Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să intre în anticipate fără reguli de aplicare, iar organizarea unui scrutin rapid ar depinde, în practică, de soluții de urgență cu risc de contestare, potrivit unei analize Digi24. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, spune că există doar cadrul constituțional pentru dizolvarea Parlamentului, nu și o lege care să stabilească termenele și pașii concreți ai alegerilor parlamentare anticipate.
Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: în lipsa unui act normativ aplicabil, calendarul de campanie, înscrierea candidaților și organizarea efectivă a votului nu au, în acest moment, o procedură clară pentru scenariul unei crize politice care duce la anticipate.
„Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră.”
În ultimele săptămâni, mai mulți parlamentari au invocat alegerile anticipate ca posibilă ieșire din criza politică apărută după destrămarea coaliției de guvernare. În acest context, șeful AEP atrage atenția că, dincolo de procedura complicată prevăzută de Constituție, nu există un cadru legal care să spună explicit cum se comprimă și cum se aplică termenele electorale într-un astfel de scenariu.
Țuțuianu afirmă că AEP ar trebui să propună o soluție tocmai pentru că un „eveniment electoral neanticipat la nivel național” se poate produce oricând.
România a fost „cel mai aproape” de anticipate în 2020, după demiterea Guvernului Orban prin moțiune de cenzură, când s-a încercat declanșarea mecanismului constituțional pentru dizolvarea Parlamentului. Demersul a fost abandonat odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19.
În același context, Țuțuianu amintește că, în 2020, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care includea reglementări pentru anticipate, dar aceasta a fost declarată neconstituțională. El susține că ar fi nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral, dedicat alegerilor anticipate, inclusiv pentru ajustarea termenelor și a arhitecturii electorale (birouri electorale, circumscripții, durata campaniei).
Șeful AEP spune că instituțiile ar fi luate prin surprindere dacă dizolvarea Parlamentului ar avea loc în actualul context politic. Într-un astfel de scenariu, AEP ar trebui să vină „în câteva zile” cu o reglementare care să permită încadrarea în termenul constituțional.
„Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională.”
Constituția stabilește condițiile dizolvării Parlamentului și termenul pentru organizarea alegerilor, însă analiza arată că aceste prevederi ar trebui completate de legislație electorală specifică.
Principalele repere constituționale menționate:
Materialul notează că, în România postdecembristă, Parlamentul nu a fost niciodată dizolvat. Printre explicațiile invocate: procedura presupune o criză politică prelungită și, atunci când s-a discutat serios despre această variantă, mulți parlamentari au preferat evitarea anticipatelor pentru a nu-și pierde mandatele înainte de termen.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a trimis la CCR legea care dublează cotele de recoltare a urșilor , invocând riscuri de neconstituționalitate și de încălcare a dreptului UE, într-o mișcare care poate bloca sau întârzia aplicarea noilor reguli și poate readuce în prim-plan riscul unei proceduri de infringement, potrivit HotNews . Sesizarea vizează legea care stabilește cote de prevenție și intervenție pentru ursul brun, inclusiv dublarea numărului de exemplare ce pot fi ucise într-un an. Administrația Prezidențială susține că forma adoptată de Parlament nu respectă Constituția, dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a UE privind protecția speciilor strict protejate. De ce contestă președintele legea: cote „automate”, alternative non-letale și rolul instituțiilor În sesizarea către Curtea Constituțională , Nicușor Dan arată că numărul urșilor ce pot fi vânați pentru intervenție – 110 – nu este justificat în lipsa unei demonstrații că populația este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative nu sunt suficiente. Președintele invocă Directiva Habitate , care impune verificarea existenței unor „alternative satisfăcătoare” înainte de eliminarea animalelor, condiție care, potrivit sesizării, nu apare explicit în lege. În document se argumentează că legea ar transforma parțial o derogare (o excepție) într-un mecanism normativ, contrar principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie temporare și justificate punctual. Totodată, șeful statului citează o decizie a Curții de Justiție a UE (Cauza C-674/17), avertizând că stabilirea unor „cote de prevenție” automate – 859 de urși, potrivit legii – elimină analiza obligatorie „caz cu caz”, ignoră prioritatea metodelor non-letale și ar expune România unui „infringement iminent” (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat pentru nerespectarea dreptului UE). O altă critică ține de separația puterilor în stat: președintele susține că decizia privind cotele ar fi trebuit să revină Ministerului Mediului, nu Parlamentului. