Știri
Știri din categoria Politică
Republicanii din Camera Reprezentanților au amânat un vot care risca să limiteze puterile de război ale președintelui, după ce liderii GOP nu au mai găsit suficiente voturi pentru a bloca o rezoluție ce l-ar fi obligat pe Donald Trump să retragă SUA din războiul cu Iranul, relatează NPR. Decizia mută confruntarea pe teren procedural și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care presiunea asupra administrației crește, inclusiv pe fondul efectelor economice invocate în Congres.
Rezoluția, inițiată de democrați, urma să fie supusă votului în Cameră ca „war powers resolution” (mecanism prin care Congresul poate constrânge implicarea militară a președintelui). Însă, pe măsură ce a devenit evident că republicanii nu ar fi avut numărul necesar pentru a o respinge, conducerea partidului a renunțat să mai organizeze votul, împingând calendarul pentru iunie.
Episodul este un nou semnal că sprijinul din Congres pentru războiul început de Trump „în urmă cu mai mult de două luni” fără aprobare legislativă se erodează, inclusiv în interiorul Partidului Republican. Potrivit materialului, un alt demers similar în Cameră „aproape a trecut” săptămâna trecută, dar a căzut la egalitate, după ce trei republicani au votat atunci în favoarea rezoluției.
Democratul Gregory Meeks, inițiatorul rezoluției, a susținut că avea voturile necesare pentru adoptare și a acuzat conducerea republicană că evită deliberat un vot pe care l-ar fi pierdut.
În centrul disputei este War Powers Resolution din 1973, care prevede că președinții pot angaja SUA într-un conflict militar timp de 60 de zile fără ca legislativul să declare război sau să autorizeze folosirea forței. În articol, unii republicani spun că acest termen a expirat.
Republicanul Brian Fitzpatrick a declarat că intenționează să voteze pentru rezoluție, argumentând că „suntem peste 60 de zile” și că, în aceste condiții, Congresul trebuie să voteze.
Administrația susține că cerințele legii nu se mai aplică din cauza încetării focului cu Iranul. În același timp, Trump a afirmat că, la începutul săptămânii, era „la o oră” distanță de a ordona o nouă lovitură, dar a renunțat după ce aliați din Golf i-ar fi spus că sunt în curs negocieri pentru încheierea războiului.
Totuși, Trump a transmis pe rețelele sociale că liderii militari ar trebui să fie pregătiți pentru „un asalt complet, la scară largă” asupra Iranului, dacă nu se ajunge la un acord acceptabil, potrivit articolului.
În Congres, nemulțumirea a crescut pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz, care „perturbă transportul maritim global” și ridică prețurile la benzină în SUA, notează materialul. În acest context, democrați au indicat că prețul mediu național al benzinei a urcat la 4,53 dolari.
Separat, senatorul republican Thom Tillis a criticat poziția administrației și, potrivit articolului, a spus că ar fi dispus să voteze pentru o autorizație de folosire a forței militare (AUMF), adică un mandat explicit din partea Congresului pentru operațiuni militare.
Votul din Cameră a fost împins pentru iunie, iar în Senat republicanii încearcă, la rândul lor, să se asigure că au voturile necesare pentru a respinge o altă rezoluție similară, care a avansat spre vot final după ce patru senatori republicani au susținut-o, iar alți trei au lipsit de la vot, potrivit articolului.
Dacă o astfel de rezoluție ar trece de ambele camere, ea ar urma să intre în vigoare fără semnătura președintelui, fiind vorba de o „concurrent resolution”, însă Trump susține și că legea din 1973 ar fi neconstituțională — un amestec care, potrivit materialului, poate împinge conflictul instituțional spre o confruntare juridică privind cine are, în ultimă instanță, autoritatea asupra angajării SUA în conflicte militare.
