Știri
Știri din categoria Politică
Republicanii din Camera Reprezentanților au amânat un vot care risca să limiteze puterile de război ale președintelui, după ce liderii GOP nu au mai găsit suficiente voturi pentru a bloca o rezoluție ce l-ar fi obligat pe Donald Trump să retragă SUA din războiul cu Iranul, relatează NPR. Decizia mută confruntarea pe teren procedural și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care presiunea asupra administrației crește, inclusiv pe fondul efectelor economice invocate în Congres.
Rezoluția, inițiată de democrați, urma să fie supusă votului în Cameră ca „war powers resolution” (mecanism prin care Congresul poate constrânge implicarea militară a președintelui). Însă, pe măsură ce a devenit evident că republicanii nu ar fi avut numărul necesar pentru a o respinge, conducerea partidului a renunțat să mai organizeze votul, împingând calendarul pentru iunie.
Episodul este un nou semnal că sprijinul din Congres pentru războiul început de Trump „în urmă cu mai mult de două luni” fără aprobare legislativă se erodează, inclusiv în interiorul Partidului Republican. Potrivit materialului, un alt demers similar în Cameră „aproape a trecut” săptămâna trecută, dar a căzut la egalitate, după ce trei republicani au votat atunci în favoarea rezoluției.
Democratul Gregory Meeks, inițiatorul rezoluției, a susținut că avea voturile necesare pentru adoptare și a acuzat conducerea republicană că evită deliberat un vot pe care l-ar fi pierdut.
În centrul disputei este War Powers Resolution din 1973, care prevede că președinții pot angaja SUA într-un conflict militar timp de 60 de zile fără ca legislativul să declare război sau să autorizeze folosirea forței. În articol, unii republicani spun că acest termen a expirat.
Republicanul Brian Fitzpatrick a declarat că intenționează să voteze pentru rezoluție, argumentând că „suntem peste 60 de zile” și că, în aceste condiții, Congresul trebuie să voteze.
Administrația susține că cerințele legii nu se mai aplică din cauza încetării focului cu Iranul. În același timp, Trump a afirmat că, la începutul săptămânii, era „la o oră” distanță de a ordona o nouă lovitură, dar a renunțat după ce aliați din Golf i-ar fi spus că sunt în curs negocieri pentru încheierea războiului.
Totuși, Trump a transmis pe rețelele sociale că liderii militari ar trebui să fie pregătiți pentru „un asalt complet, la scară largă” asupra Iranului, dacă nu se ajunge la un acord acceptabil, potrivit articolului.
În Congres, nemulțumirea a crescut pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz, care „perturbă transportul maritim global” și ridică prețurile la benzină în SUA, notează materialul. În acest context, democrați au indicat că prețul mediu național al benzinei a urcat la 4,53 dolari.
Separat, senatorul republican Thom Tillis a criticat poziția administrației și, potrivit articolului, a spus că ar fi dispus să voteze pentru o autorizație de folosire a forței militare (AUMF), adică un mandat explicit din partea Congresului pentru operațiuni militare.
Votul din Cameră a fost împins pentru iunie, iar în Senat republicanii încearcă, la rândul lor, să se asigure că au voturile necesare pentru a respinge o altă rezoluție similară, care a avansat spre vot final după ce patru senatori republicani au susținut-o, iar alți trei au lipsit de la vot, potrivit articolului.
Dacă o astfel de rezoluție ar trece de ambele camere, ea ar urma să intre în vigoare fără semnătura președintelui, fiind vorba de o „concurrent resolution”, însă Trump susține și că legea din 1973 ar fi neconstituțională — un amestec care, potrivit materialului, poate împinge conflictul instituțional spre o confruntare juridică privind cine are, în ultimă instanță, autoritatea asupra angajării SUA în conflicte militare.
Recomandate
Consultările de la Cotroceni nu au produs o soluție de deblocare a crizei guvernamentale , iar PSD susține că discuțiile au avut o „tonalitate mai jos”, fără să se contureze însă un acord, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute luni, la finalul discuțiilor de la Palatul Cotroceni. Sorin Grindeanu a spus că președintele „a încercat să vadă dacă s-au schimbat pozițiile, dacă au apărut nuanțe”, dar că nu s-a ajuns la o soluție pentru deblocarea crizei. „Eu spun că azi a fost o tonalitate mai jos, dar nu s-a degajat o soluție.” Grindeanu a mai precizat că „nu s-a discutat azi niciun nume” de posibil premier, ceea ce indică faptul că negocierile nu au intrat în etapa unei propuneri concrete de conducere a viitorului guvern. Cine a participat la întâlnirea de la Cotroceni Potrivit informațiilor publicate, Nicușor Dan s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Varujan Pambuccian (liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale). Întâlnirea a durat două ore, iar la final ceilalți lideri politici nu au făcut declarații publice. [...]
