Știri
Știri din categoria Politică
Avertismentul Guvernului interimar de la Sofia privind folosirea unor bancnote euro false pentru cumpărarea de voturi ridică un risc direct pentru integritatea alegerilor parlamentare anticipate de duminică, într-un context în care autoritățile spun că au primit un număr record de sesizări despre astfel de tentative, potrivit Euronews.
Premierul interimar Andrei Giurov a declarat că Ministerul de Interne a anunțat confiscarea a 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), bani care ar fi fost destinați cumpărării de voturi în favoarea unui partid pe care nu l-a numit. O anchetă este în desfășurare pentru a stabili dacă vreuna dintre bancnotele confiscate este contrafăcută.
Poliția bulgară a anunțat, miercuri dimineață, confiscarea de bancnote false în valoare totală de 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) și 6.000 de lire sterline (aprox. 35.000 lei). Giurov i-a acuzat pe autorii schemei că încearcă să „distorsioneze” votul și le-a cerut cetățenilor să colaboreze cu anchetatorii pentru a bloca tentativele de manipulare electorală.
Viceministrul de Interne, Ivan Anchev, a spus că autoritățile au primit 1.743 de plângeri privind tentative de cumpărare de voturi, de aproape patru ori mai multe decât la alegerile anticipate din 2024.
Bulgaria organizează duminică un nou scrutin parlamentar anticipat, al optulea de acest tip în ultimii cinci ani, conform materialului care citează agenția EFE, preluată de Agerpres. Începând din 2021, țara a organizat peste zece alegeri naționale și a cheltuit aproape 560 milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) pentru alegeri parlamentare, prezidențiale, locale și europene.
În același context, Euronews trimite la un material separat despre scrutinul de duminică și miza politică a acestuia: Euronews.
Agenția EFE descrie cumpărarea de voturi drept o practică obișnuită în Bulgaria, unde alegătorilor li se oferă de regulă între 50 și 100 de euro (aprox. 250–500 lei) sau produse (de exemplu, lemne de foc). În unele cazuri, beneficiarii trebuie să arate o fotografie cu buletinul de vot sau să introducă în urnă un buletin cu ștampila deja aplicată.
Rezultatele scrutinului de duminică vor influența direct opțiunile de formare a viitorului guvern de la Sofia, într-un climat în care autoritățile spun că presiunea tentativelor de fraudare este în creștere.
Recomandate
Parlamentul European a votat să mențină imunitatea a patru eurodeputați vizați de o anchetă de corupție legată de Huawei , blocând astfel posibilitatea procurorilor belgieni de a-i audia și de a strânge probe-cheie fără autorizarea legislativului, potrivit The Next Web . Decizia vine la peste un an după ce anchetatorii belgieni au cerut ridicarea imunității pentru patru membri ai Parlamentului European suspectați că ar fi primit mită de la lobbyiști Huawei. În lipsa ridicării imunității, procurorii nu îi pot obliga pe eurodeputați să dea declarații și nu pot avansa pe una dintre liniile centrale ale investigației, ceea ce reprezintă un recul important pentru una dintre cele mai sensibile anchete de corupție de la Bruxelles de după Qatargate. Ce investighează procurorii belgieni În martie 2025, poliția belgiană a percheziționat locuințe și birouri ale unor lobbyiști Huawei și ale unor asistenți parlamentari suspectați că ar fi mituit eurodeputați cu bani și cadouri în schimbul influenței politice. Patru persoane au fost puse sub acuzare pentru mită și participare la o organizație criminală, iar o a cincea pentru spălare de bani. Cea mai gravă acuzație, conform articolului, este că apropiați ai lui Valerio Ottati (fost lobbyist Huawei și principal suspect în anchetă) ar fi plătit eurodeputați pentru a semna o scrisoare favorabilă intereselor Huawei, în special privind implementarea tehnologiei 5G în UE. Potrivit mandatului de arestare citat, autorul scrisorii ar fi putut primi 15.000 euro (aprox. 75.000 lei), iar fiecare co-semnatar 1.500 euro (aprox. 