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării cotelor În sesizare este criticată și lipsa unei sancțiuni pentru vânarea femelelor însoțite de pui sub 2 ani, interzisă prin lege. Nicușor Dan arată că interdicția este „incomplet reglementată”, inclusiv prin absența unei proceduri de determinare a vârstei puilor și a consecințelor juridice în caz de identificare greșită. De asemenea, președintele susține că plafonul pentru cota de prevenție (859) nu poate fi monitorizat, ceea ce ar face imposibilă respectarea lui în practică, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerea după atingerea numărului stabilit pentru un fond de vânătoare. Curtea Constituțională a stabilit termen de judecată pentru această lege pe 24 iunie. Alte decizii în aceeași zi: numire la Cotroceni și promulgare pe proceduri judiciare În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat decretul de numire a lui Radu-Ioan Mogoș în funcția de consilier de stat, începând cu 25 mai 2026. Comunicatul oficial nu precizează departamentul, însă surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru HotNews că acesta ar urma să se ocupe de digitalizare, inteligență artificială și noi tehnologii. Publicația menționează și un CV publicat pe site-ul ASE, potrivit căruia Mogoș este lector universitar doctor la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Tot joi, președintele a promulgat o lege inițiată de parlamentari PNL care prevede că un deținut este adus la judecată doar când instanța dispune acest lucru; în rest, participarea se face prin videoconferință, la locul de deținere sau internare, în prezența apărătorului (și, după caz, a interpretului). Separat, Nicușor Dan a încheiat prima rundă de consultări la Cotroceni pentru desemnarea viitorului prim-ministru, fără o nominalizare, urmând ca discuțiile să fie reluate săptămâna următoare. [...]
După consultările fără rezultat de la Cotroceni, desemnarea unui premier riscă să împingă România spre un guvern cu mandat scurt , într-un context în care majoritatea parlamentară rămâne fragilă și condiționată de veto-uri reciproce, potrivit unei analize publicate de Libertatea . Prima săptămână de consultări s-a încheiat fără o concluzie privind numirea unui nou prim-ministru, ceea ce prelungește incertitudinea politică. Doi analiști – Vlad Adamescu și Sergiu Mișcoiu – descriu opțiunile rămase pentru președintele Nicușor Dan și limitele lor, inclusiv din perspectiva stabilității guvernării. Două scenarii: prelungirea negocierilor sau „soluția de avarie” a unui tehnocrat Vlad Adamescu susține că o variantă ar fi prelungirea consultărilor pentru a permite o reconfigurare internă în PNL, care ar putea duce la refacerea unei alianțe cu PSD și UDMR. Analistul consideră însă scenariul „puțin plauzibil” și avertizează că, chiar dacă ar prinde contur, un asemenea guvern ar funcționa mai degrabă ca o formulă temporară, „de supraviețuire economică”, fără perspectivă de durată. Alternativa, în lipsa unei voințe politice pentru o majoritate, ar fi un guvern tehnocrat. Adamescu o descrie ca pe o soluție de avarie, cu o diferență majoră față de precedentele experiențe: ar apărea cu circa doi ani și jumătate înainte de alegerile parlamentare, nu în proximitatea unui scrutin. În această logică, el anticipează că o nouă criză politică ar putea reapărea în toamnă sau iarnă, când s-ar încerca din nou formarea unui guvern politic. Blocajul din Parlament: veto-uri și o majoritate greu de construit fără AUR Sergiu Mișcoiu arată că negocierile nu au produs „evoluții semnificative”, iar partidele au rămas pe pozițiile inițiale: PNL și USR exclud participarea sau susținerea unui guvern cu PSD (inclusiv dacă ar fi condus de un tehnocrat), în timp ce PSD își menține veto-ul față de Ilie Bolojan. În acest context, Mișcoiu vede două variante de lucru pentru președinte: Mandat pentru PSD să formeze guvernul, cu Sorin Grindeanu propus premier; condiția-cheie ar fi existența unei majorități care să excludă AUR , lucru pe care Grindeanu „nu poate garanta”, dar pe care președintele l-ar putea accepta sub presiunea desemnării rapide. Guvern tehnocrat , votat de fosta coaliție pro-europeană, pe baza unui program discutat cu partidele. Mișcoiu indică drept profil probabil „un finanțist sau un economist” cu legături profesionale în zona Băncii Naționale sau a instituțiilor bancare internaționale, dar avertizează că mandatul ar rămâne limitat de lipsa unei majorități stabile și ar putea rezista cel mult peste vară și, „în mod ideal”, până în toamnă. Traseismul parlamentar complică și mai mult ecuația majorității Mișcoiu mai semnalează intensificarea migrației parlamentare după moțiunea de cenzură, cu aleși care își renegociază