Știri
Știri din categoria Politică
Mai multe capitale UE cer sancțiuni împotriva ministrului israelian Itamar Ben-Gvir, după apariția unui videoclip în care acesta pare să ironizeze activiști reținuți în timpul unei tentative de a sparge blocada navală a Fâșiei Gaza, potrivit Politico.
Ben-Gvir, ministrul israelian al securității naționale, a fost criticat miercuri după ce a publicat pe X o înregistrare în care activiștii dintr-o flotilă sunt forțați să stea în genunchi, cu mâinile legate la spate. În imagini, el spune „Bine ați venit în Israel”, iar mesajul a declanșat reacții în mai multe capitale europene.
În Italia, premierul Giorgia Meloni a condamnat scenele drept „inacceptabile” și a cerut eliberarea imediată a cetățenilor italieni reținuți. Joi, ministrul de externe Antonio Tajani a transmis pe X că i-a cerut șefei diplomației UE, Kaja Kallas, să includă pe agenda următoarei reuniuni a miniștrilor de externe adoptarea de sancțiuni împotriva lui Ben-Gvir. Tajani îl acuză pe ministru de „acte inacceptabile” și de „hărțuire și umilire”, invocând încălcarea drepturilor fundamentale.
Și Spania a anunțat că va încerca să împingă Bruxelles-ul spre sancțiuni „la scară europeană, de urgență”, după ce Madridul îi interzisese deja lui Ben-Gvir intrarea în țară anul trecut, potrivit aceleiași surse.
În Polonia, ministrul de externe Radosław Sikorski a cerut ca Ben-Gvir să primească interdicție de intrare în țară. În Suedia, ministra de externe Maria Malmer Stenergard a spus, pentru Politico, că videoclipul „arată de ce este important să sancționăm acești miniștri extremiști”.
În Germania, Johann Wadephul a condamnat miercuri imaginile, descriindu-le drept un comportament „de nespus”. Un diplomat UE citat de publicație susține că schimbarea de ton a Italiei ar crește presiunea asupra Berlinului să își reconsidere opoziția față de măsuri punitive împotriva unor oficiali israelieni, în condițiile în care Germania ar rămâne singura mare țară din UE care se opune.
În paralel, la Strasbourg, 29 de eurodeputați au semnat joi o scrisoare prin care cer sancțiuni UE împotriva lui Ben-Gvir pentru reținerile legate de flotilă. Ei descriu comportamentul ministrului drept „josnic” și leagă incidentul de un „proiect politic sistematic” care a devastat Gaza, potrivit textului citat.
Totuși, Politico notează că există obstacole majore: ministrul ceh de externe Petr Macinka a promis că va bloca sancțiunile împotriva miniștrilor israelieni, iar Praga spune că nu va susține „niciun fel de sancțiuni comerciale suplimentare” împotriva Israelului, chiar dacă ar rămâne singură. În plus, diplomații discută în privat dacă un astfel de regim de sancțiuni ar necesita unanimitate sau ar putea trece prin vot cu majoritate calificată.
Anul trecut, Ben-Gvir a fost sancționat de Regatul Unit, Canada, Australia, Norvegia și Noua Zeelandă, pe motiv că ar fi incitat în mod repetat la violență împotriva palestinienilor, potrivit guvernelor respective.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a încercat miercuri să se distanțeze de episod, afirmând că atitudinea lui Ben-Gvir „nu este în linie cu valorile și normele Israelului”, mai scrie Politico.