7.500 lei). Autoritățile belgiene au cerut ridicarea imunității pentru patru eurodeputați: Salvatore De Meo (Italia) Fulvio Martusciello (Italia) Nikola Minchev (Bulgaria) Daniel Attard (Malta) Un al cincilea nume, Giusi Princi (Italia), a fost retras a doua zi, după ce procurorii au constatat o confuzie. De ce contează votul: un blocaj instituțional cu efect direct asupra anchetei Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) ar fi tergiversat luni la rând cererile de ridicare a imunității, invocând îndoieli privind soliditatea probelor și solicitând justificări mai detaliate din partea procurorilor. Membrii comisiei au argumentat că trebuie să verifice dacă solicitările ar putea fi motivate politic, rol pe care regulile îl permit formal. Procurorul federal belgian Ann Fransen a contestat această abordare, avertizând că solicitarea de detalii poate compromite investigația și poate alerta suspecții. În același timp, cadrul UE obligă procurorii să ceară ridicarea imunității imediat ce există suspiciuni credibile, tocmai pentru că nu pot audia eurodeputații și nu pot obține probe esențiale fără acordul Parlamentului — un „cerc vicios” în care Parlamentul cere dovezi înainte de a permite accesul la dovezi. În acest context, votul de menținere a imunității prelungește un conflict între puterea legislativă și cea judiciară și reduce capacitatea anchetatorilor de a avansa rapid într-un dosar cu miză mare. Ce urmează Cu imunitatea păstrată, cei patru eurodeputați nu pot fi constrânși să răspundă întrebărilor anchetatorilor belgieni. Ancheta nu este închisă, însă, potrivit articolului, cea mai promițătoare direcție — obținerea de mărturii directe de la cei acuzați — rămâne blocată atât timp cât aceștia își păstrează mandatul. Separat, Huawei a transmis că „regretă” că procedurile privind imunitatea „trenează” și că autoritățile nu pot adresa întrebări relevante eurodeputaților presupus implicați, o poziție neobișnuită în contextul în care compania este legată de investigație. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Tomac de excluderea PSD inclusiv din eșaloanele 2 și 3 , ceea ce poate complica rapid formarea unei majorități și numirile în aparatul guvernamental, potrivit Antena 3 . Robert Sighiartău, membru al Biroului Executiv Național al PNL, a spus că partidul nu și-a stabilit încă poziția finală față de guvernul condus de Eugen Tomac , premierul care urmează să fie desemnat de președintele Nicușor Dan. PNL așteaptă programul de guvernare și lista de miniștri, dar transmite că nu va susține o formulă în care PSD are „o influență importantă”, inclusiv prin numiri în eșaloanele doi și trei. În logica PNL, aceste niveluri de conducere din ministere contează „extrem de” mult, mai ales într-un scenariu cu miniștri tehnocrați (specialiști fără afiliere politică), care „nici măcar nu știu cotloanele puterii și ale ministerelor”, după cum a argumentat Sighiartău. Ce opțiuni lasă PNL deschise la votul din Parlament Sighiartău afirmă că liberalii nu au decis încă dacă vor vota guvernul Tomac și că toate variantele rămân pe masă: vot pentru învestire; vot împotrivă; neparticipare la vot. În același timp, PNL își exprimă rezervele față de un guvern de tehnocrați, invocând experiențe recente despre care spune că „nu prea funcționează”. Decizia ar urma să fie luată în Biroul Executiv al partidului, după ce PNL va avea „toate elementele” legate de program, miniștri și soluția politică de susținere în Parlament. „Planul B” invocat: Ilie Bolojan , dacă guvernul nu trece Sighiartău confirmă și scenariul în care, dacă guvernul Tomac nu obține votul Parlamentului, PNL ar putea veni cu o propunere proprie de premier, numele avansat fiind Ilie Bolojan. Argumentul invocat este că, în situația în care PSD „nu vine cu o soluție” și „nu vrea să guverneze”, PNL ar putea ajunge să își asume guvernarea, „pentru că, până la urmă, este vorba de țară”. Întrebat despre consultările informale dintre Ilie Bolojan, Nicușor Dan și liderul USR Dominic Fritz, deputatul PNL a refuzat să ofere detalii, susținând că partidul comunică doar „oficial” și că discuțiile relevante vor fi clarificate în ședința internă în care se va stabili poziția față de noul guvern. [...]