Decizia Tribunalului București, executorie imediat, schimbă raportul de putere în PNL , după ce instanța a dat câștig de cauză contestatarilor conducerii lui Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Hotărârea pronunțată pe 8 iulie nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că se aplică de îndată. Miza este una de reglementare internă cu efect direct asupra conducerii partidului: instanța a analizat disputa privind modificările de statut și efectele lor juridice, iar consecința imediată este întărirea poziției aripii Veștea–Gorghiu în partid. De ce contează: statutul, între decizie internă și efect juridic În fața instanței, cele două tabere din PNL au susținut că își bazează argumentele pe Statutul partidului. În centrul litigiului a fost întrebarea când produc efecte juridice modificările statutare. Cei 18 contestatari liberali au argumentat că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de: încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial. Ce urmează Hotărârea nu este definitivă, deci poate fi contestată mai departe, însă caracterul executoriu face ca efectele să se vadă imediat în funcționarea și echilibrul de putere din conducerea PNL, în condițiile în care tabăra Veștea–Gorghiu iese întărită din această etapă a disputei. [...]
PSD își retrage sprijinul parlamentar pentru agenda guvernării , iar mesajul transmis la consultările de la Cotroceni către PNL și USR este că partidul „este în opoziție”, potrivit Agerpres . Poziționarea anunțată de Sorin Grindeanu ridică miza negocierilor pe proiecte-cheie, inclusiv cele legate de PNRR și de legea salarizării, într-un moment în care liderul PSD invocă presiuni economice în creștere. Grindeanu a susținut că, la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, nu a văzut „nicio preocupare” din partea unor participanți pentru teme precum „creșterea exponențială a șomajului” și „un val fără precedent de falimente în rândul firmelor românești, peste 70 de cazuri pe zi”. El a mai afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor este „cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2024”. Miza imediată: voturile PSD în Parlament și condițiile puse pe PNRR Președintele PSD a criticat strategia premierului demis Ilie Bolojan, pe care o descrie ca încercarea de a „guverna prin intermediul Parlamentului” și de a pune presiune pe voturile PSD, calificând-o drept „complet greșită”. În același context, Grindeanu a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Ca exemplu, liderul PSD a indicat un posibil demers legislativ pe tema integrității în funcția publică, afirmând că partidul este „total împotrivă” ca Dominic Fritz „să-și rezolve problemele de integritate prin modificarea legii” și că PSD nu va accepta introducerea în grupul de lucru a unor texte care „să rezolve problemele personale” ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale „altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte”. Legea salarizării: PSD spune că nu o votează fără transparență și consultare reală Grindeanu a anunțat că PSD nu va vota „pur și simplu” o lege a salarizării care „nici astăzi nu este pusă în transparență” și pentru care consultarea cu sindicatele și patronatele ar fi fost „un simulacru”. El a precizat că PSD urmează să se întâlnească luni cu confederațiile sindicale și miercuri cu patronatele, invocând importanța subiectului. Totodată, Grindeanu a reamintit că, în perioada guvernării conduse de Nicolae Ciucă, jalonul din PNRR privind legea salarizării ar fi fost mutat „din cererea 3 de plată în cererea 6”, pe motiv că miniștrii de finanțe ai PNL ar fi spus că nu există bani pentru implementare. Avertisment pe privatizări și „digitalizare cu dedicație” În final, liderul PSD a avertizat PNL și USR să nu folosească PNRR pentru „a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile” sau pentru „o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin”, pe care le-a calificat drept „inacceptabile” pentru PSD. Consultările au avut loc luni dimineața, la Cotroceni, unde liderii fostei coaliții de guvernare s-au întâlnit cu președintele Nicușor Dan. [...]
Blocajul de la Cotroceni prelungește incertitudinea guvernării , iar miza imediată este dacă fostele partide de coaliție pot reconstrui rapid o majoritate după demiterea premierului Ilie Bolojan , într-un context în care președintele Nicușor Dan este acuzat că și-a slăbit propria poziție de negociere, potrivit HotNews . Luni este descrisă drept „încă o zi de criză”, cu partidele fostei coaliții chemate la Cotroceni pentru a relua discuțiile și a încerca să ajungă la un acord pentru formarea unui nou guvern. În paralel, articolul indică existența unor „semne” care ar fi prevestit criza politică. De ce contează: divergențe pe economie și reorganizare administrativă Un punct central al tensiunilor, conform publicației, este că ideile economice și de reorganizare administrativă susținute de președinte diferă de cele ale premierului. În acest cadru, negocierile pentru un nou executiv nu sunt doar despre nume și majorități, ci și despre direcția politicilor publice. Cum s-a ajuns aici: ruptura Dan–Bolojan și efectul politic HotNews notează că, „de peste două luni”, mutările președintelui au fost considerate „inexplicabile” pentru mulți. Sunt menționate 69 de zile de la momentul în care Ilie Bolojan a fost demis prin votul PSD și AUR, episod descris ca având loc pe fondul unei „aparente retrageri în neutralitate” a lui Nicușor Dan. Președintelui i se reproșează două lucruri: abandonarea premierului pe care și l-ar fi ales încă din campania electorală și o „pactizare cu PSD”. Publicația ridică întrebarea cum s-a deteriorat relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan și susține că semnele nu sunt recente, ci ar fi apărut „imediat după ce Ilie Bolojan a ajuns la Palatul Victoria”. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în fragmentul disponibil despre opțiunile concrete sau despre conținutul „planului Bolojan”, rămâne de urmărit dacă întâlnirea de la Cotroceni produce un acord politic pentru un nou guvern și dacă președintele poate evita, în negocieri, efectul de „bumerang” descris de publicație. [...]