individual pozițiile și se reorientează atât spre partide mari (PNL, PSD), cât și spre micro-formațiuni apărute în siajul POT și SOS România. În exemplele invocate, analistul menționează inclusiv cazul unui fost deputat SOS (Jianu) care a trecut la grupul PSD și ulterior la grupul PNL. În lectura sa, miza acestor repoziționări este obținerea de avantaje prin susținerea unui eventual guvern controlat de PSD, iar fenomenul ar putea să se amplifice în perioada următoare. Ce urmează Potrivit analizei, presiunea pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier a crescut, iar decizia ar urma să fie luată „cel mai probabil” în perioada imediat următoare. Indiferent de opțiune, ambii analiști descriu o guvernare cu stabilitate redusă, în care majoritatea parlamentară rămâne dificil de construit și ușor de fisurat. [...]
Republicanii din Camera Reprezentanților au amânat un vot care risca să limiteze puterile de război ale președintelui , după ce liderii GOP nu au mai găsit suficiente voturi pentru a bloca o rezoluție ce l-ar fi obligat pe Donald Trump să retragă SUA din războiul cu Iranul, relatează NPR . Decizia mută confruntarea pe teren procedural și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care presiunea asupra administrației crește, inclusiv pe fondul efectelor economice invocate în Congres. Rezoluția, inițiată de democrați, urma să fie supusă votului în Cameră ca „war powers resolution” (mecanism prin care Congresul poate constrânge implicarea militară a președintelui). Însă, pe măsură ce a devenit evident că republicanii nu ar fi avut numărul necesar pentru a o respinge, conducerea partidului a renunțat să mai organizeze votul, împingând calendarul pentru iunie. De ce contează: presiune de reglementare asupra puterilor executive Episodul este un nou semnal că sprijinul din Congres pentru războiul început de Trump „în urmă cu mai mult de două luni” fără aprobare legislativă se erodează, inclusiv în interiorul Partidului Republican. Potrivit materialului, un alt demers similar în Cameră „aproape a trecut” săptămâna trecută, dar a căzut la egalitate, după ce trei republicani au votat atunci în favoarea rezoluției. Democratul Gregory Meeks, inițiatorul rezoluției, a susținut că avea voturile necesare pentru adoptare și a acuzat conducerea republicană că evită deliberat un vot pe care l-ar fi pierdut. Miza legală: pragul de 60 de zile din War Powers Resolution În centrul disputei este War Powers Resolution din 1973 , care prevede că președinții pot angaja SUA într-un conflict militar timp de 60 de zile fără ca legislativul să declare război sau să autorizeze folosirea forței. În articol, unii republicani spun că acest termen a expirat. Republicanul Brian Fitzpatrick a declarat că intenționează să voteze pentru rezoluție, argumentând că „suntem peste 60 de zile” și că, în aceste condiții, Congresul trebuie să voteze. Casa Albă invocă încetarea focului, dar Trump amenință cu noi lovituri Administrația susține că cerințele legii nu se mai aplică din cauza încetării focului cu Iranul. În același timp, Trump a afirmat că, la începutul săptămânii, era „la o oră” distanță de a ordona o nouă lovitură, dar a renunțat după ce aliați din Golf i-ar fi spus că sunt în curs negocieri pentru încheierea războiului. Totuși, Trump a transmis pe rețelele sociale că liderii militari ar trebui să fie pregătiți pentru „un asalt complet, la scară largă” asupra Iranului, dacă nu se ajunge la un acord acceptabil, potrivit articolului. Context economic invocat în Congres: transport maritim și prețul benzinei În Congres, nemulțumirea a crescut pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz , care „perturbă transportul maritim global” și ridică prețurile la benzină în SUA, notează materialul. În acest context, democrați au indicat că prețul mediu național al benzinei a urcat la 4,53 dolari. Separat, senatorul republican Thom Tillis a criticat poziția administrației și, potrivit articolului, a spus că ar fi dispus să voteze pentru o autorizație de folosire a forței militare (AUMF), adică un mandat explicit din partea Congresului pentru operațiuni militare. Ce urmează Votul din Cameră a fost împins pentru iunie, iar în Senat republicanii încearcă, la rândul lor, să se asigure că au voturile necesare pentru a respinge o altă rezoluție similară, care a avansat spre vot final după ce patru senatori republicani au susținut-o, iar alți trei au lipsit de la vot, potrivit articolului. Dacă o astfel de rezoluție ar trece de ambele camere, ea ar urma să intre în vigoare fără semnătura președintelui, fiind vorba de o „concurrent resolution”, însă Trump susține și că legea din 1973 ar fi neconstituțională — un amestec care, potrivit materialului, poate împinge conflictul instituțional spre o confruntare juridică privind cine are, în ultimă instanță, autoritatea asupra angajării SUA în conflicte militare. [...]
