Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să intre în anticipate fără reguli de aplicare, iar organizarea unui scrutin rapid ar depinde, în practică, de soluții de urgență cu risc de contestare, potrivit unei analize Digi24. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, spune că există doar cadrul constituțional pentru dizolvarea Parlamentului, nu și o lege care să stabilească termenele și pașii concreți ai alegerilor parlamentare anticipate.
Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: în lipsa unui act normativ aplicabil, calendarul de campanie, înscrierea candidaților și organizarea efectivă a votului nu au, în acest moment, o procedură clară pentru scenariul unei crize politice care duce la anticipate.
„Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră.”
În ultimele săptămâni, mai mulți parlamentari au invocat alegerile anticipate ca posibilă ieșire din criza politică apărută după destrămarea coaliției de guvernare. În acest context, șeful AEP atrage atenția că, dincolo de procedura complicată prevăzută de Constituție, nu există un cadru legal care să spună explicit cum se comprimă și cum se aplică termenele electorale într-un astfel de scenariu.
Țuțuianu afirmă că AEP ar trebui să propună o soluție tocmai pentru că un „eveniment electoral neanticipat la nivel național” se poate produce oricând.
România a fost „cel mai aproape” de anticipate în 2020, după demiterea Guvernului Orban prin moțiune de cenzură, când s-a încercat declanșarea mecanismului constituțional pentru dizolvarea Parlamentului. Demersul a fost abandonat odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19.
În același context, Țuțuianu amintește că, în 2020, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care includea reglementări pentru anticipate, dar aceasta a fost declarată neconstituțională. El susține că ar fi nevoie de un capitol distinct într-un viitor Cod Electoral, dedicat alegerilor anticipate, inclusiv pentru ajustarea termenelor și a arhitecturii electorale (birouri electorale, circumscripții, durata campaniei).
Șeful AEP spune că instituțiile ar fi luate prin surprindere dacă dizolvarea Parlamentului ar avea loc în actualul context politic. Într-un astfel de scenariu, AEP ar trebui să vină „în câteva zile” cu o reglementare care să permită încadrarea în termenul constituțional.
„Ar fi aproape imposibil, pentru că am ajunge din nou la o ordonanță de urgență a Guvernului, care ar putea fi considerată neconstituțională.”
Constituția stabilește condițiile dizolvării Parlamentului și termenul pentru organizarea alegerilor, însă analiza arată că aceste prevederi ar trebui completate de legislație electorală specifică.
Principalele repere constituționale menționate:
Materialul notează că, în România postdecembristă, Parlamentul nu a fost niciodată dizolvat. Printre explicațiile invocate: procedura presupune o criză politică prelungită și, atunci când s-a discutat serios despre această variantă, mulți parlamentari au preferat evitarea anticipatelor pentru a nu-și pierde mandatele înainte de termen.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan avertizează că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus , iar prelungirea crizei politice ar putea aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică, potrivit news.ro . Șeful statului spune că nu își dorește în niciun chip anticipate, tocmai din cauza efectelor pe care le-ar avea un calendar electoral prelungit asupra stabilității și a economiei. Într-o intervenție la Euronews, Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar rezolva rapid blocajul guvernamental, pentru că nu înseamnă instalarea unui guvern „peste o săptămână”, ci declanșarea unui calendar electoral care „probabil se duce” în jurul Anului Nou. În acest interval, ar urma o intensificare a confruntării politice și o perioadă de așteptare care, în viziunea sa, apasă asupra economiei. „Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil se duce sau puţin înainte sau puţin după Anul nou. Înseamnă o concentrare şi mai mare de atacuri între partide până atunci şi o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” Miza imediată: formarea unui guvern cu majoritate în Parlament Întrebat dacă anticipate pot deveni probabile după un nou eșec al unui premier în Parlament, președintele a spus că încearcă să identifice „o variantă de guvern” care să treacă de votul Parlamentului. El a susținut că aceasta ar fi și așteptarea publicului: o soluție care are „cele mai multe șanse” să obțină sprijinul necesar. Nicușor Dan a mai afirmat că urmărește aritmetica parlamentară și că știe „pe de rost” numărul de parlamentari ai fiecărui partid sau grup format, precum și variantele prin care s-ar putea ajunge la pragul de 233 de voturi necesare. De ce contează pentru economie Mesajul central al președintelui este că prelungirea incertitudinii politice, în paralel cu o campanie electorală pentru anticipate, riscă să blocheze decizii și să amplifice tensiunile dintre partide, cu efecte negative asupra economiei. În acest context, el insistă pe o soluție parlamentară pentru formarea guvernului, ca alternativă la intrarea într-un nou ciclu electoral. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
