Știri
Știri din categoria Politică
UDMR condiționează stabilitatea Guvernului Bolojan de un scenariu de criză în PSD, anunțând că rămâne la guvernare dacă miniștrii social-democrați demisionează, potrivit G4Media. Mesajul, transmis de Kelemen Hunor într-o declarație comună cu premierul Ilie Bolojan, indică o încercare de a menține funcționarea executivului în condițiile retragerii sprijinului politic al PSD.
Kelemen Hunor a spus că UDMR „rămâne în echipa de guvernare” și că „guvernarea trebuie să meargă mai departe”, în ipoteza în care miniștrii PSD ar pleca din Cabinet. Liderul UDMR a adăugat că, pe termen lung, ar fi important să existe „un guvern majoritar” pentru a aborda „problemele cele mai importante de la deficit la PNRR” (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul de finanțare europeană condiționat de reforme și investiții).
Ilie Bolojan a declarat că a discutat cu UDMR despre „funcționarea Guvernului” într-o „situație ipotetică” de retragere a miniștrilor PSD și că au convenit o soluție de continuitate administrativă:
„Am convenit să înlocuim locurile vacante cu titularii portofoliilor care rămân”.
În forma prezentată, această variantă ar presupune redistribuirea responsabilităților către miniștrii rămași, pentru a acoperi portofoliile vacante.
Potrivit informațiilor din articol, UDMR devine al doilea partid, după USR, care anunță că rămâne alături de premierul Bolojan după ce PSD și-a retras sprijinul politic. În plan politic și administrativ, poziționarea UDMR reduce riscul unei blocări imediate a activității guvernamentale, dar lasă deschisă problema unei majorități parlamentare stabile, invocată explicit de Kelemen Hunor ca necesară pentru teme precum deficitul și PNRR.
Recomandate
Guvernul ar urma să acopere rapid portofoliile rămase vacante dacă miniștrii PSD demisionează , pentru a evita blocaje în proiectele finanțate inclusiv prin PNRR, a declarat premierul Ilie Bolojan , potrivit Euronews . Bolojan a spus că a discutat scenariul „ipotetic” al retragerii miniștrilor PSD după o întâlnire cu grupul parlamentar UDMR și că, în acest caz, PNL ar urmări să înlocuiască „cât se poate de repede” posturile vacante cu titulari ai portofoliilor care rămân, astfel încât proiectele aflate în derulare să continue. Miza: continuitatea proiectelor și respectarea jaloanelor din PNRR Premierul a legat explicit necesitatea unei tranziții rapide de agenda de reforme și de finanțările aferente PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde „trebuie să respectăm jaloanele ce presupun reforme”, menționând că „jumătate dintre acestea țin direct de guvern”. „Este nevoie ca, în următoarele săptămâni, să închidem aceste proceduri pentru a putea asigura finanțarea proiectelor importante, de infrastructură, autostrăzi, școli, spitale, și pentru fiecare comunitate.” Ce urmează Bolojan a precizat că Executivul va susține proiectele importante de pe agenda guvernamentală din perioada următoare și că publicul va fi informat „în funcție de evoluția evenimentelor”, cu obiectivul de a menține funcționarea guvernului „în condiții cât mai normale”. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre nume pentru eventualele înlocuiri. [...]