Disputa politică pe „fondul de rezervă” riscă să blocheze discuția despre reguli și control , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile senatorului PSD Daniel Zamfir privind „banii împărțiți pe șervețel” și a susținut că episodul invocat ar fi avut loc în perioada în care Ludovic Orban era prim-ministru, potrivit Antena 3 . Bolojan a reacționat după ce Zamfir l-a acuzat că ar fi împărțit, „pe un șervețel și cu un pix”, bani din fondul de rezervă împreună cu frații Micula, în prezența unor funcționari din Ministerul Finanțelor. Premierul interimar a spus că acuzația este „mincinoasă” și că ar fi fost ulterior „corectată” de Zamfir, care ar fi nuanțat formularea la „doar premierul”. „Să ai tupeul să vii să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, așa cum a făcut domnul Zamfir, apoi să vii să corectezi, să spui doar premierul... arată o lipsă totală de răspundere”, a declarat Bolojan. Ce spune Bolojan și de ce contează instituțional În declarațiile citate, Bolojan a legat atacul de o „perioadă” în care, susține el, ar fi fost lansate „pseudo-știri” pentru a acoperi „fuga de răspundere” a PSD, în contextul în care partidul ar fi „dărâmat un guvern din care a făcut parte” și nu și-ar fi asumat guvernarea. El a invocat și un context tehnic: în toamna anului trecut ar fi existat discuții pe fondul unor adrese privind poziția Guvernului față de sentințe legate de o firmă a fraților Micula, iar „colegii” ar fi avut o întâlnire cu persoane care „știau despre ce este vorba”. În acel cadru, spune Bolojan, ar fi fost relatat că alocări de fonduri s-au făcut „pe vremea fostului premier Ludovic Orban”. Acuzațiile lui Zamfir: sume, mecanism și comparații de impact Daniel Zamfir a susținut că ar fi vorba despre „cel mai grav trafic de influență de la Revoluție” și a plasat discuția în 2019, când, potrivit lui, Ludovic Orban ar fi semnat „prioritizarea suspectă” a unor plăți de „peste 230-250 de milioane de euro” către frații Micula, deși „existau atunci mecanisme suficiente” pentru suspendarea plăților. În continuare, Zamfir a afirmat că, după plata ultimei tranșe, frații Micula ar fi invocat recalcularea dobânzilor la raportul „ROBOR-dolar” și ar fi obținut prin procese „300 de milioane de euro”. Senatorul PSD a comparat aceste sume cu investiții publice, afirmând că ar echivala cu „150 de km de autostradă” sau „5 spitale regionale”, respectiv cu „creșterea pensiilor pentru un an de zile”. Tot Zamfir a mai spus că în decembrie 2025 ar fi avut loc o întâlnire convocată pentru a discuta cazul fraților Micula, în cadrul căreia Bolojan ar fi aflat despre presupuse negocieri „directe și netransparente” privind împărțirea banilor din Fondul de rezervă. Ce urmează Materialul nu indică existența unei anchete oficiale sau a unor măsuri instituționale declanșate ca urmare a acuzațiilor. În lipsa unor clarificări formale (documente, verificări sau sesizări), disputa rămâne la nivel de declarații politice, cu potențial de a muta atenția de la întrebarea de fond: cum se alocă și cum se controlează utilizarea fondului de rezervă. [...]