Camera Reprezentanților a votat să limiteze puterile de război ale lui Trump în Iran , într-o mișcare cu miză de reglementare care readuce în prim-plan controlul Congresului asupra angajării militare și pune presiune pe Casa Albă să obțină autorizare legislativă, potrivit CNN . Rezoluția a trecut miercuri cu 215 la 208, după ce patru republicani — Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson — au votat alături de democrați. Măsura mai are nevoie de aprobarea Senatului, însă, fiind o „rezoluție concurentă”, nu ar ajunge la președinte pentru semnare; potrivit site-ului Senatului, astfel de rezoluții nu au forță de lege. Un consilier democrat din Cameră implicat în demers a spus totuși pentru CNN că echipa sa consideră rezoluția „obligatorie”, urmând ca disputa să fie tranșată juridic. De ce contează: disputa despre War Powers Act și pragul de 60 de zile Votul vine pe fondul unei controverse legate de War Powers Act (legea care limitează durata operațiunilor militare fără aprobarea Congresului). Inspectorii generali de la Pentagon, Departamentul de Stat și USAID au anunțat o evaluare comună a războiului SUA cu Iranul, precizând într-un comunicat că au mandat legal să investigheze operațiuni militare externe care depășesc 60 de zile. Semnalul este relevant deoarece sugerează că „organismele de control” consideră că, din punct de vedere legal, conflictul a depășit 60 de zile de la debutul său, pe 28 februarie. În acest cadru, War Powers Act interzice menținerea trupelor americane în ostilități active mai mult de 60 de zile fără aprobarea Congresului. Administrația nu a cerut o astfel de aprobare pentru „ Operation Epic Fury ”, numele campaniei militare americane împotriva Iranului. Presiune politică și argumentul costurilor Președintele Camerei, Mike Johnson, a avertizat că rezoluția ar putea slăbi negocierile, susținând că ar reduce „capacitatea de a negocia” a administrației și ar afecta „pârghiile” SUA. Johnson a mai spus că „Operation Epic Fury” s-a încheiat și că obiectivele SUA au fost „bine definite” și „atinse”, deși unii congresmeni, inclusiv republicani, au cerut informații suplimentare de la administrație. De cealaltă parte, unii republicani care au trecut linia partidului au invocat explicit presiunea din teritoriu, inclusiv scumpiri asociate războiului. Tom Barrett a vorbit despre frustrarea alegătorilor, iar Thomas Massie a legat votul de costurile resimțite de populație, menționând prețuri ridicate la carburanți și impactul asupra agriculturii. Rezoluția a fost introdusă de democratul Gregory Meeks, liderul minorității din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei, care a subliniat că democrații au votat în bloc și că legislativul își exercită rolul de „check and balance” atunci când administrația nu respectă Constituția. Ce urmează Următorul pas este votul din Senat. În paralel, evaluarea comună a inspectorilor generali poate amplifica presiunea instituțională asupra administrației în chestiunea respectării pragului de 60 de zile și a necesității unei autorizări explicite din partea Congresului pentru continuarea ostilităților. [...]
Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul guvern al României , după ce președintele Nicușor Dan i-a încredințat oficial mandatul de premier desemnat. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică necesară, pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. Anunțul vine într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. În discursul său, președintele Nicușor Dan a susținut că actuala situație este rezultatul tensiunilor acumulate între partidele coaliției și a argumentat că România are nevoie de un prim-ministru capabil să negocieze individual cu formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea economică a țării. La rândul său, Eugen Tomac a declarat că prioritatea sa este construirea unui guvern bazat pe responsabilitate și dialog. El a făcut apel la toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament pentru susținerea unui executiv care să urmărească „binele comun al cetățenilor României”. Potrivit premierului desemnat, continuarea investițiilor, implementarea reformelor și recâștigarea încrederii în instituții depind de capacitatea clasei politice de a coopera într-un moment dificil. Cine este Eugen Tomac Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a născut în localitatea Babele-Ismail din actuala regiune Odesa, Ucraina, și s-a stabilit în România în 1996. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera politică în apropierea fostului președinte Traian Băsescu. Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără: consilier și colaborator în administrația prezidențială a lui Traian Băsescu; secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni; deputat în Parlamentul României; europarlamentar din 2019; președinte al Partidului Mișcarea Populară din 2022; consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu diaspora, din 2025. În Parlamentul European, Tomac s-a remarcat prin susținerea aderării României la Spațiul Schengen și prin demersurile privind recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, subiect care a ajuns inclusiv pe agenda instituțiilor europene. Ce urmează Pentru a deveni prim-ministru cu drepturi depline, Cabinetul propus de Eugen Tomac trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentare parlamentară, ceea ce obligă premierul desemnat să negocieze sprijinul mai multor formațiuni politice. Până la învestirea unui nou executiv, Ilie Bolojan își continuă activitatea în funcția de prim-ministru interimar. [...]
