Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește un sistem de verificare a vârstei care ar putea limita accesul sub 16 ani la rețelele sociale, dar specialiștii avertizează că măsura riscă să fie ușor de ocolit și să mute problema dinspre educație spre interdicție, potrivit Libertatea.
Planul discutat la Bruxelles ar presupune ca utilizatorii să-și confirme vârsta printr-o aplicație dedicată, folosind cartea de identitate sau alte documente oficiale. Scopul declarat este reducerea expunerii copiilor la conținut considerat nepotrivit.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că platformele online „se pot baza fără probleme” pe aplicația de verificare a vârstei și că soluția ar respecta standarde ridicate de protecție a datelor personale.
În același timp, experții citați în articol susțin că mecanismul poate fi ineficient în practică, pentru că minorii ar putea evita restricțiile folosind:
Potrivit aktuality.sk, specialiștii atrag atenția că o interdicție nu rezolvă problema de fond: lipsa educației digitale și dificultatea tinerilor de a recunoaște manipularea și dezinformarea online.
Ema Brunovská, cercetătoare la Rada mládeže Slovenska (Consiliul Tineretului din Slovacia), este citată spunând:
„Cea mai mare problemă este că statul încearcă să interzică, dar practic a renunțat la educație”.
Un studiu realizat în 2025 de Consiliul Tineretului din Slovacia împreună cu agenția Focus, pe persoane între 15 și 30 de ani, arată că peste 75% dintre respondenți nu au discutat la școală despre felul în care rețelele sociale contribuie la radicalizarea societății.
Articolul indică Australia ca exemplu recent: interdicția pentru cei sub 16 ani este în vigoare din decembrie 2025. Un sondaj în rândul a peste 1.000 de tineri (10–17 ani) a arătat că doar 26% au spus că accesul lor la rețelele sociale a fost afectat de noile reguli.
Autorii studiului susțin însă că mulți adolescenți au ajuns mai puțin informați despre viața politică și socială, pentru că au redus utilizarea rețelelor sociale fără să se mute către surse tradiționale de informare. În lipsa unor reforme serioase de educație digitală, specialiștii avertizează că dezinformarea și radicalizarea online pot deveni mai greu de gestionat.
Libertatea amintește că Franța a restricționat accesul minorilor sub 15 ani la platforme precum TikTok, Snapchat și Instagram, iar Comisia Europeană a prezentat în aprilie 2026 o propunere asemănătoare la nivelul UE.
În România, un studiu Atlas Intel realizat la comanda Edge Institute arată că opiniile sunt împărțite: cea mai populară opțiune (34,7%) este accesul la versiuni adaptate pentru copii, aproximativ o treime susțin interzicerea accesului sub 16 ani, iar un sfert ar coborî limita la 14 ani. În privința efectelor, o parte dintre respondenți se tem că interdicția i-ar împinge pe copii spre platforme „ascunse” și mai periculoase, în timp ce alții cred că ar crește protecția și timpul petrecut cu familia.