Recomandate
Washingtonul schimbă din nou configurația militară a SUA în Europa , prin trimiterea a încă 5.000 de militari în Polonia, o decizie care vine imediat după ce Pentagonul anunțase reducerea numărului de brigăzi de luptă alocate continentului, potrivit Libertatea . Președintele Donald Trump a confirmat joi dislocarea contingentului suplimentar și a legat explicit decizia de relația sa cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, despre care a spus că l-a susținut și cu care are o „relație de prietenie”. Anunțul a fost făcut pe platforma Truth Social. „Având în vedere alegerea, cu succes, a actualului președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, pe care am fost mândru să-l susțin, și relația noastră cu acesta, am plăcerea să anunț că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de soldați în Polonia.” De ce contează: decizia vine după o reducere anunțată de Pentagon Mutarea este notabilă în contextul în care, cu doar două zile înainte, Pentagonul decisese să reducă brigăzile de luptă din Europa de la patru la trei. Reducerea efectivă ar însemna, potrivit informațiilor citate, aproximativ 4.000 de militari americani mai puțin pe continent, revenind la nivelul din 2021. În același material se arată că Trump ia în calcul și relocarea a 5.000 de militari americani din Germania în Polonia, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Berlin și al consolidării parteneriatului americano-polonez. Informația este atribuită publicației The Kyiv Independent, citată de Libertatea. Context: retragere din Germania, implementare în 6–12 luni Pentru Germania, Pentagonul a anunțat oficial pe 1 mai retragerea a aproximativ 5.000 de soldați, cu implementare într-un interval de 6 până la 12 luni. Potrivit articolului, această reducere ar readuce efectivele SUA din Europa la nivelurile anterioare anului 2022, anulând suplimentările decise de administrația Joe Biden după invazia Rusiei în Ucraina. Libertatea mai notează că la baza deciziei ar sta divergențe privind gestionarea războiului din Iran, în contextul criticilor formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa abordării SUA și al reacției lui Trump, care l-a catalogat pe Merz drept „total ineficient”. [...]
Protestul din Nuuk , organizat chiar în ziua deschiderii consulatului SUA, arată că ambițiile Washingtonului în Groenlanda au devenit un risc politic și de legitimitate pentru orice apropiere oficială , potrivit HotNews . Sute de groenlandezi s-au adunat joi în fața Parlamentului din capitala Nuuk pentru a protesta față de ambiția președintelui american Donald Trump de a-și mări influența asupra insulei. Manifestația a avut loc în timpul vizitei trimisului special al președintelui SUA în Groenlanda. Organizatorul demonstrației, Aqqalukkuluk Fontain, a spus că mesajul protestului este adresat populației americane, nu direct administrației Trump, subliniind caracterul democratic al deciziei politice locale. „Groenlanda este o țară democratică. Un nu este un nu atunci când majoritatea spune asta!” De ce contează: semnal public împotriva extinderii influenței SUA Momentul ales – deschiderea noului consulat american – a fost justificat de organizator prin șansa mai mare ca mesajul să ajungă în SUA. După adunarea din fața Parlamentului, protestatarii au mers spre clădirea consulatului din centrul orașului Nuuk, unde au stat cu spatele la consulat și au păstrat două minute de reculegere, ca gest de nemulțumire. Dincolo de simbolistică, protestul indică o problemă de acceptare publică pentru demersurile de consolidare a prezenței americane, într-un moment în care contactele oficiale sunt în desfășurare prin vizita emisarului. Absența politicienilor: distanțare față de gesturile oficiale Politicienii groenlandezi au fost în mare parte absenți, iar prim-ministrul Jens-Frederik Nielsen a refuzat să participe, notează BBC. Tot pentru BBC, Naaja Nathanielsen, unul dintre cei doi parlamentari groenlandezi din parlamentul danez, a declarat că a refuzat invitația, motivând că „acum este vorba despre transmiterea de semnale”. Ce a făcut emisarul SUA în Groenlanda Trimisul special, Landry, a călătorit la Nuuk pentru un summit de afaceri, însă a petrecut puțin timp la eveniment, potrivit informațiilor citate. În vizita de trei zile, el s-a întâlnit cu premierul Nielsen, cu actualul și fostul ministru de externe, precum și cu un grup de lideri de afaceri, în cadrul unui efort descris ca încercare de a „construi legături și prietenii”, conform relatării. [...]