Recomandate
Semnalele de la Beijing sugerează o slăbire a coeziunii occidentale , pe fondul unei Chine mai asertive și al unei Rusii tot mai dependente de Beijing, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza, din perspectiva democrațiilor occidentale, este că această combinație poate eroda capacitatea de descurajare a Occidentului și poate accelera reconfigurarea ordinii globale în favoarea axei Beijing–Moscova. Analiza îl citează pe Hal Brands (comentator Bloomberg și profesor la Universitatea Johns Hopkins), care susține că Xi Jinping profită de slăbirea pozițiilor americane, de războiul de uzură dus de Rusia în Ucraina și de parteneriatul strategic cu Vladimir Putin pentru a avansa o „nouă ordine globală”. În această logică, Beijingul ar urmări să devină principalul centru de putere geopolitică, într-un context internațional descris drept tot mai instabil. Rusia, partenerul strategic, și dependența de China Un element central este relația China–Rusia, pe care analiza o descrie drept pivotul real al strategiei Beijingului. Izolarea Moscovei după declanșarea războiului din Ucraina ar fi împins Rusia într-o dependență politică și economică mai mare față de China. În acest cadru, sunt menționate două mize concrete pentru Kremlin: avansarea unor proiecte energetice majore, precum gazoductul „Forța Siberiei-2 ”; speranța ca Xi Jinping să oprească exporturile chineze de componente de drone către Ucraina. Totodată, analiza notează coordonarea celor două regimuri pentru a submina influența SUA și amintește formula atribuită lui Xi, potrivit căreia lumea trece prin „schimbări cum nu s-au mai văzut în ultima sută de ani”. „Detaliul” care alimentează anxietatea aliaților: semnalul de imprevizibilitate al SUA Punctul care, potrivit textului, a alertat democrațiile occidentale ține de percepția că Washingtonul ar putea deveni mai puțin previzibil în arhitectura de securitate. Analiza susține că abordarea administrației Trump ar submina sistemul de alianțe construit de SUA în decenii, printr-o orientare „unilaterală și tranzacțională”, ceea ce ar fragiliza coalițiile menite să limiteze expansiunea Rusiei și a Chinei. În timpul vizitei la Beijing, ar fi apărut informații potrivit cărora Donald Trump ar fi sugerat o posibilă cooperare între SUA, Rusia și China pentru a pune presiune pe Curtea Penală Internațională , după mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin. Textul indică drept consecință o „anxietate profundă” în rândul democrațiilor occidentale, unele dintre ele ajungând să vadă SUA nu ca garant al securității, ci ca sursă de imprevizibilitate. De ce contează: efecte în lanț asupra economiei și regulilor jocului Deși materialul este centrat pe geopolitică, implicația economică este directă: o eventuală slăbire a coeziunii occidentale și o consolidare a axei Beijing–Moscova ar putea accelera fragmentarea ordinii internaționale și a regulilor care guvernează comerțul, tehnologia și finanțele. În același timp, analiza menționează că Beijingul s-ar fi prezentat cu un excedent comercial record și cu „alianțe financiare care ocolesc dolarul”, ca parte a unei strategii de a profita de „dezordinea globală”. Textul avertizează că, fără o mobilizare rapidă a Occidentului, autocrațiile ar putea câștiga teren decisiv, într-un scenariu în care regulile ar ajunge să fie „scrise exclusiv la Beijing și Moscova”. „Dacă Statele Unite nu conștientizează imediat amploarea acestei provocări și nu reușesc să unească lumea democratică, «tiranii hotărâți s-ar putea, de data aceasta, să aibă dreptate».” [...]
Ilie Bolojan susține că „traseiștii” pot înclina voturi-cheie în Parlament , iar miza este una de stabilitate legislativă și de guvernare, într-un Legislativ în care „10% cel puțin” dintre aleși nu mai sunt în partidele pe listele cărora au intrat, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la B1TV. Liderul PNL a afirmat că este vorba de „aproximativ 50 de parlamentari”, care, dacă „acționează ca un grup coerent”, pot influența „formarea unui guvern sau adoptarea unor legi”, mai ales în situații de vot strâns. De ce contează: un bloc de 10% poate decide majorități Bolojan a argumentat că un grup care reprezintă circa 10% din Parlament este „mai mult decât are UDMR” și, dacă funcționează coerent, poate înclina decizii în ambele direcții. „Pot să influențeze, într-o măsură sau alta, în cazul unor voturi relativ apropiate, formarea unui guvern sau adoptarea unor proiecte de lege, într-un sens sau altul”. Poziția PNL: colaborare, dar fără „încurajarea” traseismului Întrebat despre parlamentarii care au trecut la PNL, Bolojan a spus că nu a încurajat traseismul politic , însă a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu cei care au discutat cu organizațiile liberale și „sunt în bună regulă”. „Eu nu am încurajat traseismul politic. În situația în care dintre acești parlamentari au purtat discuții cu organizațiile noastre, dacă sunt în bună regulă, s-au înțeles, nu văd de ce nu am putea să colaborăm. Nu ar fi bine să fie un grup de parlamentari mare care nu oferă predictibilitate”. Totodată, liderul PNL a susținut că nu li s-a oferit nimic în schimbul înscrierii sau al colaborării. „Nu cred că atunci când te înscrii într-un partid sau decizi să colaborezi trebuie să o faci dacă primești ceva. (…) Nu s-a pus problema unor astfel de discuții”. [...]
