Știri
Știri din categoria Politică
USR spune că discuțiile de la Cotroceni au vizat menținerea finanțărilor europene, nu negocieri politice, iar miza imediată este să nu fie blocate proiecte și plăți în contextul crizei politice, potrivit Digi24.
Dominic Fritz, președintele USR, a declarat că la întâlnirea cu președintele, la Cotroceni, nu s-a discutat despre o posibilă alianță PSD–AUR, ci despre „programele SAFE și PNRR” și despre „ce mai este de făcut”. În aceeași cheie, Fritz a descris consultările drept „strict tehnice”, cu prezentări ale miniștrilor responsabili.
În discuție ar fi fost, conform lui Fritz, sume „de peste 16 miliarde de euro” din SAFE și „peste 10 miliarde de euro” din PNRR, iar președintele ar fi cerut ca, „indiferent de această criză”, actorii politici să nu piardă aceste finanțări.
Fritz a mai afirmat că delegația a aflat despre alianța PSD–AUR abia după ce a ieșit de la discuții, menționând că întâlnirea s-a desfășurat „fără telefoane”.
Pe fondul tensiunilor legate de colaborarea PSD–AUR, liderul USR a acuzat PSD de lipsă de onestitate și a susținut că AUR ar fi folosit ca „instrument” pentru a „parca voturi” care ulterior să fie recuperate de PSD.
Totodată, Fritz a cerut plecarea celor „numiți printr-un algoritm politic”, fără a detalia în material la ce funcții se referă.
Fritz a spus că nu exclude scenariul alegerilor anticipate și s-a arătat reticent față de varianta unui premier tehnocrat, despre care a afirmat că „ar fi o păpușă a PSD-ului”.
În același timp, a indicat că USR ar putea ajunge în opoziție, dacă alternativa ar fi susținerea unui guvern „doar de fațadă proeuropean și proreformist”, conform declarațiilor citate de Digi24.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan refuză să-și asume public susținerea pentru premierul Ilie Bolojan , invocând limite constituționale și rolul de mediator , pe fondul unei „fracturi politice” în interiorul coaliției, potrivit HotNews . Mesajul vine în aceeași zi în care PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură comune împotriva Guvernului Bolojan, ceea ce amplifică presiunea politică asupra executivului. Într-o intervenție la Digi FM, șeful statului a spus că, de luni de zile, discută cu actorii din coaliție (UDMR și USR) și că a constatat o creștere a tensiunilor, până la o poziție „cumva ireconciliabilă” între cele două părți. În acest context, Nicușor Dan a susținut că nu se poate pronunța fără a fi perceput ca favorizând una dintre tabere. Miza: rolul președintelui în criza din coaliție Nicușor Dan a explicat de ce evită să declare explicit dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan în funcția de premier, afirmând că o astfel de poziționare nu ar fi „constituțională”, în interpretarea sa. „Dar nu este constituțional. Așa cred eu”. Totodată, el a insistat că rolul său este de mediator și că încearcă să „regleze diferite lucruri” prin dialog, menționând și existența unei discuții programate „azi de la ora 10.00”, pe care a descris-o drept una „civilizată”, menită să mențină încrederea publică în direcția politică. Ce spune despre Bolojan și scenariul unui tehnocrat Întrebat ce face bine sau rău premierul, președintele l-a caracterizat pe Ilie Bolojan drept „o persoană foarte serioasă”, dar a repetat că nu poate evalua public activitatea guvernului fără a fi interpretat ca luând partea uneia dintre facțiunile aflate în conflict. Pe varianta unui premier tehnocrat, Nicușor Dan a indicat că, „pentru moment”, nu se află „în ipostaza constituțională de a acționa” și că discuția despre un nou premier ar putea avea loc doar dacă se ajunge efectiv în acel punct. Context: moțiunea PSD–AUR și semnalul de instabilitate În paralel, PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrișor Peiu și Marian Neacșu au declarat că până acum nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare împreună și că, „din câte cunosc”, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens. Pentru mediul economic, combinația dintre conflictul din coaliție, absența unei susțineri publice ferme pentru premier din partea președintelui și instrumentarea unei moțiuni de cenzură crește riscul de blocaj decizional pe termen scurt, fără ca sursa să ofere, deocamdată, un calendar sau un deznodământ instituțional. [...]