Vasile Blaga cere accelerarea desemnării premierului pentru a limita efectele incertitudinii politice , avertizând că prelungirea blocajului „nu face bine țării” și lovește inclusiv în partide, potrivit news.ro . Senatorul PNL a declarat la Parlament că președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan ar fi propus o variantă de „guvern tehnocrat”, descrisă și ca „guvern de tranziție”, despre care Blaga spune că ar fi putut strânge un acord între partide pentru „deblocarea situației”. În acest context, el a cerut ca președintele să decidă rapid și să nominalizeze „cât mai repede” un candidat pentru funcția de premier, menționând că „partidele își cam știu poziția”. Presiune pentru o decizie rapidă: guvern sau anticipate Blaga a susținut că, în actualul context, „orice e posibil”, inclusiv formarea unui guvern sau declanșarea de alegeri anticipate. Mesajul său central a fost că incertitudinea prelungită are costuri politice și sociale și riscă să erodeze răbdarea publicului. „Domnul preşedinte trebuie să se hotărască, trebuie să nominalizeze cât mai repede un candidat pentru funcţia de premier.” „Nu este bine pentru țară” și efecte politice pentru PNL Senatorul liberal a spus că situația „nu face bine țării” și, implicit, nici PNL. El a invocat și o reținere a liberalilor de a oferi „necondiționat” puterea PSD, argumentând că eforturile din ultimul an și costurile suportate de populație ar putea fi irosite rapid. „În primul rând, pentru ţară nu este bine. Şi dacă nu este bine pentru ţară, nu este bine nici pentru PNL.” În același timp, Blaga a afirmat că „toată lumea scade în sondaje, în afară de un partid din Parlament”, fără a-l numi. PNL respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan Blaga a respins ideea că PNL ar susține suspendarea președintelui Nicușor Dan, afirmând că o astfel de discuție nu a existat în partid și calificând aceste scenarii drept „șopârle” (aluzie la zvonuri sau piste lansate în spațiul public). „Doamne fereşte, nu a avut nicio astfel de discuţie în Partidul Naţional Liberal şi cred că astea sunt şopârle, ca să folosesc un termen.” El a adăugat că există nemulțumiri, dar a reiterat că își dorește o desemnare „azi, mâine, poimâine”, înainte ca președintele să plece la New York, fără ca materialul să detalieze agenda sau data deplasării. [...]
Traian Băsescu cere marginalizarea UDMR în negocierile de la București , pe fondul discuțiilor despre formarea guvernului și al scenariului alegerilor anticipate, avertizând că fără buget România riscă „haos”, potrivit Mediafax . Fostul președinte a criticat duminică, la România TV, implicarea UDMR în negocierile politice și a susținut că formațiunea ar trebui ținută „mai deoparte”. Băsescu a afirmat că UDMR „ar trebui să cam fie scos afară din jocurile din România”, acuzând partidul de o apropiere prea mare de Budapesta și de tentativa de a juca acum un rol important în politica de la București. „După ce a jucat cu Budapesta până i s-au rupt opincile, acum vin să facă jocurile la București.” În același timp, Băsescu a spus că alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție și că nu le respinge, însă a insistat că prioritatea imediată este adoptarea bugetului. „Avem o urgență. Avem această urgență a bugetului.” Fostul președinte a avertizat că declanșarea procedurii pentru anticipate înainte de formarea unui guvern și fără buget ar putea genera „haos”, cu efecte asupra funcționării instituțiilor și a serviciilor publice. În argumentația sa, a invocat în special presiunea din sistemul medical, menționând un caz despre care spune că l-a aflat, privind lipsa unor substanțe necesare pentru intervenții în cazul accidentelor vasculare cerebrale. „Păi ce facem? Ăia sunt oameni care mor sau care paralizează.” În acest context, Băsescu a calificat situația din sănătate drept „criminală” și a susținut că finanțarea sistemului medical ar trebui tratată ca prioritate, inclusiv prin realocări bugetare. „Aș lua de oriunde și aș lua la sănătate.” [...]