Partidul Tisza propune o limită de opt ani pentru mandatul de premier , o schimbare constituțională care ar bloca o eventuală revenire a lui Viktor Orban la conducerea guvernului, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Miza este una de reglementare: modificarea ar rescrie regulile de acces la funcția de prim-ministru și ar fixa o barieră legală pentru liderii cu mandate lungi. Proiectul este un amendament constituțional, iar Tisza ar putea să îl adopte folosindu-se de majoritatea parlamentară de peste două treimi pe care o are, conform aceleiași surse. Inițiativa este prezentată ca un instrument de prevenire a unei noi „alunecări spre un regim autoritar”, promisiune asociată noului prim-ministru Peter Magyar în campania electorală de luna trecută. Cum ar funcționa limita de opt ani Amendamentul propus ar urma să se aplice tuturor mandatelor de prim-ministru începând cu tranziția Ungariei de la comunism, din 1990, inclusiv mandatelor neconsecutive. În acest cadru, Viktor Orban a guvernat în perioada 1998–2002 și apoi în următorii 16 ani, notează Bloomberg, citat de G4Media. Pachet mai larg de măsuri și următorii pași Limitarea mandatelor este inclusă în „primul pachet major” de măsuri prin care Tisza își propune să desființeze regimul lui Orban, potrivit unei declarații atribuite Andreei Bujdoso, liderul deputaților Tisza, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale. În același set de inițiative, Tisza vizează și investigarea unei grațieri acordate de fosta conducere într-un caz de abuz asupra copiilor, controversă despre care sursa arată că a contribuit la ascensiunea politică a lui Peter Magyar în urmă cu doi ani. [...]
PNL și USR își coordonează acțiunea în Parlament și în Guvern pentru a „contrabalansa” PSD , într-o formulă de colaborare pe care Ilie Bolojan o descrie ca necesară în actualul „provizorat”, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, miercuri seară, la B1 TV, că decizia de a colabora „din punct de vedere parlamentar”, de a face „în Guvern fiecare ce ține de noi ca lucrurile să meargă” și de a-și corela pozițiile în consultările cu președintele României a fost „un lucru corect” în contextul actual. Colaborare, dar fără „clonare” politică Bolojan a insistat că relația dintre PNL și USR este „una de colaborare și de respect”, însă partidele rămân distincte. El a descris PNL ca având „valori liberal-conservatoare”, legate de tradiții, vocație europeană și „valori economice”, precum și de „libertăți, de ordine, de familii, de comunități”. În același timp, a arătat că USR „are un profil diferit” și „reprezintă uneori categorii de votanți diferite”, dar a susținut că cele două formațiuni au, „una peste alta”, direcții convergente pentru „România modernă”. Miza: o contrapondere parlamentară la PSD Liderul PNL a argumentat că, lucrând împreună, PNL și USR pot constitui o „contrabalansare” în Parlament față de PSD, pe care îl acuză de „acțiuni iresponsabile”. El a precizat că, însumate, grupurile PNL și USR sunt „puțin mai mari decât PSD-ul” în Parlament. Bolojan a mai spus că a colaborat cu miniștri propuși de USR și de alte partide, încercând să mențină relații „civilizate” și de „încredere”, inclusiv prin susținerea lor în momente dificile și prin apărarea lor când au fost atacați. [...]