Întârzierea formării unui guvern cu puteri depline riscă să blocheze jaloane din PNRR și să pună în pericol 7,5 miliarde de euro , a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Liderul PNL spune că un Executiv stabil „mai repede” ar reduce complicațiile administrative și ar crește predictibilitatea, inclusiv pentru adoptarea actelor normative necesare. Bolojan a afirmat că președintele Nicușor Dan va face nominalizarea de premier „când consideră de cuviință” sau ar putea convoca noi consultări. În acest context, premierul interimar a insistat că viteza instalării unui guvern stabil contează direct pentru capacitatea statului de a lua decizii. Blocajul decizional și efectul asupra fondurilor europene Șeful Executivului interimar a susținut că, în ultimele luni, aparatul guvernamental „a lăsat-o mai moale” pe fondul insecurității politice, ceea ce ar fi dus la încetinirea activității administrative. În opinia sa, această situație afectează absorbția fondurilor europene și derularea plăților. Bolojan a acuzat că acțiunea declanșată de PSD „cu surle și trâmbițe”, cu câteva luni înainte, a produs demobilizare în administrație. El a explicat că, atunci când nu există o direcție clară și presiune pentru mobilizare, instituțiile încetinesc ritmul. PNRR: jaloane mai greu de bifat fără un guvern cu competențe depline Premierul interimar a arătat că actualul guvern nu poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce complică îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În timp ce echipele tehnice negociază condițiile, un guvern cu puteri depline ar putea, în unele cazuri, să bifeze rapid un jalon prin ordonanță; altfel, soluția ar trece prin Parlament, cu riscul ca modificările făcute în comisii să „denatureze” acordul cu Comisia Europeană și să nu mai fie recunoscute ca jalon îndeplinit. Miza financiară: nouă legi și riscul de a pierde 7,5 miliarde de euro Bolojan a spus că România are nevoie de „o bună guvernare” care să păstreze echilibrele financiare, invocând angajamentele bugetare și reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene. Potrivit lui, fiecare reformă are o pondere de „cel puțin 700 de milioane de euro”, iar dacă „cele nouă legi” necesare nu sunt aprobate în perioada următoare, România poate pierde „7,5 miliarde de euro”. În același mesaj, liderul PNL a declarat că partidul va susține proiectele respective indiferent dacă va fi la guvernare sau în opoziție, argumentând că nu sunt „proiectele unui partid”, ci „proiectele României”. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzațiile PSD în cazul fraților Micula și mută disputa în zona răspunderii guvernării , susținând că social-democrații lansează „pseudoștiri” pentru a evita asumarea responsabilității după căderea Executivului, potrivit Mediafax . Premierul interimar spune că PSD ar fi preferat atacurile politice și „informațiile false” în locul unei propuneri „clare” de premier și a unor soluții politice. În acest context, Bolojan afirmă că tema fraților Micula este folosită pentru a alimenta acuzații publice fără bază. „Pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoștiri.” Ce spune Bolojan despre discuțiile invocate în cazul Micula Bolojan afirmă că, în toamna anului trecut, în interiorul Guvernului au existat „discuții tehnice” privind poziția statului român față de sentințe și litigii mai vechi care vizau compania controlată de frații Micula. Potrivit lui, într-o astfel de întâlnire a fost evocată o situație din perioada guvernării conduse de Ludovic Orban . În acest cadru, el acuză PSD că ar fi amestecat perioadele și ar fi atribuit actualei conduceri a Guvernului discuții care ar fi avut loc în alt mandat. „Cineva a povestit că pe vremea fostului premier Ludovic Orban s-au discutat niște fonduri. Să vii acum și să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, este inadmisibil.” Ținta directă: Daniel Zamfir și „nuanțarea” ulterioară Bolojan îl acuză direct pe senatorul PSD Daniel Zamfir că ar fi lansat informații false și că ulterior ar fi încercat să își nuanțeze declarațiile. „După aceea să corectezi și să spui doar «premierul» arată o lipsă totală de răspundere.” În plus, Bolojan afirmă că și informațiile vehiculate despre Alina Gorghiu ar face parte „din același registru al bluffurilor și minciunilor politice”, susținând că astfel de atacuri se întorc împotriva celor care le propagă. [...]