Administrația Trump ridică miza față de Cuba, combinând sancțiuni și dosare penale cu o nouă amenințare de intervenție militară , într-un semnal de înăsprire care poate amplifica riscurile geopolitice în regiune și presiunea economică asupra insulei, potrivit NPR . Președintele Donald Trump a spus că „pare” că el va fi cel care va interveni în Cuba, reluând ideea unei acțiuni militare americane. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a susținut că Washingtonul preferă o soluție negociată, dar s-a declarat sceptic că o rezolvare diplomatică este probabilă „având în vedere cu cine avem de-a face acum”. Diplomație declarată, dar cu șanse mici, în evaluarea lui Rubio Rubio a afirmat că administrația vrea să rezolve diferendele „pașnic”, însă a indicat că discuțiile recente cu oficiali cubanezi nu au produs rezultate. Potrivit relatării, mai mulți consilieri de rang înalt ai lui Trump – inclusiv Rubio și directorul CIA, John Ratcliffe – s-au întâlnit în ultimele luni cu reprezentanți cubanezi pentru a explora îmbunătățirea relațiilor, dar partea americană a rămas „neimpresionată”, ceea ce a dus la impunerea de sancțiuni suplimentare în ultima săptămână. Întrebat dacă SUA ar folosi forța pentru a schimba sistemul politic al Cubei, Rubio a repetat preferința pentru o înțelegere diplomatică, dar a adăugat că președintele „are întotdeauna opțiunea de a face orice este necesar” pentru a proteja interesul național. El a respins și ideea că ar fi vorba despre „construcție de națiuni” (nation-building), insistând că ținta este un risc de securitate națională. Dosarul Raúl Castro și semnalele militare din Caraibe Contextul imediat este anunțul, făcut cu o zi înainte, al unei inculpări federale împotriva fostului lider cubanez Raúl Castro. Procurorii îl acuză că ar fi ordonat doborârea, în 1996, a unor avioane civile operate de exilați din Miami; capetele de acuzare includ crimă și distrugerea unei aeronave, iar rechizitoriul ar fi fost depus în secret de un mare juriu în aprilie. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a condamnat inculparea, descriind-o drept un „truc politic” menit să „justifice nebunia unei agresiuni militare împotriva Cubei”. În aceeași zi cu anunțul acuzațiilor, armata americană a comunicat sosirea portavionului USS Nimitz și a navelor însoțitoare în Marea Caraibilor. Comandamentul Sud al SUA a precizat că navele participă la exerciții maritime cu parteneri din America Latină, începute în martie. Sancțiuni și măsuri de imigrație, pe fondul colapsului economic din Cuba Materialul notează că Trump a amenințat cu acțiuni militare împotriva Cubei încă de la înlăturarea lui Nicolás Maduro într-o operațiune militară la începutul lui ianuarie, urmată de o „blocadă energetică” care a redus livrările de combustibil către Cuba. Consecințele descrise sunt severe: pene de curent, penurie de alimente și un colaps economic pe insulă. În plus, administrația a introdus noi sancțiuni în această lună, cea mai mare vizând Grupo de Administración Empresarial S.A. (GAESA), un conglomerat de afaceri operat de Forțele Armate Revoluționare Cubaneze. Joi, Rubio a anunțat că sora președintelui executiv al GAESA – care locuia în SUA – a rămas fără „green card” (permis de rezidență permanentă) și a fost arestată, aflându-se în custodia agenției americane de imigrație (ICE). De ce contează: escaladare cu efecte regionale și economice Mesajul combinat – amenințări de forță, presiune penală și sancțiuni – indică o linie mai dură care poate crește volatilitatea în Caraibe și poate accentua izolarea economică a Cubei. Rubio a argumentat că insula reprezintă o amenințare de securitate națională din cauza legăturilor de securitate și informații cu China și Rusia și a relațiilor cu adversari ai SUA din America Latină. China, printr-un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, a criticat sancțiunile și presiunea asupra Cubei și a spus că se opune „interferenței externe”, potrivit relatării. [...]
