Știri
Știri din categoria Politică
Un nou episod tensionat între Volodimir Zelenski și Viktor Orban a avut loc în marja Conferinței de Securitate de la München, unde președintele Ucrainei a lansat un atac direct la adresa premierului ungar, iar reacția Budapestei nu a întârziat. Tema centrală a disputei este aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, într-un moment în care războiul cu Rusia continuă să redefinească echilibrele politice din Europa.
În discursul său, Zelenski a insistat asupra nevoii de unitate europeană în fața agresiunii ruse și a criticat pozițiile considerate prea prudente sau ambigue ale unor lideri din regiune. Referindu-se explicit la Viktor Orban, liderul de la Kiev a afirmat că „numai Viktor se poate gândi cum să-și mărească burta, nu armata”, sugerând că Ungaria nu tratează suficient de ferm amenințarea reprezentată de Moscova. Declarația a fost preluată rapid de presa internațională și a amplificat tensiunile deja existente între cele două capitale.
Replica lui Viktor Orban a venit pe platforma X, unde a respins criticile și a reiterat opoziția față de integrarea rapidă a Ucrainei în blocul comunitar. Premierul ungar a transmis că dezbaterea nu este una personală, ci privește viitorul Ungariei, al Ucrainei și al Europei. În mesajul său, Orban a afirmat că Ucraina „nu poate deveni membru al Uniunii Europene”, argumentând că o astfel de decizie trebuie analizată din perspectiva intereselor pe termen lung ale statelor membre.
Contextul este unul sensibil. Ungaria a adoptat în ultimii ani o poziție mai rezervată față de sprijinul acordat Kievului, în timp ce Zelenski încearcă să mențină sprijinul politic și militar al partenerilor europeni. Aderarea Ucrainei la UE rămâne un obiectiv strategic declarat al administrației de la Kiev, dar procesul presupune negocieri complexe și consens între statele membre, inclusiv din partea Budapestei.
Schimbul de replici de la München reflectă divergențele tot mai vizibile din interiorul Uniunii Europene privind ritmul și condițiile integrării Ucrainei, într-un moment în care securitatea regională este direct legată de evoluția conflictului cu Rusia.
Recomandate
Viktor Orbán cere ridicarea imediată a sancțiunilor UE pe energia din Rusia , invocând nevoia de a limita efectele economice ale războiului din Iran, potrivit Adevărul , care citează The Guardian . Premierul Ungariei a criticat politica actuală de sancțiuni a Uniunii Europene și a cerut o schimbare de direcție la nivel european, susținând că măsurile impuse Rusiei afectează mai puternic economiile statelor membre decât economia rusă. În acest context, Orbán a argumentat că Europa ar trebui să își prioritizeze interesele economice și stabilitatea internă. „Trebuie să ne gândim nu la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc de război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald”, a afirmat Orbán, într-un mesaj care îl vizează pe Donald Trump. Reacția liderului de la Budapesta vine pe fondul unei dispute politice cu premierul Poloniei, Donald Tusk, care avertizase că acțiunile recente ale lui Orbán și ale lui Trump seamănă cu „planul din visele lui Putin”, relatează publicația britanică, conform materialului citat. Poziția Ungariei nu este nouă, guvernul Orbán remarcându-se în ultimii ani printr-o atitudine critică față de Ucraina și prin menținerea unei relații apropiate cu Rusia. În plan intern, Orbán și-a intensificat discursul anti-Ucraina și l-a transformat într-o temă centrală de campanie înaintea alegerilor programate în Ungaria pe 12 aprilie. [...]