USR cere deblocarea în Camera Deputaților a două proiecte electorale și instituționale – reducerea numărului de parlamentari și revenirea la alegerea primarilor în două tururi – după ce solicitarea de urgentare a fost respinsă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: schimbări cu efect direct asupra modului de reprezentare și a regulilor de competiție la alegerile locale, dar care, în prezent, rămân blocate în Parlament. Grupul USR din Camera Deputaților a cerut conducerii Parlamentului și liderilor celorlalte grupuri parlamentare urgentarea dezbaterii și adoptării inițiativelor privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari, respectiv alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Conform unui comunicat al USR, solicitarea formulată în Camera Deputaților a fost respinsă. Într-o declarație citată de partid, Diana Stoica , lidera deputaților USR, susține că cele două teme au fost exprimate de cetățeni încă din 2009 și acuză opoziția repetată a celorlalte partide față de aceste proiecte. „Românii au spus clar, încă din 2009, că vor 300 de parlamentari. Au mai spus și că vor să își aleagă primarii în două tururi de scrutin. (...) considerăm că este un moment mai bun ca niciodată să punem proiectele USR pe ordinea de zi a comisiilor și, apoi, a plenului (...)”, declară Diana Stoica. Unde sunt blocate proiectele Potrivit informațiilor transmise de USR: proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 200 de deputați și 100 de senatori a fost adoptat tacit de Senat în noiembrie 2025 , iar de atunci este blocat în Camera Deputaților ; termenul pentru depunerea raportului – 26 noiembrie 2025 – este „depășit de mult”; inițiativa privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi este, de asemenea, blocată în Camera Deputaților , iar USR afirmă că proiectul are o vechime de peste 6 ani . Ce urmează Din datele prezentate nu rezultă un calendar asumat pentru reluarea dezbaterilor în comisii sau în plen. În acest moment, singurul element cert este că solicitarea de urgentare a fost respinsă, iar proiectele rămân în procedură parlamentară la Camera Deputaților. [...]
PSD încearcă să limiteze riscul de izolare politică după moțiunea cu AUR , printr-un mesaj intern potrivit căruia nu există și nu va exista o majoritate PSD–AUR pentru guvernare, iar opțiunile partidului ar rămâne fie o coaliție „pro-europeană”, fie opoziția, relatează G4Media , citând surse din ședința conducerii PSD. Potrivit aceleiași surse, Sorin Grindeanu le-ar fi spus colegilor din Biroul Politic Național că „nu există o variantă de angajament PSD-AUR pentru guvernare după moțiunea de cenzură ”, iar colaborarea cu AUR ar fi strict legată de depunerea și susținerea moțiunii, pentru a crește șansele demersului parlamentar. În această logică, PSD ar avea, după moțiune, doar două direcții: să rămână la guvernare într-o coaliție „pro-europeană” sau să treacă în opoziție. Mesajul urmărește să delimiteze moțiunea comună de un acord politic post-moțiune cu AUR, într-un moment în care asocierea cu un partid catalogat în articol drept „extremist” poate complica negocierile pentru o majoritate de guvernare. Reacția PNL și miza pentru stabilitatea guvernării Contextul imediat este tensionarea relației cu PNL. G4Media amintește că, pe 21 aprilie, conducerea PNL a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan ca premier și a avertizat că, dacă PSD „va trece de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice”, liberalii nu vor mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. „Dacă PSD va trece de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice, PNL nu va mai face parte dintr-o Coaliție cu această formațiune politică” În același context, articolul notează că la momentul adoptării rezoluției PNL „încă nu demisionaseră miniștrii PSD din Guvern”. Ce urmează Liderii PSD și AUR au anunțat luni dimineață depunerea unei moțiuni de cenzură comune împotriva guvernului Bolojan, descrisă de G4Media drept prima colaborare politică de o asemenea amploare între cele două partide. Rămâne de văzut dacă PSD va reuși să susțină moțiunea fără să piardă opțiunea unei formule de guvernare acceptabile pentru partenerii „pro-europeni”, în condițiile în care PNL a transmis deja public o linie roșie privind continuarea coaliției. [...]