Disputa politică pe „fondul de rezervă” riscă să blocheze discuția despre reguli și control , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile senatorului PSD Daniel Zamfir privind „banii împărțiți pe șervețel” și a susținut că episodul invocat ar fi avut loc în perioada în care Ludovic Orban era prim-ministru, potrivit Antena 3 . Bolojan a reacționat după ce Zamfir l-a acuzat că ar fi împărțit, „pe un șervețel și cu un pix”, bani din fondul de rezervă împreună cu frații Micula, în prezența unor funcționari din Ministerul Finanțelor. Premierul interimar a spus că acuzația este „mincinoasă” și că ar fi fost ulterior „corectată” de Zamfir, care ar fi nuanțat formularea la „doar premierul”. „Să ai tupeul să vii să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, așa cum a făcut domnul Zamfir, apoi să vii să corectezi, să spui doar premierul... arată o lipsă totală de răspundere”, a declarat Bolojan. Ce spune Bolojan și de ce contează instituțional În declarațiile citate, Bolojan a legat atacul de o „perioadă” în care, susține el, ar fi fost lansate „pseudo-știri” pentru a acoperi „fuga de răspundere” a PSD, în contextul în care partidul ar fi „dărâmat un guvern din care a făcut parte” și nu și-ar fi asumat guvernarea. El a invocat și un context tehnic: în toamna anului trecut ar fi existat discuții pe fondul unor adrese privind poziția Guvernului față de sentințe legate de o firmă a fraților Micula, iar „colegii” ar fi avut o întâlnire cu persoane care „știau despre ce este vorba”. În acel cadru, spune Bolojan, ar fi fost relatat că alocări de fonduri s-au făcut „pe vremea fostului premier Ludovic Orban”. Acuzațiile lui Zamfir: sume, mecanism și comparații de impact Daniel Zamfir a susținut că ar fi vorba despre „cel mai grav trafic de influență de la Revoluție” și a plasat discuția în 2019, când, potrivit lui, Ludovic Orban ar fi semnat „prioritizarea suspectă” a unor plăți de „peste 230-250 de milioane de euro” către frații Micula, deși „existau atunci mecanisme suficiente” pentru suspendarea plăților. În continuare, Zamfir a afirmat că, după plata ultimei tranșe, frații Micula ar fi invocat recalcularea dobânzilor la raportul „ROBOR-dolar” și ar fi obținut prin procese „300 de milioane de euro”. Senatorul PSD a comparat aceste sume cu investiții publice, afirmând că ar echivala cu „150 de km de autostradă” sau „5 spitale regionale”, respectiv cu „creșterea pensiilor pentru un an de zile”. Tot Zamfir a mai spus că în decembrie 2025 ar fi avut loc o întâlnire convocată pentru a discuta cazul fraților Micula, în cadrul căreia Bolojan ar fi aflat despre presupuse negocieri „directe și netransparente” privind împărțirea banilor din Fondul de rezervă. Ce urmează Materialul nu indică existența unei anchete oficiale sau a unor măsuri instituționale declanșate ca urmare a acuzațiilor. În lipsa unor clarificări formale (documente, verificări sau sesizări), disputa rămâne la nivel de declarații politice, cu potențial de a muta atenția de la întrebarea de fond: cum se alocă și cum se controlează utilizarea fondului de rezervă. [...]
