Știri
Știri din categoria Politică
Peter Magyar condiționează sprijinul Ungariei pentru comunitățile maghiare din România de transparență și anunță verificări retroactive ale fondurilor, după o întâlnire la Budapesta cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, potrivit Euronews. Discuția, prezentată de Magyar ca una „față în față”, a vizat atât resetarea relației politice dintre TISZA și UDMR, cât și teme sensibile legate de maghiarii din Transilvania.
Magyar, liderul formațiunii TISZA și viitor premier al Ungariei, a transmis că cei doi au convenit „să lase trecutul în urmă” și să colaboreze pentru „supraviețuirea și dezvoltarea maghiarilor din Transilvania”. În același mesaj, el a spus că a primit „garanții” de la Kelemen Hunor că UDMR nu se va mai implica în disputele politice interne din Ungaria.
Un punct cu potențial impact direct pentru organizații, instituții și beneficiari din România este anunțul lui Magyar privind modul în care ar urma să fie acordat sprijinul din partea Ungariei. El a afirmat că drepturile deja dobândite de maghiarii din Transilvania vor fi respectate, iar sprijinul va continua, însă va fi condiționat de:
În acest context, Magyar a anunțat că utilizarea fondurilor acordate în ultimul deceniu va fi verificată retroactiv.
Cei doi lideri au discutat și despre neregulile semnalate la votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 2026 din Ungaria, convenind asupra necesității investigării acestora și a revizuirii regulilor pentru a preveni eventuale fraude.
Totodată, Magyar a ridicat cazul abatelui premontrei din Oradea, Fejes Rudolf Anzelm, față de care și-a exprimat opoziția privind evacuarea și a cerut sprijinul lui Kelemen Hunor pentru rezolvarea situației.
La finalul întâlnirii, Magyar și Hunor au convenit să continue dialogul atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, după formarea viitorului guvern TISZA.
În analiza Euronews, jurnalistul Cătălin Lența notează că UDMR, partid cu șanse să fie chemat la viitoarea guvernare în România, are interesul să își recalibreze relația cu noua putere de la Budapesta, în condițiile în care, în campania recentă din Ungaria, UDMR a sprijinit deschis FIDESZ. UDMR a justificat susținerea prin finanțările acordate timp de 16 ani comunităților maghiare din România, de la proiecte educaționale și infrastructură sportivă până la sprijin pentru întreprinderi și fermieri, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
UDMR spune că a fost scos din ecuația consultărilor pentru noul premier desemnat , iar această ruptură de coordonare complică aritmetica politică necesară formării rapide a unui Guvern cu majoritate, într-un moment în care România funcționează cu un Cabinet interimar, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a declarat la Digi24 că formațiunea nu a fost consultată de președinte înainte de desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea Guvernului și că vestea i-a luat prin surprindere. UDMR urmează să decidă ce poziție adoptă, după o consultare internă. „Ne-a luat prin surprindere, nu pot exprima acum o poziție, urmează să ne consultăm astăzi într-o ședință în forul statutar și vom vedea ce vom face”, a spus Csoma Botond. Ce spune UDMR despre consultări și pașii următori Csoma Botond a afirmat că președintele UDMR, Kelemen Hunor, „nu a fost informat, consultat” cu privire la desemnare și că a aflat după apariția informației în presă. În acest context, UDMR a convocat consiliul de conducere duminică, la ora 18.00, pentru a stabili o poziție. Întrebat ce ar face UDMR dacă i s-ar propune portofolii ministeriale, liderul deputaților a spus că decizia nu se reduce la acceptarea unor ministere, ci ține de o analiză mai amplă: ce susținere are premierul desemnat și pe cine intenționează să includă în viitorul Executiv. Context: eșecul strângerii de sprijin și presiunea unui Guvern funcțional În intervenția sa, Csoma Botond a mai spus că se bănuia că Eugen Tomac va renunța la mandat, întrucât nu ar fi reușit să adune suficient sprijin pentru un Guvern condus de el. UDMR se aștepta la noi consultări pentru desemnarea unei alte persoane care să încerce formarea Cabinetului. Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar încălca Constituția prin această nominalizare, Csoma Botond a evitat o evaluare de natură constituțională, dar a punctat urgența politică: România are nevoie de un Guvern, iar prelungirea interimatului nu este o opțiune pe termen nedefinit. [...]
