Știri
Știri din categoria Politică
PSD și AUR au declanșat procedura pentru o moțiune de cenzură, ceea ce poate bloca agenda de reformă a Guvernului Bolojan, inclusiv planurile privind companiile de stat, potrivit Știrile Pro TV. Liderii desemnați de cele două partide, Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR), spun că au început „partea tehnică” a redactării unei moțiuni comune.
În paralel, președintele AUR, George Simion, a indicat că documentul va fi depus după strângerea a cel puțin 233 de semnături și a avansat data de 5 mai pentru un posibil vot în Parlament privind demiterea Executivului, „dacă totul merge conform planului”.
În Parlament sunt 463 de aleși (330 deputați și 133 senatori), iar majoritatea absolută necesară pentru demiterea Guvernului este de 233 de voturi. Pentru inițierea moțiunii sunt necesare 116 semnături.
Marian Neacșu a spus că demersul este, deocamdată, unul „exclusiv tehnic”, iar decizia finală în PSD urma să fie luată într-un Birou Permanent Național programat la ora 14:00, în aceeași zi. Petrișor Peiu a indicat că ținta este ca moțiunea să fie dezbătută „undeva la începutul lunii mai”.
În declarațiile sale, George Simion a legat moțiunea de planul Guvernului Bolojan de reformare a companiilor de stat care înregistrează pierderi și a susținut că inițiativa urmărește și oprirea „vânzării activelor strategice”. În același context, premierul Ilie Bolojan a declarat că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia.
Peiu a insistat că nu există „un pact” PSD–AUR și că discuția comună ar urmări evitarea depunerii a două moțiuni care să eșueze ambele, adăugând că nu s-a discutat „absolut nimic despre guvernare”.
„Depunem această moțiune și pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor.” — George Simion, președintele AUR
Potrivit datelor citate, AUR are 90 de parlamentari (68 deputați și 28 senatori). În plus, AUR a indicat că s-ar baza și pe grupuri din opoziție (PACE, POT, SOS și neafiliați). În material este prezentată o estimare care ar duce la 152 de voturi — suficient pentru declanșarea moțiunii, dar insuficient pentru căderea Guvernului.
PSD este indicat cu 130 de voturi în Parlament. Chiar și adăugând voturile potențiale menționate pentru POT, SOS România, PACE și neafiliați, totalul prezentat ajunge la 198, sub pragul de 233, ceea ce ar lăsa necesare încă 34 de voturi pentru demiterea Executivului.
Separat, grupul PACE a anunțat, printr-o declarație pentru News.ro, că a inițiat deja o moțiune de cenzură și cere PSD și AUR să semneze propriul text.
Pe termen scurt, următorii pași depind de finalizarea textului comun și de strângerea semnăturilor necesare pentru depunere. Dacă moțiunea ajunge la vot la începutul lunii mai, testul decisiv va fi capacitatea opoziției de a aduna cele 233 de voturi necesare, prag pe care calculele prezentate în acest moment nu îl acoperă.
Recomandate
Retragerea lui Eugen Tomac din cursa pentru formarea Guvernului mută negocierile într-o zonă explicit politică , după ce varianta tehnocrată nu a strâns sprijinul necesar în Parlament, potrivit Euronews . Fostul premier desemnat a spus că a renunțat la mandat după zece zile de discuții în care a încercat să obțină susținerea „tuturor partidelor democratice” pentru învestirea Cabinetului propus, dar nu a reușit. În mesajul său, Tomac a insistat că a fost deschis la „orice compromis rezonabil” pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. „Am fost sincer, am fost onest, am fost deschis spre orice compromis rezonabil care să ofere rapid țării un guvern. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor și regret acest lucru.” De ce contează: președintele a evitat un vot cu risc de respingere Deși duminică ar fi trebuit trimise în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare (document finalizat cu o zi înainte și transmis partidelor), președintele Nicușor Dan a schimbat strategia. Șeful statului ar fi transmis încă de la începutul consultărilor că nu va înainta o propunere care riscă să fie respinsă la vot. În acest context, Nicușor Dan a optat pentru o soluție politică și l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, invocând experiența administrativă și capacitatea de a coagula o majoritate parlamentară. Unde s-a blocat formula Tomac Potrivit informațiilor obținute „pe surse” de Euronews, Cabinetul Tomac nu reușise să adune suficiente voturi pentru a trece de Parlament. În material se arată că: PSD și UDMR nu luaseră o decizie finală privind susținerea unui guvern tehnocrat; UDMR și-ar fi exprimat rezerve față de această formulă; PSD ar fi condiționat votul de poziția UDMR. Ce urmează: o majoritate încă incertă pentru Guvernul Veștea Desemnarea lui Adrian Veștea deschide negocieri pentru un guvern politic, însă rămâne de văzut dacă noul premier desemnat va strânge voturile necesare. Euronews notează că PNL și USR au transmis în repetate rânduri că nu își doresc o coaliție cu PSD. Una dintre variantele discutate în spațiul politic este un executiv susținut de PNL, USR și UDMR, într-o formulă minoritară, iar negocierile din perioada următoare sunt prezentate drept decisive pentru conturarea majorității și instalarea noului Guvern. [...]
Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria mută centrul de greutate al crizei politice în PNL , iar deznodământul depinde de cât de repede se repoziționează taberele din partid, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Pîrvulescu susține că mișcarea schimbă jocul din zona negocierilor guvernamentale către o confruntare internă pentru controlul partidului. De ce contează: conflictul se mută din Parlament în interiorul PNL Pîrvulescu argumentează că desemnarea lui Veștea nu este doar o schimbare de nume, ci o formulă care „mută întreaga confruntare în interiorul PNL”. În această logică, nominalizarea ar forța o reașezare rapidă a echilibrelor interne, cu efect direct asupra modului în care partidul își gestionează conducerea și strategia de guvernare. Analistul face o paralelă istorică cu ianuarie 1934, când, spune el, regele Carol al II-lea „a încercat să preia controlul PNL şi să pună miniştri liberali după voia sa”, sugerând că și acum miza reală este controlul politic asupra partidului, nu doar formarea unui guvern. Momentul ales și retragerea lui Eugen Tomac În aceeași analiză, Pîrvulescu leagă schimbarea de retragerea lui Eugen Tomac înaintea unui vot decisiv, pe care o descrie ca parte a unei strategii menite să reducă riscurile politice pentru președinte. El afirmă că sprijinul pentru un guvern Tomac era scăzut și că exista riscul ca acesta să fie perceput drept „guvern marionetă al PSD”. Miza internă: cine se mișcă primul în PNL Cheia, în lectura politologului, este viteza de reacție a taberelor din PNL. Dacă susținătorii noii formule nu acționează rapid, conducerea actuală ar putea organiza un congres și bloca ascensiunea lui Veștea. „Dacă nu se vor mişca repede, atunci Ilie Bolojan şi Moşneanu vor avea posibilitatea să organizeze apărarea, să organizeze congresul şi să îl elimine pe domnul Veştea.” Voturile „flotante” și presiunea asupra partidelor În privința învestirii în Parlament, Pîrvulescu indică rolul parlamentarilor indeciși, pe care îi descrie drept „voturi flotante”. El spune că, dacă UDMR și minoritățile ar vota, acest bazin ar putea deveni suficient pentru a asigura sprijinul necesar și estimează existența a aproximativ „50” de parlamentari „care nu mai sunt înregimentaţi” și care „au votat moţiunea de cenzură”. Pe fondul acestei reconfigurări, analistul descrie și constrângerile celorlalte partide: în USR, decizia ar fi complicată de un principiu asumat „de a nu sprijini PSD la guvernare”, iar despre PSD afirmă că reacția a fost întârziată și confuză. „PSD este mut, este surprins, este laminat.” [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
Raluca Turcan avertizează că tensiunile din coaliție pot escalada cu efecte asupra economiei , acuzând o implicare „cu valențe neconstituționale” a șefului statului în viața internă a PNL, pe fondul nominalizării lui Veștea într-o funcție în noul Executiv, potrivit Economica . Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că actuala configurație politică se sprijină pe „trădări” și „lipsă de loialitate” și că această dinamică riscă să amplifice conflictul politic, cu „efecte grave asupra economiei”. În opinia sa, acțiunile președintelui depășesc „cadrul constituțional normal” în relația cu partenerii politici. „Când un preşedinte de ţară (…) intervine brutal în viaţa internă a unui partid care i-a fost partener şi coechipier politic, intrăm într-o zonă cu evidente valenţe neconstituţionale. Preşedintele poate fi jucător. Dar e vital să-şi aleagă coechipierii corecţi pentru a-şi respecta mandatul” Miza internă în PNL: nominalizarea lui Veștea și acuzația de lipsă de consultare Turcan îi reproșează lui Veștea că ar fi acceptat o funcție în noul Executiv fără să se consulte cu conducerea PNL, deși fusese ales în echipa președintelui partidului, Ilie Bolojan . În acest context, ea leagă episodul de tema loialității în partid. „Faptul că un prim-vicepreşedinte al partidului acceptă o funcţie fără o discuţie cu preşedintele partidului spune multe despre caracter. (…) Loialitatea nu este un concept facultativ într-o echipă” Contextul politic invocat: „puci” și acuzații la adresa PSD, inclusiv pe tema deficitului În evaluarea sa, premisele noului Guvern ar fi „contrare așteptărilor electoratului de dreapta”. Turcan afirmă că un „puci” orchestrat de PSD în interiorul PNL „putea fi anticipat” din cauza unor „interese de grup”, dar că amploarea evenimentelor „depășește orice așteptare”. Ea acuză PSD că a împins România spre „un deficit de aproape 10% din PIB ” prin „prăduirea bugetului de stat” și susține că PSD ar fi „prăbușit Guvernul Bolojan”. În această logică, Turcan afirmă că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD „să fie chemat să repare situația dificilă”, nu „să se caute modalități neconstituționale de a sparge un partid parlamentar” care, în viziunea ei, și-a asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]
