprimate public de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Acesta a cerut „urgent o resetare” și a invocat trei semnale economice negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică de către Fondul Monetar Internațional . De ce e greu de înlocuit actuala formulă de guvernare Calculele parlamentare prezentate în analiză arată că PNL și USR au împreună 132 de parlamentari, iar cu UDMR și grupul minorităților naționale ajung la 181 de voturi. Pragul necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament este de 233, ceea ce înseamnă că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa un gol de susținere care ar trebui acoperit prin alianțe noi sau printr-o formulă excepțională de guvern minoritar. În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri, cu o singură excepție menționată de senatorul Petrișor Peiu: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, cu mandat strict pentru organizarea de alegeri anticipate. Totuși, AUR nu a depus în această sesiune parlamentară o moțiune de cenzură și, potrivit materialului, pare să aștepte rezultatul consultării din PSD. Liniile roșii anunțate de PNL și USR Spațiul de negociere al PSD cu partenerii s-a îngustat, pe fondul pozițiilor publice ale PNL și USR: PNL a transmis că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premier din partea liberalilor; în plus, a avertizat că, dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. USR a spus că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan. Trei scenarii după 20 aprilie, plus varianta „premier PNL, dar fără Bolojan” Analiza conturează trei scenarii principale: Renegocierea majorității , fără ieșirea imediată a PSD de la guvernare, pe baza unui mandat intern care ar putea fi acordat conducerii partidului la consultarea din 20 aprilie. Retragerea miniștrilor PSD din Cabinetul Bolojan (scenariul considerat „cel mai serios” în PSD, potrivit surselor Mediafax). În acest caz, premierul ar trebui să ceară aprobarea Parlamentului pentru noua formulă, conform articolului 85 alineatul (3) din Constituție; dacă nu obține votul de încredere, se deschid negocieri pentru un nou executiv. Criză politică deschisă , prin eșecul unui nou vot de încredere sau printr-o moțiune de cenzură. Într-un astfel de context, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări și ar desemna un candidat de prim-ministru, care ar trebui să strângă o majoritate pentru învestire. Separat, în discuțiile politice a apărut în ultima săptămână și o variantă de compromis: PNL să păstreze funcția de premier, dar să renunțe la Ilie Bolojan , pentru a menține coaliția și a evita blocajul parlamentar. Acordul politic semnat în iunie 2025 prevede că funcția de prim-ministru revine PNL până în aprilie 2027, astfel că liberalii ar putea schimba titularul fără să piardă șefia Guvernului. În spațiul public au fost vehiculate, „pe surse”, numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare ca posibile opțiuni de premier liberal. Sorin Grindeanu nu a validat aceste nume, dar nici nu a închis discuția, iar Mircea Abrudean, șeful Senatului și lider PNL, a catalogat informațiile despre astfel de negocieri drept „speculații”. Ce urmează: negociere sau test de forță în Parlament Indiferent de decizia PSD din 20 aprilie, materialul indică un punct comun: fără o reconfigurare negociată, orice schimbare de guvern intră rapid în problema majorității de 233 de voturi . În acest context, scenariile merg de la o renegociere internă a coaliției până la un vot de încredere care poate deschide o criză politică formală, cu consultări la Cotroceni și căutarea unei noi majorități. [...]