Recomandate
Kremlinul susține că nu a primit nicio reacție de la București după declarațiile lui Vladimir Putin despre disponibilitatea Moscovei de a examina epava dronei prăbușite în România, un mesaj care mută discuția în zona de responsabilitate și probatoriu, cu potențiale consecințe de politică externă și securitate. Informațiile sunt relatate de Mediafax . Potrivit materialului, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat pentru agenția TASS că nu a existat „nicio reacție” din partea României, întrebat fiind despre comentariile făcute anterior de Putin. „Nu. Nu am primit [o reacție]”, a spus el. Ce a spus Putin și ce urmărește Moscova Într-o conferință de presă din 29 mai, Putin a afirmat că Rusia ar putea face „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi „date obiective”, inclusiv resturi de drone, pentru a evalua ce s-a întâmplat, conform relatării. Din perspectiva impactului de reglementare și securitate, mesajul Kremlinului introduce o linie de comunicare în care accentul cade pe accesul la probe și pe cadrul în care ar fi analizate, în timp ce incidentul s-a produs pe teritoriul României. Poziția României: drona ar fi fost „ Geran-2 ”, de proveniență rusească Mediafax redă declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, care a prezentat concluziile unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român privind drona prăbușită la Galați. „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român.” În același text sunt enumerate elemente invocate în raport: identificarea inscripției în chirilică „ГЕРАН-2” pe fragmente recuperate, similitudini ale componentelor (electronice, navigație, module de comandă, motor, elemente constructive) cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și analize fizico-chimice care ar confirma tipuri de materiale și combustibili asociate acestei serii. Președintele a mai afirmat, potrivit Mediafax, că incidentul a provocat răniți și pagube materiale și că „singurul responsabil este Rusia”, adăugând că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din NATO și Uniunea Europeană. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns oficial transmis Moscovei, rămâne neclar dacă Bucureștiul intenționează să răspundă public solicitării implicite de „date obiective” sau dacă va gestiona exclusiv incidentul prin canale aliate (NATO/UE), așa cum indică declarațiile președintelui citate de publicație. [...]
Ungaria pregătește o modificare a Constituției pentru destituirea președintelui Tamás Sulyok , după ce șeful statului a refuzat să demisioneze până la termenul-limită impus de premierul Péter Magyar , potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și arhitectură instituțională: noua majoritate de la Budapesta semnalează că va folosi pârghiile constituționale pentru a schimba rapid echilibrul de putere la vârful statului. Magyar a făcut declarația luni, după o întâlnire cu președintele, la Budapesta, la câteva ore după expirarea ultimatumului stabilit pentru demisia lui Sulyok (31 mai). Informația este relatată de Bloomberg, conform aceleiași surse. De ce se ajunge la schimbarea Constituției Duminică, Tamás Sulyok a exclus posibilitatea demisiei, invocând „loialitatea” față de normele constituționale locale și europene, despre care a spus că îl obligă să rămână în funcție. În acest context, premierul anunță că va recurge la o modificare constituțională pentru a-l înlătura pe președinte. Context politic: majoritatea care permite revizuirea Constituției Péter Magyar a câștigat alegerile din 12 aprilie cu o „majoritate zdrobitoare”, care îi permite modificarea Constituției, pe baza promisiunii de a desființa sistemul descris de el ca fiind tot mai autoritar și corupt, asociat cu Viktor Orban. În campanie, Magyar s-a angajat să îi înlăture pe susținătorii lui Orban din poziții-cheie, inclusiv pe Sulyok, dar și judecători de rang înalt și procurori, pe care i-a acuzat că nu au reușit să protejeze democrația țării. Ce urmează Potrivit news.ro, Magyar i-a cerut lui Sulyok să demisioneze încă de la câștigarea alegerilor. Președintele Ungariei are un rol limitat, iar Sulyok a fost ales de fosta majoritate parlamentară dominată de partidul lui Viktor Orban. În lipsa demisiei, guvernul indică acum o soluție legislativă și constituțională pentru schimbarea șefului statului. [...]