Victor Ponta acuză o „izolare” a României în politica externă , susținând că absența liderilor români de la Summitul BRICS ar fi un semnal de auto-marginalizare într-un context internațional în care „evenimentul există și fără noi”, potrivit HotNews . Deputatul afiliat grupului parlamentar „Uniți pentru România” a criticat faptul că România nu a fost reprezentată la reuniunea BRICS desfășurată în weekend la New Delhi (India), la care au participat inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o postare pe Facebook, Ponta a comparat conduita externă a României cu cea a Coreei de Nord și a afirmat că liderii români „merg doar la Kiev și la Chișinău”. De ce contează: mesajul despre „izolare” și limitele participării la forumuri unde e prezent Putin În postarea sa, Ponta spune că înțelege și susține decizia de a nu avea relații cu Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina, dar contestă ideea că România nu ar trebui să participe la „niciun eveniment politic sau sportiv” dacă Putin este prezent. El numește această abordare „o imbecilitate specifică strict României” și acuză autoritățile că mențin țara într-o izolare alimentată de propagandă și de „impostori ajunși în funcții”. BRICS este prezentată în articol ca o organizație internațională creată în 2009 de economii emergente (între fondatori: China, Rusia, Brazilia și India), care contestă o ordine mondială dominată de SUA și aliații occidentali. Context: Ponta, recent în aceeași arenă cu Vladimir Putin Articolul amintește că Ponta a fost recent la Bișkek (Kârgâzstan), la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor (World Nomad Games), unde a fost prezent și Vladimir Putin, alături de alți lideri, între care Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandr Lukașenko. Contactat de HotNews , unul dintre coordonatorii sportivilor români a spus, sub condiția anonimatului, că Ponta nu a făcut parte din delegația oficială a României: „El a venit singur, la clasa I, cu avionul. Nu ne-a anunţat. Nu a venit ca reprezentant al României, a venit pe cont propriu.” La rândul său, Ponta a declarat pentru HotNews că a fost invitat de „o parte dintre sportivii români” și că nu a știut ce șefi de stat sau de guvern vor participa la ceremonie, adăugând că nu a avut întâlniri cu oficiali ruși de la declanșarea invaziei în Ucraina. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Ponta se înscrie într-o dispută mai largă despre cât de mult își poate permite România să evite forumuri internaționale unde participă lideri controversați, fără a risca să-și reducă vizibilitatea și accesul la discuții cu miză globală. Articolul nu indică o poziție oficială a autorităților române privind absența de la Summitul BRICS. [...]
România își fixează mize bugetare în UE și cere întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un mesaj care leagă direct negocierile europene de securitatea regională, potrivit Economica . Președintele Nicușor Dan a prezentat, într-o postare pe Facebook, concluziile unei întrevederi care a vizat și aprofundarea parteneriatului România–Germania. În plan economic și de politici publice europene, șeful statului a indicat ca prioritate negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al UE). România susține, potrivit declarațiilor sale, „adoptarea unui buget european ambițios”, menținerea unei politici de coeziune „robuste” și „finanțarea adecvată a agriculturii”. Securitate: presiune pentru consolidarea Flancului Estic și cooperare industrială Pe componenta de securitate, Nicușor Dan a cerut consolidarea Flancului Estic al NATO , invocând „amenințările Federației Ruse”, inclusiv „incursiunile cu drone în spațiul aerian aliat”. În acest context, președintele a apreciat sprijinul Germaniei pentru întărirea posturii aliate de descurajare și apărare în regiune. Totodată, el a menționat discuții despre cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, cu accent pe investiții, producție comună și transfer de tehnologie. Extinderea UE: Republica Moldova, tratată ca „investiție strategică” în securitate Un alt subiect a fost extinderea Uniunii Europene, pe care președintele a descris-o drept „o investiție strategică în securitatea continentului”. În acest cadru, a evidențiat progresele Republicii Moldova și a susținut accelerarea parcursului european al acesteia, inclusiv „deschiderea fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere”. Președintele Nicușor Dan se află în Finlanda, unde urmează să participe luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit la Rovaniemi. [...]