Criticile PNL la adresa consultării interne din PSD ridică miza stabilității guvernării , după ce europarlamentarul liberal Daniel Buda a acuzat o „delimitare de fațadă” și a cerut ca social-democrații să pună explicit în discuție susținerea pentru Guvernul Bolojan, potrivit Mediafax . Buda susține că, dacă PSD vrea o consultare internă „reală”, ar trebui să formuleze „întrebările corecte”, inclusiv despre faptul că „toate măsurile Guvernului Bolojan au fost susținute de PSD”. În acest context, europarlamentarul întreabă retoric dacă românii pot fi „păcăliți” printr-o distanțare doar de imagine. Ce reproșează PNL: reforme întârziate și rezultate contestate În mesajul publicat pe Facebook, Daniel Buda afirmă că PSD ar fi întârziat reformele și pune sub semnul întrebării rezultatele obținute, cu referire la Justiție și la reforma pensiilor speciale . „PSD a întârziat reforma în Justiție cât a putut de mult. Credeți că reforma pensiilor speciale este un succes al Guvernului Bolojan?” Ținta politică: credibilitatea conducerii PSD Europarlamentarul îl critică direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , despre care spune că ar avea „o cotă de încredere sub nivelul partidului” și că, în mandatul său, PSD ar fi ajuns la „cea mai scăzută cotă de încredere din istoria sa”. Buda pune astfel problema legitimității conducerii în a gestiona o consultare internă cu miză politică. Miza operațională invocată: reforma companiilor de stat În final, Buda afirmă că Guvernul „încearcă să recupereze ce s-a pierdut” și indică drept urgență reuniunea Comitetului interministerial pentru reforma companiilor de stat, sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu, despre care spune că „nu mai este o opțiune – este o urgență”. Din informațiile disponibile în material nu reiese calendarul sau forma exactă a consultării interne din PSD, însă intervenția unui europarlamentar PNL arată că tema este tratată ca un test de coerență pentru susținerea guvernării și pentru credibilitatea conducerii social-democrate. [...]
AUR propune scutirea de impozit pentru locuințele fără utilități , o măsură care ar schimba regulile de taxare locală și ar reduce baza de impozitare pentru primării, dacă proiectul va trece de Parlament, potrivit news.ro . Inițiativa legislativă a fost depusă de parlamentarii AUR Mihai Enache și Lucian Mușat și prevede scutirea de la plata impozitului pentru locuințele care nu beneficiază „cumulat” de apă, canalizare și gaze naturale. În argumentația formațiunii, statul „nu poate pretinde taxe și impozite tot mai mari” de la persoane care trăiesc fără utilități de bază, iar proprietatea „nu trebuie transformată într-o povară”. Ce schimbă proiectul, pe scurt Proiectul vizează o scutire fiscală condiționată de lipsa unor utilități, ceea ce ar introduce un criteriu de infrastructură în stabilirea impozitului pe locuință. Concret, scutirea s-ar aplica locuințelor care nu sunt racordate la: apă; canalizare; gaze naturale. AUR include în mesajul public și referiri la lipsa energiei electrice, însă formularea inițiativei prezentate în material se referă la apă, canalizare și gaze naturale. De ce contează: impact asupra veniturilor locale și presiune pe investiții Impozitul pe locuințe este o sursă de venit pentru bugetele locale, iar o scutire aplicată unui număr mare de gospodării ar putea diminua încasările unor primării, în special în zonele cu infrastructură slabă. Materialul nu oferă o estimare de impact bugetar și nici un calendar de aplicare, astfel că amploarea efectului rămâne neclară la acest moment. AUR susține că, dincolo de „reparația fiscală”, proiectul ar pune „o presiune reală” pe autoritățile locale și centrale pentru accelerarea investițiilor în infrastructura de bază. Argumentele AUR și datele invocate În comunicatul citat, AUR afirmă că „milioane de români” trăiesc fără utilități și oferă mai multe estimări pentru anul 2026: „peste 60% din populație” și „70% dintre unitățile administrativ-teritoriale” nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale; „peste 40% dintre români” nu beneficiază de canalizare; „peste 25%” nu au apă curentă. Deputatul Mihai Enache a legat inițiativa de o altă propunere depusă „în urmă cu câteva săptămâni”, care ar prevedea „taxare zero pentru prima locuință”. Ce urmează Proiectul intră în procedura parlamentară, unde poate fi amendat și are nevoie de vot pentru a fi adoptat. Materialul nu precizează în ce stadiu este înregistrarea pe circuitul legislativ și nici poziții ale partidelor de guvernare sau ale autorităților locale față de propunere. [...]