Reacția unui politolog ucrainean pune sub presiune mesajul României despre incidentul cu drona din Galați și ridică din nou întrebarea Articolului 4 NATO , în contextul în care președintele Nicușor Dan a făcut la BBC declarații interpretate ca o încercare de a „minimaliza” public incidentul, potrivit HotNews . Anton Shekhovtsov, politolog și autor ucrainean, a comentat critic două idei din intervențiile președintelui României după prăbușirea unei drone rusești pe un bloc din Galați, incident în care două persoane au fost rănite ușor. Ce a criticat Shekhovtsov din declarațiile lui Nicușor Dan Într-un mesaj publicat pe Facebook, Shekhovtsov a evidențiat pasajul în care Nicușor Dan a spus că situația de securitate „a devenit periculoasă pentru cetățenii români” și a adăugat că, atunci când rușii vizează localități de peste Dunăre, „trebuie să se asigure că nu provoacă răniți în rândul cetățenilor români”. Politologul a reacționat ironic la această formulare: „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte.” Într-un mesaj separat, publicat luni, Shekhovtsov a criticat și afirmația reluată de Nicușor Dan la BBC potrivit căreia drona ar fi ajuns pe teritoriul României după ce ar fi fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei și s-ar fi abătut de la traseu. Miza: consultări NATO și coerența răspunsului public Shekhovtsov susține că Ministerul Apărării Naționale nu a putut confirma varianta „deviată” și leagă discuția de o dezbatere apărută în România despre oportunitatea unor consultări în baza Articolului 4 al NATO (mecanism care permite consultări între aliați când o țară consideră că îi este amenințată securitatea). Politologul avansează o ipoteză – pe care o prezintă explicit ca speculație – potrivit căreia aliații ar fi recomandat României să nu ceară activarea Articolului 4, pentru a evita îngrijorări în Europa înaintea unui summit NATO „imprevizibil” la Ankara, în iulie. În această logică, spune el, președintele ar fi avut interesul să prezinte incidentul drept un „accident”, pentru a justifica neinvocarea Articolului 4. În același timp, Shekhovtsov indică o posibilă problemă de consistență: dacă incidentul ar fi fost într-adevăr accidental, atunci măsuri precum închiderea consulatului rus din Constanța și expulzarea unui consul rus ar fi mai greu de justificat. Context: ce a transmis ulterior Nicușor Dan și reacția lui Zelenski HotNews notează că Nicușor Dan a scris duminică pe Facebook că „concluzia fără dubiu” a unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român este că drona căzută la Galați era de proveniență rusească, de tip Geran-2, concluzie bazată pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”. În acel mesaj, președintele nu a mai menționat varianta schimbării traiectoriei după intervenția apărării ucrainene, menționată anterior. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Nicușor Dan pentru „claritate” și a distribuit precizările acestuia, transmițând că „faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin” și că Ucraina este pregătită să colaboreze cu partenerii pentru contracararea amenințărilor comune. [...]
Scenariul unei finale prezidențiale Bardella–Mélenchon ar bloca și mai mult agenda UE și ar pune Bruxelles-ul în fața a doi candidați francezi sceptici față de UE și NATO, într-un moment în care centrul politic de la Paris se fragmentează, potrivit Politico . Jordan Bardella , liderul partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (formațiunea lui Marine Le Pen), rămâne favorit pentru alegerile prezidențiale din 2027, însă dinamica cursei se schimbă pe fondul creșterii lui Jean‑Luc Mélenchon , liderul stângii radicale (Franța Nesupusă). Publicația notează că ultimele sondaje îl plasează pe Mélenchon cu șanse solide de a intra în turul al doilea, ceea ce ar elimina din ecuație un candidat centrist capabil să coaguleze votul „anti-extremă dreapta” în a doua economie a UE. Sondajele care au schimbat calculele Politico indică două cercetări recente care au „zguduit” clasa politică franceză: un sondaj Odoxa îl arată pe Mélenchon „la egalitate” pe locul al doilea, după Bardella, împreună cu fostul premier Édouard Philippe (centru-dreapta); un sondaj Toluna–Harris Interactive sugerează că Mélenchon ar putea ajunge în turul al doilea dacă zona de centru rămâne fragmentată, cu mai mulți candidați (inclusiv Philippe și Gabriel Attal, un alt fost premier al lui Emmanuel Macron). Într-un astfel de scenariu, miza pentru Bruxelles nu este doar cine câștigă la Paris, ci și