Péter Magyar, fost aliat al lui Viktor Orbán, își propune să pună capăt erei acestuia în Ungaria . Magyar, liderul opoziției, a demarat o campanie electorală intensă, vizitând toate cele 106 circumscripții din Ungaria. Campania sa este marcată de acuzații de corupție și amenințări cu publicarea de imagini compromițătoare. Magyar, în vârstă de 45 de ani, a fost membru al partidului Fidesz timp de 22 de ani, până în 2024. Acum, el reprezintă o amenințare semnificativă la adresa dominației lui Orbán, care a câștigat patru alegeri consecutive începând cu 2010. Sloganul său electoral pentru alegerile din 12 aprilie 2026, „Acum”, subliniază urgența momentului și este inspirat dintr-un apel revoluționar din secolul al XIX-lea. În turneul său, Magyar a susținut numeroase discursuri zilnice și a reușit să atragă susținători chiar și în zonele tradițional dominate de Fidesz. Anul trecut, a parcurs pe jos 300 de kilometri de la Budapesta la granița cu România, într-o încercare de a atrage alegătorii tradiționali ai Fidesz de partea sa. Promisiuni și provocări Magyar promite să combată corupția și să îmbunătățească starea economică a Ungariei. El a promis, de asemenea, să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene, înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Cu toate acestea, Orbán l-a descris pe Magyar ca pe o „marionetă” a Uniunii Europene și a Ucrainei. Într-un interviu viral pe YouTube, Magyar a explicat de ce a părăsit Fidesz, subliniind că actuala opoziție este ineficientă și că schimbarea trebuie să vină din interior. El a recunoscut că decizia sa de a se opune lui Orbán a fost dificilă, dar necesară. „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații decidenți se ascund în spatele fustelor femeilor”, a scris Magyar pe Facebook, referindu-se la scandalurile recente din Fidesz. Reacții și perspective În ciuda provocărilor, Magyar a obținut sprijin semnificativ. Partidul său, Tisza, a câștigat 29,6% din voturi la alegerile europene, iar sondajele recente îl plasează cu mult înaintea Fidesz. Magyar critică relațiile apropiate ale lui Orbán cu Rusia și a reușit să atragă atenția publicului tânăr, care vede în Fidesz o elită coruptă. În contextul unei schimbări majore de percepție publică, sondajele arată că partidul Tisza este favorit să câștige alegerile. „Putem observa o schimbare majoră în percepția publicului”, a declarat Endre Hann de la agenția Median, subliniind că oamenii cred acum că schimbarea este posibilă. Concluzie Pe măsură ce alegerile se apropie, Magyar continuă să fie o forță de luat în seamă în politica ungară. Cu o săptămână înainte de alegeri, Orbán încearcă să-și mobilizeze susținătorii pentru a evita o înfrângere zdrobitoare. În acest context, Péter Magyar se prezintă ca o alternativă viabilă la actualul guvern, promițând schimbări semnificative pentru Ungaria. [...]
Ministrul german de externe cere eliminarea unanimității din deciziile UE , potrivit AGERPRES , care citează o declarație a lui Johann Wadephul pentru publicațiile din grupul media Funke, relatată de DPA. Wadephul a indicat că miza este creșterea capacității de acțiune a Uniunii, în special în politica externă și de securitate, unde regula unanimității permite fiecărui stat membru să blocheze decizii prin dreptul de veto. El a făcut trimitere la disputa cu Ungaria privind un credit important pentru Kiev, susținut de celelalte state membre, dar contestat de Budapesta. „Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a afirmat Johann Wadephul . Șeful diplomației germane susține trecerea la votul cu majoritate calificată în Consiliul UE, argumentând că experiența recentă legată de sprijinul pentru Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei arată necesitatea acestei schimbări. Următoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt programate pentru vara lui 2029, iar Wadephul a legat calendarul reformei de finalul actualei legislaturi. În forma actuală, majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează „pentru” (15 din 27) și acestea reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE. În schimb, în domeniile unde se aplică unanimitatea, abținerea nu blochează decizia, însă un vot „împotrivă” o poate opri. AGERPRES mai amintește că unanimitatea se aplică în mai multe dosare considerate sensibile de statele membre, inclusiv politica externă și de securitate comună, extinderea UE, finanțele Uniunii (resurse proprii și bugetul multianual), armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri din justiție și afaceri interne, precum și din protecția socială. [...]
Tribunalul București a revocat definitiv controlul judiciar în cazul lui Călin Georgescu, iar fostul candidat la alegerile prezidențiale a reacționat public în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Mediafax . Măsura preventivă fusese instituită în februarie 2025. Georgescu a prezentat decizia instanței într-un registru religios, susținând că nu o consideră o victorie personală. „Primim acest pas înainte ca pe o lucrare a lui Dumnezeu, nu ca pe o biruință omenească.” În mesajul publicat pe Facebook, el a spus că a trăit „cu smerenie și recunoștință” momentul și i-a îndemnat pe susținători să rămână „uniți în post, rugăciune și dragoste”, făcând referire la perioada religioasă dinaintea Paștelui. Fostul candidat a mulțumit celor care au venit „săptămână de săptămână” la București și apoi la Buftea, „cu flori și tricolor”, indiferent de condițiile meteo, dar și celor care l-au sprijinit de la distanță. În același mesaj, el a afirmat că a înțeles că, „dincolo de încercări”, oamenii ar fi chemați să se regăsească într-un „ideal comun”, pe care îl definește drept „credința și binele poporului român”. Decizia Tribunalului București a venit după admiterea contestației formulate de avocații lui Călin Georgescu. Instanța a rejudecat cauza și a stabilit că măsura controlului judiciar „nu este temeinică”, dispunând ridicarea acesteia, mai notează Mediafax. [...]