PSD și AUR au nevoie de încă 14 voturi pentru a demite Guvernul Bolojan pe 5 mai , iar această aritmetică fragilă poate prelungi incertitudinea politică într-un moment în care liderul AUR condiționează sprijinul de un pachet de măsuri și împinge discursul spre anticipate, potrivit Euronews . George Simion a anunțat că AUR depune moțiune de cenzură pe 5 mai „pentru a demite Guvernul Bolojan”, după ce Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) au spus, la rândul lor, că vor depune o moțiune comună. Publicația notează însă că poziția PSD nu este pe deplin clară, „taberele” fiind împărțite. Miza: 233 de voturi și o majoritate care nu se vede încă Pentru demiterea Guvernului este nevoie de 233 de voturi. Conform calculelor prezentate, PSD și AUR ar avea împreună 219 voturi, ceea ce înseamnă un deficit de 14 voturi pentru a trece moțiunea. Euronews publică și distribuția mandatelor pe grupuri parlamentare: PSD: 128 AUR: 90 PNL: 74 USR: 59 UDMR: 32 Minorități: 17 SOS: 15 POT: 14 PACE: 12 Neafiliați: 22 Majoritate necesară: 233 Ce cere AUR: stop „vânzării activelor strategice” și tăierea subvențiilor partidelor Simion și-a justificat demersul printr-o combinație de teme economice și instituționale, susținând că moțiunea ar urmări „oprirea vânzării activelor strategice”, cu referire la Hidroelectrica, și invocând nemulțumiri legate de cheltuielile statului, pensii înghețate, inflație și deficit. „Dacă totul merge conform planului, pe 5 mai avem vot. Votăm pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor.” Totodată, liderul AUR a spus că va cere punerea pe ordinea de zi a unor inițiative legislative privind: reducerea numărului de parlamentari la 300; eliminarea subvențiilor de stat pentru partide; alegerea primarilor în două tururi; reducerea „drastică” a subvenției pentru partide, „nu cu 10%, ci cu 95%”. PSD, între aritmetică și linia roșie față de AUR În material este citată o declarație a lui Sorin Grindeanu, la Radio România Actualități, potrivit căreia PSD „a anunțat că nu face majoritate cu AUR”, invocând diferențe de poziționare, inclusiv pe tema Ucrainei și a agresiunii Rusiei. Această distanțare complică scenariul unei moțiuni reușite: chiar dacă PSD și AUR ar încerca să coaguleze voturi suplimentare, rămâne întrebarea de unde ar veni cele 14 voturi lipsă și în ce condiții politice. Ce urmează: votul din 5 mai și presiunea pentru anticipate Simion afirmă că se așteaptă la voturi „de la toate partidele” și susține că AUR vizează alegeri anticipate, dar spune că nu vrea „să vândă iluzii” până nu vede rezultatul moțiunii. În același timp, a vorbit și despre posibilitatea suspendării lui Nicușor Dan, dacă acesta nu acceptă un premier „agreat de AUR”, după ce „pasul 1” ar fi realizat (strângerea de semnături și moțiunea de cenzură). În lipsa unei majorități deja conturate, miza imediată rămâne capacitatea inițiatorilor de a atrage voturi peste cele 219 estimate, într-un Parlament în care poziționările publice ale partidelor fac dificilă o coagulare rapidă în jurul moțiunii. [...]
PNL își închide public opțiunea unei noi coaliții cu PSD , după ce social-democrații și AUR au anunțat că depun împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, potrivit News . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu califică demersul drept „culmea iresponsabilității” și susține că cei care strâng o majoritate pentru a dărâma un guvern trebuie să își asume formarea unei alternative. Ciucu afirmă că PSD și AUR au susținut până acum că nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare împreună, ceea ce, în opinia sa, face cu atât mai problematică inițiativa unei moțiuni comune. Mesajul a fost publicat pe Facebook. „Cine face o majoritate pentru a dărâma un guvern are responsabilitatea să formeze un alt guvern în locul lui. PNL nu va mai face altă coaliţie cu PSD.” Ce schimbă poziționarea PNL Declarația lui Ciucu introduce o linie roșie explicită în relația PNL–PSD, într-un moment în care opoziția încearcă să coaguleze voturi pentru demiterea executivului. În același timp, mesajul PNL vizează și disciplina internă, în condițiile în care PSD a făcut apel inclusiv la parlamentari liberali nemulțumiți de Ilie Bolojan să susțină moțiunea. Ce au anunțat PSD și AUR PSD și AUR au decis să depună o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrișor Peiu (AUR) și Marian Neacșu (PSD) au declarat că, până în acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare și că, din câte cunosc, nici liderii partidelor nu au făcut demersuri în acest sens. Neacșu a lansat și un apel către parlamentari „din toate partidele” care susțin demersul să contribuie cu propuneri pentru textul moțiunii și să o sprijine prin semnătură și vot, menționând explicit că sunt bineveniți inclusiv parlamentari PNL nemulțumiți de premier. Nu există, deocamdată, o formulă de guvernare anunțată În interiorul PSD, fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu a declarat că „nu se pune problema” ca social-democrații să facă un guvern cu AUR și că este vorba doar despre colaborarea pentru moțiunea de cenzură. Barbu a mai spus că va vota moțiunea. În materialul citat nu sunt prezentate detalii despre calendarul depunerii moțiunii sau despre o majoritate alternativă conturată pentru formarea unui nou guvern. [...]