PSD promite să voteze rapid modificările cerute de PNRR, încercând să reducă riscul de blocaj legislativ într-un moment de instabilitate guvernamentală , potrivit Libertatea . Sorin Grindeanu a spus, după consultări cu marile confederații sindicale și patronale, că partidul va susține în Parlament „toate modificările legislative necesare” pentru a securiza fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mesajul vine pe fondul avertismentelor din mediul de afaceri privind riscul ca România să piardă „miliarde de euro” dacă jaloanele (ținte și reforme asumate) nu sunt îndeplinite la timp, pe fondul tensiunilor politice și al schimbărilor din Executiv. Ce înseamnă angajamentul PSD, în termeni de reglementare Grindeanu a indicat că PSD va vota pachetul de modificări legislative necesare pentru PNRR și a făcut apel la un „consens politic generalizat” pe acest subiect. Din perspectiva companiilor și a administrației, miza este evitarea întârzierilor în adoptarea legilor care condiționează deblocarea tranșelor de finanțare. Tot în acest context, liderul PSD a precizat că miniștrii social-democrați care și-au depus mandatele își vor continua activitatea pe proiectele și țintele asumate, până când demisiile vor fi semnate de președintele României și publicate în Monitorul Oficial. Contextul economic invocat și presiunea pentru un nou guvern Într-o postare pe Facebook citată de Libertatea, Grindeanu a descris o situație economică dificilă, invocând, între altele, inflația „de patru ori peste media europeană”, scăderea producției industriale, prăbușirea consumului timp de șapte luni și „54.000 de salariați deveniți șomeri”. „Inflația de patru ori peste media europeană, scăderea producției industriale, cel mai mare colaps al puterii de cumpărare a românilor din ultimii 15 ani, 7 luni consecutive de prăbușire a consumului, 54.000 de salariați deveniți șomeri sunt câteva dintre marile dificultăți ce trebuie rezolvate rapid de un Guvern cu adevărat funcțional.” Liderul PSD a adăugat că formațiunea își dorește instalarea cât mai rapidă a unui nou guvern. Potrivit lui, confederațiile sindicale au susținut ideea unei „noi viziuni economice” și necesitatea refacerii unei coaliții pro-europene, care să continue proiecte în domenii precum energia, agricultura, sănătatea și legislația muncii. Capitalul românesc și accesul la fonduri europene Pe agenda discuțiilor cu patronatele a fost și sprijinirea capitalului autohton. Conform relatării, PSD și patronatele au convenit asupra nevoii de politici publice direcționate către antreprenorii români. Grindeanu a cerut „transparentizarea de urgență” a programului european SAFE, susținând că marile companii românești nu ar avea informații suficiente despre cum pot accesa fondurile și că există riscul să piardă competiția în fața firmelor străine. De asemenea, ar urma inițierea unor dezbateri parlamentare despre noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Competitivitate, cu obiectivul de a transforma firmele locale în „campioni naționali”. Ce urmează: dialog social lunar, pe fondul crizei politice O nemulțumire comună a sindicatelor și patronatelor a fost „lipsa unui dialog social real” cu actualul guvern, situație pe care Grindeanu a numit-o „aberantă”. Ca răspuns, întâlnirile dintre PSD și confederațiile sociale și de afaceri ar urma să aibă loc lunar. În plan politic, Libertatea notează că președintele Nicușor Dan s-a consultat pe 22 aprilie cu partidele din coaliție, la două zile după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar PSD a decis prin vot retragerea celor șase miniștri din guvern. [...]
PSD condiționează revenirea într-o coaliție pro-europeană de o schimbare de viziune economică , în contextul în care patronatele și sindicatele au semnalat riscuri directe pentru economie și pentru finanțările din PNRR , potrivit News . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul își dorește „cât mai repede” un nou Guvern, după discuții la Palatul Parlamentului cu confederațiile patronale și sindicale. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu a enumerat o serie de probleme economice pe care le consideră urgente: inflație „de patru ori peste media europeană”, scăderea producției industriale, „cel mai mare colaps al puterii de cumpărare a românilor din ultimii 15 ani”, șapte luni consecutive de scădere a consumului și 54.000 de salariați deveniți șomeri. PNRR și riscul de a pierde bani: miza imediată pentru mediul de afaceri Liderul PSD afirmă că patronatele au atras atenția asupra proiectelor din PNRR și asupra riscului ca România să piardă „miliarde de euro”. În acest context, Grindeanu spune că PSD își dorește un consens politic pentru prioritizarea proiectelor și că partidul va susține în Parlament modificările legislative necesare pentru a nu rata fondurile europene. Totodată, el precizează că, până la aprobarea demisiilor miniștrilor PSD de către președinte și publicarea acestora în Monitorul Oficial, miniștrii își vor continua activitatea pentru îndeplinirea țintelor asumate în proiectele majore din PNRR. Cerere de transparență pentru programul SAFE și accent pe capitalul românesc Grindeanu mai spune că PSD a convenit cu patronatele să lucreze la politici publice „țintite” pentru dezvoltarea antreprenoriatului și a capitalului românesc. În acest cadru, el cere „transparentizarea urgentă” a programului SAFE, motivând că marile companii românești nu ar avea informații despre cum pot accesa programul și ar risca să piardă competiția cu firmele străine. În plus, liderul PSD afirmă că urmează discuții în Parlament despre noul Cadru Financiar Multianual și despre Fondul de Competitivitate, cu obiectivul de a susține creșterea firmelor locale. Dialog social: întâlniri lunare cu sindicatele și patronatele Un alt punct ridicat în discuții a fost „lipsa dialogului social real” între Guvern, sindicate și patronate, reclamată, potrivit lui Grindeanu, de toți reprezentanții confederațiilor prezenți. PSD anunță că seria întâlnirilor cu sindicatele și patronatele va continua cu regularitate lunară. [...]