Dragoş Pîslaru avertizează PSD că destabilizarea Guvernului e „gravă iresponsabilitate” , potrivit News.ro . Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis, vineri, un mesaj public către PSD, în care critică ameninţările privind ieşirea de la guvernare şi cere „maturitate” politică, pe fondul riscurilor de securitate şi al presiunilor economice. Într-o postare pe Facebook, Pîslaru susţine că România traversează o perioadă complicată, invocând războiul de la graniţă, conflictul din Orientul Mijlociu, volatilitatea economică, tensiunile de pe pieţe şi riscul reapariţiei unei crize energetice. În acest context, ministrul pune accent pe miza finalizării reformelor şi investiţiilor din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), de care ar depinde „bugetul, credibilitatea şi direcţia” ţării. „Orice tentativă de destabilizare a Guvernului este un act de gravă iresponsabilitate şi o dovadă de totală lipsă de respect faţă de români.” Ministrul afirmă că poate înţelege competiţia politică şi diferenţele de opinie, inclusiv tentaţia mesajelor populiste, însă respinge ideea declanşării unei crize politice pentru interese de partid sau personale. „Asta nu mai este politică. Este iresponsabilitate”, spune Pîslaru, în mesajul citat de News.ro. Pîslaru mai afirmă că reformele rămase de îndeplinit în PNRR „valorează, în termeni financiari, sute de milioane de euro” şi sunt „non-negociabile”, insistând că trebuie realizate „la timp şi fără scuze”. El critică, totodată, ameninţările publice de tipul „ieşim din coaliţie” şi cere colaborare în interiorul guvernării, avertizând că România „nu mai are nevoie de politicieni care îşi flexează muşchii pe la televizor ca să dea bine la partid”. [...]
Casa Albă cere circa 1.500 de miliarde de dolari pentru apărare în 2027 , potrivit CNN , într-un proiect de buget care ar duce cheltuielile militare la cel mai ridicat nivel din istoria modernă și ar reduce finanțarea pentru locuințe, servicii sociale și sănătate. Documentul publicat vineri este prezentat ca o schiță a priorităților președintelui și are, în mare parte, un caracter simbolic, întrucât Congresul controlează cheltuielile federale și rareori adoptă integral propunerile Casei Albe. Totuși, planul indică direcția politică a administrației Trump în contextul războiului în desfășurare cu Iranul. Conform propunerii, bugetul de apărare ar crește cu peste 40% față de anul trecut. Casa Albă vrea să consolideze producția de muniții, să extindă flota navală și să înceapă construcția sistemului de apărare antirachetă „Golden Dome”. Proiectul include și majorări salariale între 5% și 7% pentru personalul militar, cu obiectivul de a îmbunătăți recrutarea și retenția. Din cele 445 de miliarde de dolari pe care administrația vrea să le adauge bugetului apărării, 350 de miliarde ar urma să fie aprobate printr-o viitoare lege pe care republicanii intenționează să o treacă printr-o procedură ce necesită doar majoritate simplă în Senat, fără sprijin democrat. În paralel, propunerea pentru Departamentul Energiei include o creștere de peste 3,5 miliarde de dolari pentru National Nuclear Security Administration, pentru dezvoltarea de focoase noi, modernizarea celor existente și tehnologii pentru viitoare sisteme navale. Propunerea de buget urmărește să reducă cheltuielile non-apărare cu 10%, o tăiere de 73 de miliarde de dolari care ar afecta în principal locuințele, serviciile sociale, sănătatea și alte programe interne pe care administrația le-a catalogat drept „woke”. Pe partea de programe interne, planul ar elimina, între altele, programul de 4 miliarde de dolari pentru sprijinirea plății energiei de către gospodăriile cu venituri mici (Low Income Home Energy Assistance Program) și grantul de 775 de milioane de dolari Community Services Block Grant, destinat reducerii sărăciei. În energie și mediu, bugetul ar anula 15 miliarde de dolari din finanțarea Departamentului Energiei din legea de infrastructură adoptată în timpul fostului președinte Joe Biden și ar redirecționa peste 4,5 miliarde; ar elimina și peste 1 miliard de dolari pentru cercetare în climă și energie curată la Office of Science. Pentru Agenția pentru Protecția Mediului (EPA), Casa Albă propune înjumătățirea bugetului și eliminarea mai multor programe, inclusiv cele de „environmental justice”, despre care documentul susține că promovează „divisive racial discrimination”. Propunerea mai include reduceri pentru FEMA și pentru Cybersecurity and Infrastructure Security Agency, precum și demararea privatizării parțiale a activității de control în aeroporturi prin extinderea Screening Partnership Program, în care TSA plătește personal privat pentru verificări. În sănătate, bugetul ar tăia 5 miliarde de dolari de la National Institutes of Health și ar elimina mai multe institute din Departamentul Sănătății, iar pentru fisc ar reduce cu încă 1,4 miliarde de dolari finanțarea Internal Revenue Service; totodată, ar elimina 4,2 miliarde de dolari subvenții pentru stații de încărcare a mașinilor electrice. Următorul pas este dezbaterea în Congres, unde istoricul recent arată că propunerile Casei Albe pot fi modificate substanțial sau respinse. [...]