Negocierile pentru guvern și buget intră într-o zonă de risc, pe fondul atacurilor reciproce între PSD, PNL și USR , înaintea discuțiilor programate luni cu președintele Nicușor Dan , potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea executivului și execuția bugetară, într-un moment în care partidele vorbesc inclusiv despre scenariul alegerilor anticipate. HotNews a discutat cu trei reprezentanți ai partidelor: Romeo Lungu (PSD, vicepreședinte, deputat la al doilea mandat, propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul lui Adrian Veștea), Alexandru Muraru (PNL, deputat și lider PNL Iași) și Iulian Lorincz (USR, deputat). Publicația precizează că le-a adresat aceleași cinci întrebări, iar răspunsurile au vizat compromisurile posibile și alternativele de guvernare. Ce cere PSD: oprirea „negocierilor prin conferințe de presă” și decizie rapidă În răspunsul citat de HotNews la întrebarea despre „flexibilizarea” celorlalte partide, Romeo Lungu (PSD) pune accent pe urgența formării unui guvern și pe consecințele întârzierilor pentru buget și reforme. „Să înceteze negocierile purtate prin conferințe de presă și să ia o decizie. România are nevoie de un guvern, de un buget executat și de reforme asumate. Nimeni nu câștigă dacă fiecare zi aduce o altă condiție sau o altă formulă de guvernare.” De ce contează: presiune pe guvernare și pe execuția bugetară Dincolo de schimbul de acuzații, punctul sensibil rămâne blocajul decizional: fără o formulă de guvern stabilă, riscurile se mută rapid în zona administrării curente a statului, inclusiv în ceea ce privește execuția bugetară și asumarea reformelor, așa cum indică și poziția exprimată de PSD în interviu. Informațiile disponibile în fragmentul furnizat nu includ detalii complete despre pozițiile PNL și USR sau despre condițiile concrete ale fiecărei părți; articolul HotNews menționează însă că atacurile reciproce continuă și că discuțiile includ și varianta alegerilor anticipate. [...]
PSD condiționează sprijinul parlamentar pentru proiecte din PNRR , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a unor măsuri într-un moment în care România nu are încă un guvern cu puteri depline, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat luni, după consultările de la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui nou premier, că partidul „este în opoziție” și nu deține „nicio funcție în guvern”. În acest context, liderul social-democraților a respins ideea că Executivul s-ar putea baza pe voturile PSD pentru a continua guvernarea prin Parlament. „PSD este în opoziție. Poate au uitat sau poate n-au înțeles exact cum stau lucrurile. PSD nu ocupă în acest moment nicio funcție în guvern.” PNRR, linie roșie: PSD acuză „paravan mediatic” și anunță veto pe unele modificări Grindeanu a criticat intenția Guvernului de a folosi PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ca argument pentru inițiative pe care PSD le consideră motivate politic și a spus că partidul nu poate accepta folosirea acestuia „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Totodată, el a indicat că PSD se opune unor modificări care ar putea fi introduse în jalonul privind integritatea în funcția publică (jaloanele sunt ținte asumate în PNRR, de îndeplinirea cărora depinde derularea planului). „Strategia domnului prim-ministru Bolojan demis de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită.” Legea salarizării, respinsă în forma actuală Liderul PSD a mai anunțat că partidul nu va vota o nouă lege a salarizării „în forma actuală”, invocând lipsa unei prezentări publice a proiectului și un dialog insuficient cu sindicatele și patronatele. În același registru, Grindeanu a avertizat PNL și USR să nu folosească PNRR pentru privatizări „netransparente” ale companiilor românești profitabile sau pentru o „digitalizare cu dedicație” pentru un anumit concern străin, pe care PSD le consideră inacceptabile. Context politic: consultări fără consens și incertitudine privind un guvern „cu puteri depline” Mediafax notează că întâlnirea dintre Nicușor Dan și liderii din fosta coaliție a fost mai calmă decât de obicei, însă nu există consens până acum, iar președintele Dan nu crede că în iulie România va avea un guvern cu puteri depline. În acest cadru, poziția PSD de a nu oferi sprijin „necondiționat” pe proiecte legate de PNRR și pe legea salarizării ridică miza negocierilor parlamentare din perioada următoare. [...]