Schimbul de replici din coaliție pe „prognozele mai proaste” pentru 2026 mută discuția spre măsuri concrete de relansare economică , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a atacat public pe secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, pentru avertismentele acestuia privind economia, potrivit Mediafax . Muraru a reacționat miercuri la declarațiile lui Oprea despre „înrăutățirea prognozelor economice pentru 2026”, susținând că un membru al Guvernului nu ar trebui să se comporte „ca un simplu analist economic”, ci să contribuie la creșterea economică și să vină cu măsuri și reforme. „Este penibil și complet absurd ca Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, să iasă public și să constate, ca un simplu analist economic, că «prognozele s-au înrăutățit pentru 2026» și că «începe să fie prea târziu» pentru măsuri de relansare economică.” Miza: cine își asumă deciziile pe economie În postarea sa, Muraru a insistat că, „prin reforme reale”, România poate avea o creștere economică „sănătoasă” și a legat tema de reducerea cheltuielilor publice. El a afirmat că, dacă activitatea Secretariatului General al Guvernului ar fi fost făcută „cum trebuie”, ar fi existat deja „o reducere serioasă a cheltuielilor publice”. Totodată, liderul PNL Iași l-a acuzat pe Oprea că ar fi urmărit menținerea unor „sinecuri” și a unor „contracte păguboase” pentru stat și a spus că este „inacceptabil” ca un oficial cu responsabilitate guvernamentală să facă „constatări economice” ca un comentator, nu ca un decident. Ce a spus Radu Oprea despre 2026 Reacția lui Muraru vine după ce Radu Oprea a scris, tot pe Facebook, că instituțiile financiare internaționale și-ar fi înrăutățit prognozele pentru economia României în 2026 și a avertizat că „începe să fie prea târziu” pentru măsuri de relansare economică. În mesaj, Oprea a invocat FMI, Banca Mondială și un raport al Comisiei Europene și a menționat și percepția publică potrivit căreia „80% dintre români” ar spune că țara merge „în direcția greșită”. În aceeași postare, Oprea a cerut adoptarea unor măsuri de relansare economică, sugerând că fereastra de timp pentru acțiune se îngustează. [...]
PSD pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , cu un ultimatum de 72 de ore pentru demisie, iar în caz contrar partidul ar urma să-și retragă miniștrii din Guvern, potrivit Libertatea . Miza imediată este stabilitatea Executivului și, implicit, continuitatea deciziilor guvernamentale într-un moment în care PSD discută explicit ieșirea din coaliție. Decizia ar urma să fie luată luni, 20 aprilie, într-o ședință la Palatul Parlamentului programată la ora 17.00. Conform informațiilor obținute de Cotidianul.ro, la întâlnire ar participa aproximativ 200 de membri PSD fizic și alți 4.800 prin videoconferință. Ultimatumul: demisie în 72 de ore sau retragerea miniștrilor Surse din interiorul PSD au declarat, potrivit Cotidianul.ro, că după consultările interne partidul îi va cere premierului Ilie Bolojan să-și anunțe demisia în termen de 72 de ore. Dacă acesta refuză, PSD ar urma să recurgă la retragerea miniștrilor săi din Guvern. Un lider PSD a explicat pentru Cotidianul.ro că retragerea ar viza, cel puțin inițial, doar miniștrii, pe fondul unui calcul politic de revenire rapidă la guvernare: „Deocamdată plecăm doar cu miniștrii, fiindcă sperăm ca în 45 de zile să ne întoarcem.” Ce se schimbă în coaliție și ce funcții intră la renegociere În scenariul unei retrageri oficiale a PSD din coaliția de guvernare, Sorin Grindeanu , liderul partidului, a spus că ar fi declanșată renegocierea funcțiilor stabilite prin protocolul coaliției, inclusiv cea de președinte al Camerei Deputaților, ocupată în prezent. „Evident că renunțarea la acest protocol duce la renegociere”, a declarat Grindeanu, în contextul discuției despre funcțiile împărțite în coaliție. Moțiunea de cenzură, opțiune înainte de termenul de 45 de zile Dacă premierul nu se conformează cererii de demisie, PSD ar lua în calcul să susțină sau chiar să inițieze o moțiune de cenzură înainte de expirarea celor 45 de zile de interimat ale miniștrilor numiți de Bolojan, potrivit surselor citate. Ce ar urma să retragă PSD din Executiv Conform informațiilor prezentate, PSD ar urma să își retragă: cei șase miniștri; vicepremierul. Partidul nu ar intenționa să retragă secretarii de stat sau prefecții. Strategia „post-retragere” ar urma să fie stabilită după votul din ședința de luni, 20 aprilie. [...]