Disputa internă din PNL pe nominalizarea lui Adrian Veștea riscă să se transforme într-un cost politic și operațional pentru partid , chiar înaintea ședinței de luni a conducerii, în care liberalii trebuie să decidă cum gestionează propunerea de premier și tensiunile publice din jurul ei, potrivit Adevărul . Ciprian Pandea, deputat PNL de Călărași și membru în Biroul Executiv, a publicat pe Facebook un mesaj în care cere „decență” și mutarea discuției din spațiul public în interiorul partidului. Intervenția vine la câteva ore după ce nominalizarea lui Adrian Veștea a produs „un adevărat cutremur” în PNL, pe fondul criticilor venite din interior. Miza: controlul crizei și disciplina de partid înainte de decizia de luni Pandea își construiește argumentația pe ideea că disputa actuală nu poate fi separată de deciziile luate în ultimii ani și că reacțiile publice ale unor liberali amplifică o criză care ar trebui gestionată procedural, în partid, mai ales că „până la BPN e foarte puțin”. În mesaj, el reface succesiunea evenimentelor care, în lectura sa, au dus la situația de acum: intrarea PNL la guvernare „fără condiții” în contextul unei „mari crize bugetare”, instalarea guvernului condus de Ilie Bolojan, asumarea unor „măsuri dure” (inclusiv creșteri de taxe și reforme), apoi escaladarea tensiunilor cu PSD și căderea guvernului pe 5 mai, după o moțiune. „Dublă măsură” în evaluarea lui Veștea și critică la „festivalul” de postări Deputatul spune că Adrian Veștea, fost ministru al Dezvoltării și prim-vicepreședinte PNL, este judecat „cu dublă măsură” de colegi care până recent îl validaseră în funcții de conducere. În lista sa de „zece lucruri”, Pandea insistă că Veștea era considerat „foarte bun” când a fost ales în conducerea partidului și când a ocupat roluri precum secretar general interimar, dar este contestat acum, după desemnarea ca premier de către Nicușor Dan. Totodată, el critică disputa purtată pe rețelele sociale și cere ca partidul să-și gestioneze divergențele intern, nu „pe Facebook”, avertizând că PNL nu câștigă din escaladarea publică a conflictului. Ce urmează Mesajul se încheie cu un apel explicit înaintea ședinței decisive de luni, 15 iunie, când conducerea PNL urmează să discute poziția partidului. „Mâine avem ocazia să arătăm că PNL e un partid serios, care își rezolvă diferendele înăuntru, nu pe Facebook. Atât vă cer: să discutăm ca un partid, nu ca o galerie.” [...]
Crin Antonescu cere ca disputa din PNL să se mute de la funcții la direcția ideologică , avertizând că ambiguitatea de identitate a partidului poate deveni o problemă pe termen mediu și lung, potrivit News . Fostul președinte al PNL a spus, duminică, la Antena 3 CNN, că „lupta” internă din partid „probabil se va amplifica în următoarele zile până la proporții spectaculoase”, iar miza ar trebui să fie una „mare”: o clarificare a identității PNL, „între conservatori și progresiști”, nu o confruntare „pe cine prinde niște posturi la guvernare” și cine rămâne sau vrea să rămână în opoziție. În aceeași intervenție, Antonescu l-a criticat pe actualul lider al PNL, Ilie Bolojan , susținând că acesta „calcă pe urmele lui Traian Băsescu ” în privința „arsenalului” și a „instrumentelor de propagandă”. El a adăugat că, din perspectiva sa de alegător, „această ambiguitate” identitară este „de neacceptat” și „nu e benefică nici partidului pe termen mediu și lung”. Antonescu a indicat și câteva scenarii politice pe care le vede în față: formarea unei majorități cu PSD, formarea unei majorități cu AUR sau organizarea de alegeri anticipate, despre care a spus că „pare destul de greu”. [...]