Președintele Nicușor Dan continuă consultările pentru o majoritate „solidă, prooccidentală” , convocând joi, la Palatul Cotroceni , discuții cu grupurile parlamentare Uniți pentru România, PACE – Întâi România și cu parlamentarii neafiliați, pe fondul demersurilor de desemnare a unui nou prim-ministru după demiterea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , potrivit Agerpres . Consultările vizează „situația economică și politică a țării” și vin după runda de luni, când șeful statului a discutat cu liderii PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale, S.O.S. România și POT, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Calendarul discuțiilor de joi Conform programului anunțat de Administrația Prezidențială, consultările sunt programate astfel: ora 09:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România; ora 10:00 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România; ora 11:00 – parlamentarii neafiliați. Agerpres mai relatează că președintele a început joi consultările cu reprezentanții grupului Uniți pentru România, delegația fiind formată din cinci parlamentari: Răzvan Mirel Chiriță, Daniel Grofu, Gabriela Porumboiu, Călin Florin Groza și Codruța Maria Corcheș. Pentru consultările de la ora 10:00, grupul PACE – Întâi România a anunțat că va participa cu o delegație alcătuită din senatorii Ninel Peia, Adrian Peiu, Nadia Cerva, Clement Sava, Paul Gheorghe și deputatul Mădălin Făget. Miza: desemnarea premierului și conturarea unei majorități După consultările de luni, președintele Nicușor Dan a transmis că va continua discuțiile „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, prooccidentală”, făcând apel la responsabilitate pentru a se ajunge la un numitor comun. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”, a subliniat președintele. În lipsa unei concluzii anunțate după runda de luni, consultările cu grupurile mai mici și cu neafiliații pot influența aritmetica parlamentară necesară susținerii unui nou Executiv, în condițiile în care discuțiile sunt legate direct de desemnarea viitorului prim-ministru. [...]
Ilie Bolojan acuză PSD că a încercat să subordoneze PNL , într-un context în care liberalii reclamă presiuni politice legate de moțiunea de cenzură și de căderea Guvernului, potrivit news.ro . Miza declarațiilor este una de funcționare a coalițiilor: Bolojan susține că PSD ar fi urmărit nu un parteneriat, ci un raport de tip „partid subordonat”. Președintele PNL a fost întrebat, miercuri seară, la B1 TV, cât este adevăr și cât este „anecdotă” în informațiile potrivit cărora PSD ar fi încercat să scindeze PNL odată cu introducerea moțiunii de cenzură și cu răsturnarea Guvernului. În răspuns, Bolojan a afirmat că, pe lângă obiectivul de a dărâma Guvernul, PSD ar fi urmărit „blocarea reformelor” și „eliminarea risipei”, dar și un calcul politic prin care PNL să devină „unul dintre partidele subordonate”. Bolojan a admis că, „în anumite perioade”, o astfel de subordonare „s-a întâmplat”, însă a susținut că PNL „a învățat din aceste greșeli” și că deciziile recente ar arăta că o parte majoritară a partidului a înțeles că „a fi demn este o necesitate” pentru a păstra respectul și încrederea electoratului. În același context, el a invocat și o afirmație a lui Ciprian Ciucu, potrivit căreia PNL „și-a redescoperit sufletul”. Atacul la PSD: „au nevoie de vasali, nu de parteneri” În intervenția sa, liderul PNL i-a criticat pe social-democrați, susținând că „foarte mulți oameni din PSD” ar proveni din „zone unde s-au obișnuit cu mici feude” și ar avea „o mentalitate de feudal”, ceea ce ar face ca PSD să caute „vasali”, nu parteneri. „Ei n-au nevoie de parteneri. Ei au nevoie de vasali. (...) PNL nu are vocație de vasal.” Bolojan a mai spus că, într-o „țară pe care ne-o dorim respectuoasă, civilizată”, respectul și încrederea trebuie oferite pentru a fi primite, iar nerespectarea înțelegerilor și a partenerilor ar face imposibilă continuarea unei colaborări în aceleași condiții. De ce contează Declarațiile indică o linie de demarcare mai dură a PNL față de PSD, cu efect direct asupra modului în care ar putea funcționa viitoare formule de guvernare sau înțelegeri parlamentare. În lectura lui Bolojan, problema nu este doar una de competiție electorală, ci de raport de forțe în coaliții: parteneriat versus subordonare. [...]