riscul ca dezbaterea europeană să fie dominată de o confruntare între două proiecte politice ostile sau cel puțin profund critice față de actuala arhitectură UE și față de NATO. Centrul politic se împarte, extremele capitalizează În loc să se unească rapid în jurul unui singur nume, centrul politic pare prins într-o competiție internă. Philippe și Attal sunt descriși ca fiind într-o rivalitate intensă, fără semne că vreunul ar renunța. Analistul Bruno Cautrès (Sciences Po) avertizează, citat de Politico, că această competiție „ar putea fi fatală” și că o retragere întârziată ar putea încuraja și mai mult stânga să creadă că poate prinde turul al doilea. Tensiunile nu sunt doar pe centru-dreapta. În zona stângii moderate, ascensiunea lui Mélenchon declanșează îngrijorare, pe fondul percepției că acesta ar avea șanse mici să-l bată pe candidatul extremei drepte într-o finală. Ce arată cifrele despre turul al doilea Politico notează că majoritatea sondajelor îl dau pe Mélenchon învins „la scor” într-un tur doi cu Bardella. Într-un sondaj Toluna–Harris Interactive menționat de publicație, Bardella ar câștiga cu 68% împotriva lui Mélenchon, iar alte măsurători ar urca sprijinul pentru Bardella la peste 70% într-o astfel de confruntare. În același timp, pentru turul întâi, Politico menționează că în cel mai recent sondaj Odoxa Bardella ar fi creditat cu 32%, Philippe cu 17% și Mélenchon cu 16% — o distribuție care face ca fragmentarea centrului să devină un factor decisiv pentru calificarea în finală. De ce contează pentru UE Pentru Bruxelles, o finală între Bardella și Mélenchon ar însemna că Franța — stat-cheie în deciziile europene — ar putea intra într-o campanie și apoi într-un mandat prezidențial în care relația cu UE și NATO devine teren de confruntare internă, nu de construcție de consens. Politico descrie această perspectivă drept „scenariul de coșmar” pentru capitala europeană, tocmai pentru că ar reduce spațiul politic al unui candidat pro-european capabil să stabilizeze relația Paris–Bruxelles. Cu mai puțin de un an până la alegeri, există încă timp pentru reașezări și retrageri, însă, până atunci, extrema dreaptă și extrema stângă își consolidează pozițiile, iar centrul rămâne prins în competiții care riscă să-i coste calificarea în turul decisiv. [...]
Majoritatea românilor susțin alegeri anticipate , în timp ce resping atât varianta unui premier independent sprijinit de fosta coaliție, cât și un guvern alcătuit exclusiv din tehnocrați, potrivit unui sondaj Avangarde citat de Digi24 . Semnalul politic contează direct pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor cu impact economic și bugetar. Anticipatele, opțiunea cu cea mai mare susținere Întrebați dacă susțin organizarea alegerilor anticipate pentru Parlamentul României, 56,4% dintre respondenți au răspuns afirmativ, iar 37,9% au spus că nu își doresc noi alegeri înainte de termen. Respingere pentru „premier independent” cu sprijinul fostei coaliții Sondajul indică o opoziție majoritară față de scenariul nominalizării unui premier independent care să conducă un guvern format de partidele din fosta alianță de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile): 53% consideră ideea „proastă”, în timp ce 36,5% susțin acest scenariu. Tehnocrați vs. politicieni: preferință pentru miniștri din partide La întrebarea dacă viitorul guvern ar trebui format exclusiv din tehnocrați, 52,7% dintre respondenți spun că la guvernare ar trebui să vină oameni din rândurile partidelor politice, iar 37,5% ar prefera miniștri independenți. Cum a fost făcut sondajul Conform informațiilor din articol, cercetarea a fost realizată telefonic (metoda CATI), în perioada 22–31 mai, pe un eșantion de 900 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de +/- 3,4%. [...]
Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă , după incidentul cu drona de la Galați , iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax . Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”. „Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja” De ce contează: Articolul 4 înseamnă consultări, nu intervenție Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru. Presiune pentru reacție rapidă după incidentul de la Galați Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”. „Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!” În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas. Context: cât de des a fost folosit Articolul 4 Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația. [...]