Interimatele din Guvern deschid o perioadă de incertitudine pentru proiecte-cheie, inclusiv legea salarizării din PNRR , în timp ce o parte dintre miniștrii PSD care și-au depus mandatele lasă deschisă posibilitatea revenirii la conducerea ministerelor, potrivit Știrile Pro TV . Luni, miniștrii demisionari ai PSD au organizat conferințe de presă de tip „bilanț”, fără predări de mandat în format clasic, iar social-democrații au evitat să comenteze moțiunea de cenzură. În același timp, unii dintre ei nu exclud să revină în Guvern, dar resping „categoric” varianta unui executiv format alături de AUR. Legea salarizării, lăsată „moștenire” fără confirmare de impact La Ministerul Muncii, Florin Manole a spus că a pregătit un „prim draft foarte avansat” al legii salarizării, proiect considerat un jalon important în PNRR, pe care ar urma să îl predea succesorului său. „Am făcut un prim draft foarte avansat al acestui proiect pe care ministrul Pîslaru îl va găsi când va veni în minister, o să i-l predau personal. Niciun venit nu va scădea (...)” La câteva ore distanță, Dragoș Pîslaru, care preia interimatul, a nuanțat stadiul documentului și a indicat lipsa unei validări financiare, pe fondul constrângerilor bugetare. „Am primit (...) o variantă de proiect (...) care nu este variantă care să aibă vreo confirmare de la Ministerul Finanțelor Publice, impactul nu a fost calculat (...) Suntem într-o situație cu un deficit mare, iar spațiul fiscal e limitat.” Interimate și decizii sensibile: Agricultură, Transporturi, Apărare La Agricultură, Florin Barbu a trecut în revistă programele derulate în aproape trei ani de mandat, iar interimatul este asigurat de vicepremierul Tanczos Barna, care „a preferat să nu facă declarații”, conform relatării. „Am câștigat pariul pe care l-am făcut cu Ministerul Agriculturii și cu preluarea mandatului.” La Transporturi, Ciprian Șerban a recunoscut că a semnat, în ultima zi de mandat, ordinul de scumpire a biletelor de metrou și a spus că a trimis Corpul de Control la Metrorex , invocând „cheltuieli nejustificate”. Tot la Transporturi, interimatul este preluat de Radu Miruță, ministrul Apărării, care a indicat drept urgență evitarea pierderii finanțărilor pentru A7 și A0. „Urgența este să nu se piardă banii pe A7 și A0.” Justiția: investiții și reducere de costuri, dar predare în afara ministerului Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, și-a prezentat bilanțul la sediul partidului, nu la minister, care rămâne în interimat la vicepremierul Cătălin Predoiu. Marinescu a afirmat că a lucrat la 212 acte normative adoptate sau în lucru, că a redus costurile ministerului cu „mai mult de 10 procente” fără concedieri și că a investit „aproape 700 de milioane de lei” în proiecte de modernizare și renovare a unor clădiri. „Voi explica domniei sale mâine când facem predarea, care e stadiul tuturor lucrărilor și inițiativelor (...)” Ziua s-a încheiat la Ministerul Energiei, unde Bogdan Ivan a vorbit despre măsurile luate în „criza carburanților”, iar o conferință de final de mandat a avut loc săptămâna trecută și la Ministerul Sănătății, mai notează materialul. [...]