Guvernul demis poate funcționa fără un termen-limită de 45 de zile , până când un nou Cabinet depune jurământul, ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține un Executiv cu atribuții restrânse la „treburile curente”, potrivit Știrile Pro TV , care îl citează pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean . Zegrean susține că limita de 45 de zile invocată frecvent în spațiul public se aplică guvernelor interimare, nu unui guvern demis prin moțiune de cenzură . În acest din urmă caz, Constituția prevede că Executivul „administrează treburile curente ale țării” până la depunerea jurământului de către noul guvern. „Acest guvern nu este în situația unui guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că în cazul în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către un nou guvern.” Ce înseamnă, practic, pentru funcționarea Executivului Interpretarea fostului șef al CCR indică faptul că actualul Cabinet poate rămâne în funcție „mult și bine” dacă procesul politic de desemnare și învestire a unui nou guvern se prelungește. Consecința este una operațională: instituțiile rămân conduse de un Executiv cu legitimitate politică diminuată și cu o agendă limitată la administrarea curentă, până la formarea unei majorități și votul din Parlament. În ceea ce privește situația celor șase miniștri numiți interimari înainte de căderea Guvernului, în locul miniștrilor social-democrați care au demisionat, Zegrean spune că se poate discuta despre încetarea interimatului, dar indică o soluție de continuitate prin noi numiri interimare făcute de premierul demisionar. „N-are decât domnul prim-ministru demisionar să numească alți miniștri interimari în locul celor care au plecat mai devreme.” Blocajul: „termen rezonabil” fără definiție Întrebat cum se poate ieși din situație, Zegrean a comentat formula „termen rezonabil” folosită în discuția despre momentul desemnării unui nou premier, subliniind că noțiunea apare și în alte contexte juridice, dar nu este definită strict. „Cine știe ce înseamnă rezonabil? (...) se folosește frecvent acest termen «rezonabil», dar nu îl definește nimeni nicăieri.” În opinia sa, „rezonabil” ar însemna ca, imediat după căderea Guvernului, să existe o alternativă pregătită — program și listă de miniștri — care să fie audiată de Parlament și să intre în funcție. Rolul președintelui și miza majorității parlamentare Pe fondul informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar vrea să desemneze un premier doar după ce se asigură că există o majoritate, Zegrean afirmă că președintele nu este cel care „găsește” majoritatea, ci folosește consultările pentru a evalua dacă există susținere. El mai arată că șeful statului ar fi obligat să desemneze premierul propus de un partid doar dacă acel partid are majoritate parlamentară sau dovedește o coaliție capabilă să asigure guvernarea; în lipsa acestei situații, președintele nu este obligat să accepte o propunere venită de la un partid. „Ăsta e rolul consultărilor, să vadă dacă există sau nu o majoritate.” [...]
Bogdan Drăgoi este luat în calcul pentru portofoliul Finanțelor , o mutare care ar putea influența direcția politicilor fiscale și relația stat–piață de capital, în condițiile în care el conduce în prezent Lion Capital (fostul SIF Banat-Crișana). Potrivit G4Media , Drăgoi se află „pe lista scurtă” pentru viitorul ministru al Finanțelor, însă nu ar fi singurul nume discutat. Publicația notează că numele viitorilor candidați pentru Executiv urmează să fie anunțate de premierul propus de Nicușor Dan. Informația este prezentată ca provenind din surse, deci rămâne neconfirmată oficial la acest moment. De ce contează: un profil cu legături puternice în piața de capital Miza principală a unei eventuale numiri ține de profilul candidatului: Drăgoi vine din zona pieței de capital și a administrării de active, după ce a avut și un episod scurt în fruntea Ministerului Finanțelor în 2012, în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. G4Media îl descrie drept o figură „importantă, dar și controversată” în peisajul financiar românesc, cu o evoluție de la analist în Londra la poziții de influență în zona SIF-urilor. Repere din carieră, potrivit sursei În material sunt trecute în revistă principalele etape profesionale: studii la Universitatea Tufts (Fletcher) din Boston, cu dublă specializare în Relații Internaționale și Economie, conform CV-ului său oficial; experiență în Marea Britanie (Inquam Limited UK), apoi revenire în România; roluri în administrație: consilier la Ministerul Integrării Europene, apoi secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice ; director general al Departamentului Economic din Primăria Municipiului București; reprezentare a statului în mai multe structuri, inclusiv în Consiliul de Administrație al CEC Bank, la Banca Europeană de Investiții (BEI) și la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; președinte al Comitetului Reprezentanților la Fondul Proprietatea; ministru al Finanțelor Publice în februarie 2012; ulterior consilier prezidențial al lui Traian Băsescu; din 2015, activ exclusiv în sectorul privat: președinte al Consiliului de Administrație și director general la Lion Capital; membru în Consiliul de Administrație al BRD – Groupe Société Générale (din 2019), Biofarm și Vrancart (din 2015). Controverse și referințe la investigații de presă G4Media menționează că de imaginea lui Bogdan Drăgoi se leagă controverse privind originea averii și influenței familiei. În acest context, publicația face trimitere la o investigație Rise Project, inclusiv la informații despre tatăl său, Dan Drăgoi, și conexiuni istorice și de afaceri atribuite acestuia; materialul notează că Bogdan Drăgoi „a negat mereu” legăturile cu anumite preluări strategice, potrivit aceleiași investigații. Separat, este amintit că, în martie 2026, jurnaliștii de la Bursa au scris despre o „iminentă preluare” a Fondului Proprietatea de către Lion Capital și SAI Muntenia, controlată indirect tot de Drăgoi, potrivit G4Media. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale, următorul reper este anunțul premierului propus de Nicușor Dan privind componența și nominalizările pentru viitorul Executiv, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. [...]