Sprijinul PPE pentru Ilie Bolojan ridică miza politică a reformelor legate de PNRR și deficit în plină criză a coaliției, pe fondul acuzațiilor că PSD s-ar opune măsurilor convenite și ar pune în pericol finanțarea europeană, potrivit Adevărul . Manfred Weber , președintele Partidului Popular European (PPE), spune că a avut o discuție telefonică „excelentă” cu premierul României, Ilie Bolojan, pe care l-a felicitat pentru măsurile din primele luni de mandat. În mesajul redat de publicație, Weber afirmă că Bolojan ar fi reușit „într-un timp foarte scurt” să reducă deficitul bugetar, să stabilizeze economia și să inițieze reforme considerate esențiale la nivel european. „Am avut o conversație telefonică excelentă cu Ilie Bolojan, prim-ministrul României. L-am felicitat pentru obținerea de rezultate concrete într-o perioadă atât de scurtă de timp. A luat măsuri pentru a reduce deficitul, a stabilizat economia și a demarat reforme esențiale.” Weber mai susține că a fost adoptat un buget „responsabil”, susținut de investiții strategice finanțate în special prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: PNRR și stabilitatea economică, puse în joc de conflictul din coaliție În același mesaj, liderul PPE leagă disputa politică internă de riscuri directe pentru finanțarea europeană, afirmând că PSD „s-a îndepărtat de angajamentele pro-europene” și că ar fi început să se opună unor măsuri convenite în coaliție, inclusiv celor privind „consolidarea economiei românești și creșterea rezistenței acesteia”. „Acum se opune chiar măsurilor convenite în cadrul coaliției de guvernare: consolidarea economiei românești și creșterea rezistenței acesteia, în beneficiul cetățenilor, punând totodată în pericol finanțarea prin PNRR.” Weber avertizează că pierderea „miliardelor de euro” din finanțările UE, din „raționamente populiste”, ar fi „o lovitură majoră” pentru democrația și stabilitatea României, conform textului citat de Adevărul. Ce transmite PPE despre continuarea mandatului Liderul PPE îl descrie pe Bolojan drept unul dintre liderii europeni care „au obținut rezultate la toate prioritățile PPE” și îi laudă „curajul și determinarea” de a continua mandatul, invocând un „puternic simț al responsabilității” și continuarea reformelor și modernizării începute „acum 10 luni”. Totodată, Weber afirmă că premierul României ar avea „sprijinul deplin al partenerilor europeni” pentru continuarea reformelor și consolidarea stabilității economice, în contextul mai larg al războiului din Ucraina, al presiunilor energetice și al creșterii extremismului în Europa. [...]
