Știri
Știri din categoria Politică
Ursula von der Leyen îl primește vineri la Bruxelles pe premierul ungar Péter Magyar, într-un demers legat de deblocarea fondurilor UE înghețate, potrivit Politico. Întâlnirea are loc vineri după-amiază, iar Comisia Europeană a confirmat programarea după câteva zile de incertitudine la Bruxelles privind dacă și când va avea loc întrevederea.
Budapesta încearcă să „reseteze” relația tensionată cu instituțiile europene, după anii de confruntare din perioada fostului lider Viktor Orbán, înlăturat de la putere. Mișcarea centristă a lui Magyar a câștigat alegerile din Ungaria luna trecută, iar noul guvern urmărește să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite administrației anterioare.
Prioritatea declarată a guvernului Magyar este deblocarea a 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fondurile de redresare post-pandemie ale UE, a declarat pentru Politico ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier).
Comisia Europeană a precizat că eliberarea banilor depinde de îndeplinirea unor criterii de reformă. Ungaria încearcă să finalizeze condițiile necesare pentru a se califica, iar solicitarea formală pentru accesarea fondurilor trebuie depusă până la 31 august, conform aceleiași surse.
Magyar susține că există un „acord politic” privind eliberarea fondurilor înghețate. În paralel, un oficial al Comisiei a declarat pentru Brussels Playbook (newsletter-ul Politico) că au rămas nerezolvate „câteva” chestiuni tehnice.
Cei doi au mai avut o întâlnire la Bruxelles în aprilie, descrisă ca un început al negocierilor pentru deblocarea banilor înainte de termenul-limită.
Înaintea întâlnirii cu șefa Comisiei, Magyar urmează să aibă joi discuții la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar separat se va vedea și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, potrivit informațiilor citate de Politico.
Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă noul guvern de la Budapesta reușește să transforme schimbarea politică internă într-un calendar credibil de reforme, suficient pentru a îndeplini condiționalitățile Comisiei și a debloca finanțarea europeană.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Refuzul PSD de a vota reformele din PNRR riscă să blocheze jaloane esențiale, iar disputa s-a mutat în spațiul public , după ce Sorin Grindeanu a reacționat agresiv pe Facebook la criticile unui activist civic, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD l-a atacat într-un comentariu pe Marian Rădună , care îl criticase pentru poziția social-democraților privind pachetele de reforme din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul finanțat din bani europeni). În mesaj, Grindeanu a invocat că proiectele pe PNRR ar urma să fie votate „după dezbatere”, „în mod transparent” și „cu toți partenerii sociali la masă”. „Tu nu erai ăla care se tăvălea pe covoare prin Parlament?! Nu ți-e rușine să vorbești așa?! Voi la USR cu 8 la sută îmi spui mie ce să fac?! (…) Iar proiectele pe PNRR le votăm după dezbatere, în mod transparent și cu toți partenerii sociali la masă - nu cum vreți voi și Bolojan. Capisci?!” Ce a declanșat conflictul În postarea sa, Marian Rădună a susținut că a auzit că Sorin Grindeanu „nu votează pachetele pentru PNRR” și a lansat acuzații dure la adresa liderului PSD, pe care l-a etichetat în mesaj. „Am auzit că Sorin Grindeanu nu votează pachetele pentru PNRR. (…) Nu v-a ajuns cât ați furat? Eu v-aș băga la pușcărie pentru falimentarea României!” Context: cine este Marian Rădună Știrile Pro TV îl descrie pe Marian Rădună drept activist civic, voluntar și coordonator de proiecte sociale. Numele lui a revenit recent în atenția publică după ce a fost amendat de jandarmi pentru organizarea unui marș de comemorare la 10 ani de la tragedia Colectiv, pe 30 octombrie 2025, iar ulterior Jandarmeria Română i-a adresat scuze publice. De ce contează Miza depășește schimbul de replici: tema este votarea reformelor din PNRR, prezentate în material drept „vitale pentru România”. În acest context, escaladarea conflictului în spațiul public pune presiune suplimentară pe procesul politic de adoptare a pachetelor de reforme și pe modul în care PSD își justifică poziția privind calendarul și condițiile de vot. [...]
Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]
PSD respinge ideea suspendării președintelui, ceea ce reduce șansele ca demersul AUR să strângă majoritate în Parlament , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu identifică la acest moment motive constituționale” pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și că nu vede „nici o majoritate” care să susțină o astfel de acțiune. Declarațiile au fost făcute la România TV , unde Grindeanu a insistat că, din perspectiva PSD, nu există o bază constituțională „care să stea în picioare” pentru declanșarea procedurii. El a adăugat că a fost adversar politic al lui Nicușor Dan și că l-a votat o singură dată, „în turul doi anul trecut”, dar că asta nu schimbă evaluarea privind lipsa motivelor de suspendare. În același context, liderul PSD a sugerat că inițiativa ar ține mai degrabă de ambiții politice, menționând că ar exista „dorința unora de a fi ei președinți”. Întrebat la cine se referă, i-a indicat pe George Simion, Călin Georgescu și Ilie Bolojan. Context: AUR a decis pe 1 iulie să înceapă procedura AUR a anunțat pe 1 iulie demararea procesului de suspendare a președintelui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit unui comunicat al formațiunii, mai notează Agerpres. Decizia a fost luată de Consiliul Național de Conducere al partidului, într-o ședință extraordinară la Alexandria (județul Teleorman), unde cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate. Printre motivele invocate de AUR se numără: „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”; „refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”. De ce contează: fără o majoritate, suspendarea rămâne improbabilă Poziția exprimată de Grindeanu indică faptul că, cel puțin în acest moment, AUR nu are un sprijin evident pentru a construi o majoritate parlamentară în favoarea suspendării. În lipsa unei astfel de majorități, demersul rămâne mai degrabă un instrument de presiune politică decât o procedură cu șanse imediate de finalizare. [...]
Un discurs al lui Trump, programat în prime-time, poate muta rapid așteptările piețelor după luni de tensiuni legate de războiul cu Iranul, în condițiile în care tema intervenției rămâne neclară, potrivit Focus . Președintele SUA Donald Trump a anunțat pe contul său de pe Truth Social că va susține vineri, la ora 3:00 (ora Germaniei), un discurs către națiune. La Coasta de Est a SUA, intervenția ar urma să aibă loc la ora 21:00, un interval considerat unul dintre cele mai importante „sloturi” de televiziune din Statele Unite. Tema rămâne neprecizată, pe fondul escaladării conflictului O „adresare către națiune” este folosită, de regulă, când președintele vrea să facă anunțuri importante sau când are loc un moment semnificativ pentru americani. Trump nu a indicat subiectul, astfel că nu este clar dacă va aborda războiul cu Iranul, conflict care domină de luni întregi agenda publică din SUA și care, în ultimele zile, s-a intensificat din nou. Context: nu este prima astfel de intervenție în al doilea mandat Publicația amintește că nu este prima dată când Trump recurge la o asemenea formulă în al doilea său mandat, început în ianuarie 2025. În decembrie, el și-a apărat politica economică, într-un moment în care era deja sub presiune pe plan intern. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă sprijinul pentru apărarea Ucrainei de protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră , afirmând că investițiile în securitatea Kievului sunt, implicit, investiții în securitatea României, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni seară, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, găzduită la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron. În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că discuțiile dintre membrii coaliției au reconfirmat necesitatea ca Europa și partenerii săi „să rămână implicați” în construirea unui cadru de garanții de securitate pentru Ucraina, cu obiectivul unei încetări a focului și, ulterior, al unei „păci juste, durabile și sustenabile”. Nicușor Dan a adăugat că România va continua să acționeze „ca un aliat responsabil și un partener de încredere” pentru acest obiectiv. Marea Neagră, prioritatea imediată invocată de România Nicușor Dan a indicat explicit că „prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră”, plasând astfel discuția despre securitatea regională și comerț în centrul poziției României. Sprijin pentru Ucraina și atenție „specifică” pentru R. Moldova În același context, președintele a reiterat că sprijinul pentru Ucraina are o componentă directă de securitate pentru România și că Ucraina trebuie să poată negocia pacea „dintr-o poziție de forță”. Totodată, el a spus că a pledat, „ca de fiecare dată”, pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova și a salutat participarea acesteia, în premieră, la reuniunea coaliției, precum și „aderarea începând de azi” la acest format. [...]
