Comisia Europeană pregătește verificarea vârstei pentru a limita accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale - experții avertizează că interdicția poate fi ocolită și nu înlocuiește educația digitală

Comisia Europeană pregătește un sistem de verificare a vârstei care ar putea limita accesul sub 16 ani la rețelele sociale , dar specialiștii avertizează că măsura riscă să fie ușor de ocolit și să mute problema dinspre educație spre interdicție, potrivit Libertatea . Planul discutat la Bruxelles ar presupune ca utilizatorii să-și confirme vârsta printr-o aplicație dedicată, folosind cartea de identitate sau alte documente oficiale. Scopul declarat este reducerea expunerii copiilor la conținut considerat nepotrivit. Cum ar urma să funcționeze și unde apar vulnerabilitățile Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că platformele online „se pot baza fără probleme” pe aplicația de verificare a vârstei și că soluția ar respecta standarde ridicate de protecție a datelor personale. În același timp, experții citați în articol susțin că mecanismul poate fi ineficient în practică, pentru că minorii ar putea evita restricțiile folosind: telefoanele părinților; conturile fraților mai mari. Critica principală: interdicția nu înlocuiește educația digitală Potrivit aktuality.sk, specialiștii atrag atenția că o interdicție nu rezolvă problema de fond: lipsa educației digitale și dificultatea tinerilor de a recunoaște manipularea și dezinformarea online. Ema Brunovská, cercetătoare la Rada mládeže Slovenska (Consiliul Tineretului din Slovacia), este citată spunând: „Cea mai mare problemă este că statul încearcă să interzică, dar practic a renunțat la educație”. Un studiu realizat în 2025 de Consiliul Tineretului din Slovacia împreună cu agenția Focus, pe persoane între 15 și 30 de ani, arată că peste 75% dintre respondenți nu au discutat la școală despre felul în care rețelele sociale contribuie la radicalizarea societății. Lecția din Australia și riscul de efect invers Articolul indică Australia ca exemplu recent: interdicția pentru cei sub 16 ani este în vigoare din decembrie 2025. Un sondaj în rândul a peste 1.000 de tineri (10–17 ani) a arătat că doar 26% au spus că accesul lor la rețelele sociale a fost afectat de noile reguli. Autorii studiului susțin însă că mulți adolescenți au ajuns mai puțin informați despre viața politică și socială, pentru că au redus utilizarea rețelelor sociale fără să se mute către surse tradiționale de informare. În lipsa unor reforme serioase de educație digitală, specialiștii avertizează că dezinformarea și radicalizarea online pot deveni mai greu de gestionat. Context: măsuri similare în alte state și opinii împărțite în România Libertatea amintește că Franța a restricționat accesul minorilor sub 15 ani la platforme precum TikTok, Snapchat și Instagram, iar Comisia Europeană a prezentat în aprilie 2026 o propunere asemănătoare la nivelul UE. În România, un studiu Atlas Intel realizat la comanda Edge Institute arată că opiniile sunt împărțite: cea mai populară opțiune (34,7%) este accesul la versiuni adaptate pentru copii, aproximativ o treime susțin interzicerea accesului sub 16 ani, iar un sfert ar coborî limita la 14 ani. În privința efectelor, o parte dintre respondenți se tem că interdicția i-ar împinge pe copii spre platforme „ascunse” și mai periculoase, în timp ce alții cred că ar crește protecția și timpul petrecut cu familia. [...]