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan riscă să prelungească blocajul administrativ și să amplifice costurile economice resimțite de populație , în condițiile în care „deja în România nu se mai lucrează” la nivelul aparatului de stat, susține Emil Boc, potrivit Digi24 . Primarul Clujului afirmă că ieșirea PSD din coaliția pro-europeană ar fi „o greșeală istorică”, iar alternativa ar însemna „haosul sau dezastrul”. Costul politic al crizei, tradus în costuri economice În intervenția la Digi24, Boc leagă direct criza politică de presiuni deja vizibile pentru români: inflație, dobânzi, împrumuturi mai scumpe și ineficiență administrativă. În acest context, el susține că tensiunile din coaliție afectează funcționarea statului și încetinesc deciziile. „Afectează românii care suportă în fiecare zi costul inflației, costul dobânzilor, costul împrumuturilor mai mari, costul ineficienței administrative și a blocării aparatului de stat. Deja în România nu se mai lucrează, vreau să vă spun, la nivel administrativ, decât cu frâna de mână trasă de trei ori.” Miza majorității: PNL spune că rămâne la guvernare Boc afirmă că PNL „va sta la Palatul Victoriei” atât timp cât nu se formează „o altă majoritate anti-europeană” care să conducă România. În scenariul în care ar apărea o altă majoritate, el spune că schimbarea guvernului ar trebui să urmeze pașii parlamentari, prin moțiune de cenzură și formarea unui nou cabinet. Totodată, Boc declară că nu vede posibilă construirea unei majorități pro-europene fără PNL, „în condițiile în care această coaliție se sparge”, și insistă că liberalii nu au „nicio înțelegere politică” în afara partidelor din actuala zonă pro-europeană. Efect extern: semnal de instabilitate către partenerii europeni Un alt argument invocat de Boc este impactul de credibilitate externă. El afirmă că „partenerii noștri europeni nu mai înțeleg nimic despre România” în actualul context și descrie situația ca pe un risc de regres, folosind o comparație fotbalistică despre „retrogradare”. În final, Boc reafirmă susținerea PNL pentru Ilie Bolojan și pentru continuarea „agendei politice” a premierului, în timp ce criza declanșată de retragerea sprijinului PSD rămâne, din informațiile prezentate, un factor de presiune asupra funcționării statului și a percepției de stabilitate. [...]
Kelemen Hunor cere un audit al fondurilor Budapestei și susține că UDMR nu a cerut și nu a primit bani de la guvernul Ungariei, pe fondul acuzațiilor din campania electorală, potrivit G4Media . Tema are miză de transparență și control al finanțărilor transfrontaliere, într-un moment în care la Budapesta se pregătește o schimbare de guvern. Liderul UDMR a spus, după consultările de la Palatul Cotroceni , că susține realizarea unui audit privind fondurile acordate de guvernul de la Budapesta, invocând precedentul unor verificări similare „în 2010 și la fiecare schimbare de guvern”. În declarațiile citate de Agerpres, Kelemen Hunor afirmă că banii ar fi ajuns la „asociații, fundații, biserici, universități”. „UDMR nu a primit fonduri deloc. Nu a cerut, nu a primit. (…) Eu susțin un audit (…) fiindcă au fost în această campanie electorală foarte multe acuzații nefondate.” Discuția cu Peter Magyar: „trecutul rămâne în spate” Kelemen Hunor a mai declarat că a avut o discuție „corectă”, „onestă” și „constructivă” cu Peter Magyar, prezentat drept viitor prim-ministru al Ungariei. Potrivit lui Kelemen, Magyar a cerut ca UDMR să nu se implice în politica internă a Ungariei, solicitare pe care liderul UDMR spune că o consideră „corectă”. „Am stabilit că trecutul rămâne în spatele nostru. (…) Viitorul premier a avut o solicitare să nu ne implicăm în problemele de politică internă din Ungaria.” În paralel, Peter Magyar a scris pe Facebook că a primit asigurări de la Kelemen Hunor că UDMR se va abține pe viitor de la interferențe în politica de partid din Ungaria, informație atribuită de G4Media agenției MTI. Magyar a mai afirmat că va fi făcută „o analiză retrospectivă” privind modul în care au fost folosite fondurile acordate „în ultimul deceniu”. [...]