Întârzierea formării unui guvern cu puteri depline riscă să blocheze jaloane din PNRR și să pună în pericol 7,5 miliarde de euro , a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Liderul PNL spune că un Executiv stabil „mai repede” ar reduce complicațiile administrative și ar crește predictibilitatea, inclusiv pentru adoptarea actelor normative necesare. Bolojan a afirmat că președintele Nicușor Dan va face nominalizarea de premier „când consideră de cuviință” sau ar putea convoca noi consultări. În acest context, premierul interimar a insistat că viteza instalării unui guvern stabil contează direct pentru capacitatea statului de a lua decizii. Blocajul decizional și efectul asupra fondurilor europene Șeful Executivului interimar a susținut că, în ultimele luni, aparatul guvernamental „a lăsat-o mai moale” pe fondul insecurității politice, ceea ce ar fi dus la încetinirea activității administrative. În opinia sa, această situație afectează absorbția fondurilor europene și derularea plăților. Bolojan a acuzat că acțiunea declanșată de PSD „cu surle și trâmbițe”, cu câteva luni înainte, a produs demobilizare în administrație. El a explicat că, atunci când nu există o direcție clară și presiune pentru mobilizare, instituțiile încetinesc ritmul. PNRR: jaloane mai greu de bifat fără un guvern cu competențe depline Premierul interimar a arătat că actualul guvern nu poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce complică îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În timp ce echipele tehnice negociază condițiile, un guvern cu puteri depline ar putea, în unele cazuri, să bifeze rapid un jalon prin ordonanță; altfel, soluția ar trece prin Parlament, cu riscul ca modificările făcute în comisii să „denatureze” acordul cu Comisia Europeană și să nu mai fie recunoscute ca jalon îndeplinit. Miza financiară: nouă legi și riscul de a pierde 7,5 miliarde de euro Bolojan a spus că România are nevoie de „o bună guvernare” care să păstreze echilibrele financiare, invocând angajamentele bugetare și reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene. Potrivit lui, fiecare reformă are o pondere de „cel puțin 700 de milioane de euro”, iar dacă „cele nouă legi” necesare nu sunt aprobate în perioada următoare, România poate pierde „7,5 miliarde de euro”. În același mesaj, liderul PNL a declarat că partidul va susține proiectele respective indiferent dacă va fi la guvernare sau în opoziție, argumentând că nu sunt „proiectele unui partid”, ci „proiectele României”. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzațiile PSD în cazul fraților Micula și mută disputa în zona răspunderii guvernării , susținând că social-democrații lansează „pseudoștiri” pentru a evita asumarea responsabilității după căderea Executivului, potrivit Mediafax . Premierul interimar spune că PSD ar fi preferat atacurile politice și „informațiile false” în locul unei propuneri „clare” de premier și a unor soluții politice. În acest context, Bolojan afirmă că tema fraților Micula este folosită pentru a alimenta acuzații publice fără bază. „Pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoștiri.” Ce spune Bolojan despre discuțiile invocate în cazul Micula Bolojan afirmă că, în toamna anului trecut, în interiorul Guvernului au existat „discuții tehnice” privind poziția statului român față de sentințe și litigii mai vechi care vizau compania controlată de frații Micula. Potrivit lui, într-o astfel de întâlnire a fost evocată o situație din perioada guvernării conduse de Ludovic Orban . În acest cadru, el acuză PSD că ar fi amestecat perioadele și ar fi atribuit actualei conduceri a Guvernului discuții care ar fi avut loc în alt mandat. „Cineva a povestit că pe vremea fostului premier Ludovic Orban s-au discutat niște fonduri. Să vii acum și să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, este inadmisibil.” Ținta directă: Daniel Zamfir și „nuanțarea” ulterioară Bolojan îl acuză direct pe senatorul PSD Daniel Zamfir că ar fi lansat informații false și că ulterior ar fi încercat să își nuanțeze declarațiile. „După aceea să corectezi și să spui doar «premierul» arată o lipsă totală de răspundere.” În plus, Bolojan afirmă că și informațiile vehiculate despre Alina Gorghiu ar face parte „din același registru al bluffurilor și minciunilor politice”, susținând că astfel de atacuri se întorc împotriva celor care le propagă. [...]