Lansarea unui nou partid de extrema dreaptă în Italia riscă să fragmenteze electoratul conservator și să complice calculele de guvernare înaintea alegerilor de anul viitor , pe fondul unei competiții tot mai dure pentru voturile din zona naționalistă. Potrivit Digi24 , generalul Roberto Vannacci și-a lansat duminică formațiunea Futuro Nazionale, descrisă ca o provocare directă la adresa controlului puterii de către premierul Giorgia Meloni . Vannacci, fost parașutist în vârstă de 57 de ani, a părăsit partidul „Liga” al vicepremierului Matteo Salvini cu patru luni în urmă și încearcă acum să împingă coaliția conservatoare a lui Meloni „mai la dreapta”, într-o agendă mai radicală și naționalistă, relatează Reuters, citată de Digi24. În sondaje, mișcarea populistă a lui Vannacci ar fi ajuns deja la „aproape 5%”, apropiindu-se de Liga. În acest context, noul partid ar putea afecta șansele lui Meloni de a reveni la putere după alegerile naționale de anul viitor, dacă nu se ajunge la un pact electoral. Dilema pentru Meloni: pact cu costuri sau competiție pe același electorat O eventuală alianță cu Vannacci ar veni, însă, cu riscuri politice, inclusiv pierderea susținătorilor moderați, potrivit aceleiași surse. Digi24 notează că agenda lui Vannacci este descrisă drept anti-UE și pro-Rusia și că acesta are legături cu partide de extrema dreaptă din Europa, inclusiv AfD din Germania. Pe de altă parte, competiția directă pe același segment electoral poate fragmenta votul din dreapta, într-un moment în care Meloni are nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru a-și consolida poziția înainte de scrutin. Ce propune Futuro Nazionale și unde apasă pe teme sensibile Vannacci se prezintă drept „cea mai radicală voce” pe imigrație și a spus că vrea reducerea numărului străinilor care locuiesc în Italia la aproximativ 4% din populație, de la un procent estimat la 12% în prezent. „Nu avem un program pentru imigraţie, ci un program pentru re-migraţie.” În programul prezentat la congresul de lansare, Futuro Nazionale ar fi preluat multe dintre politicile promovate de Meloni în perioada opoziției, înainte ca aceasta să ajungă la guvernare în 2022, când Italia s-a confruntat cu „muntele de datorii” și a fost nevoită să liniștească investitorii, potrivit materialului citat. Printre direcțiile menționate: deschiderea unei dezbateri privind apartenența Italiei la zona euro; renunțarea la „Pactul verde” al UE (set de politici pentru reducerea emisiilor de carbon); ridicarea interdicției privind energia nucleară în Italia; stimulente pentru familii, inclusiv reducerea impozitelor pentru cuplurile cu copii; accent pe securitate și apărare, cu „toleranță zero” față de infractori și promisiunea construirii mai multor închisori. Vannacci a acuzat-o pe Meloni că nu și-a respectat o parte din promisiunile electorale, dar a admis că propriul program nu este final. „Niciun plan nu rezistă primului foc de armă în luptă... trebuie adaptat la realitate.” [...]
Fără un guvern politic, majoritatea parlamentară rămâne improbabilă , iar orice încercare de formare a unei noi formule de guvernare are nevoie de un acord între partide și de o strategie economico-socială coerentă, potrivit TVR Info . Mesajul a fost transmis de Varujan Pambuccian , liderul grupului minorităților naționale , în contextul tensiunilor dintre partidele care au format până acum coaliția. Pambuccian a susținut că, într-un „război generalizat” între partidele fostei coaliții, președintele este „singurul care mai poate găsi soluție” și a explicat că au existat două variante de desemnare: una care ar fi fost greu de imaginat că strânge o majoritate, pentru că era vorba despre „un independent care conducea un guvern tehnocrat”, și o a doua, în care „este o persoană asumată politic” care ar urma să conducă „un guvern politic”. „Fără un guvern politic, nu ai cum, indiferent de cine e premier, n-ai cum să obții o majorittate în parlament.” Condițiile pentru stabilitate: acord de coaliție și strategie economico-socială Liderul minorităților a spus că sprijinul grupului său ar merge către „orice variantă pro-euroatlantică”, dar a insistat că viitoarea construcție guvernamentală are nevoie de timp și de negocieri tratate „cu foarte mare seriozitate”. În viziunea sa, două elemente sunt decisive pentru a evita pierderea sprijinului parlamentar și pentru a da direcție guvernării: un acord de coaliție care să fie respectat, fără de care „pierzi suportul parlamentar”; o nouă strategie economico-socială , care să ducă la rezultate „nu doar pe segmente” și „pe intervale de timp scurte”. Declarațiile indică faptul că miza imediată nu este doar desemnarea unui premier, ci capacitatea de a construi rapid o majoritate funcțională în Parlament, pe baza unui angajament politic explicit și a unui program care să depășească soluțiile pe termen scurt. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier riscă să tensioneze relația președinte–partide și să blocheze rapid formarea unei majorități , după ce George Simion a acuzat public o ingerință în deciziile interne ale PNL, potrivit Adevărul . Într-o întâlnire cu tineri din AUR, duminică, 14 iunie, la scurt timp după ce Nicușor Dan a anunțat desemnarea liberalului Adrian Veștea ca premier, liderul AUR a susținut că președintele „ignoră și sfidează” partidele, amestecându-se în deciziile lor interne și trecând peste hotărârile forurilor de conducere. „Fără ca cineva din PNL să-l propună pe Adrian Veștea și fără ca forurile statutare să fie consultate, se ajunge la astfel de decizii.” Simion a insistat că numirea ar fi fost făcută fără consultarea structurilor statutare ale PNL, ajungând astfel să valideze, dintr-o perspectivă critică, poziția exprimată anterior de Ilie Bolojan , președintele PNL, într-un atac la adresa lui Nicușor Dan (context menționat de publicație). De ce contează: semnal de blocaj politic în jurul susținerii noului premier Potrivit articolului, reacția lui George Simion este prima poziționare publică a unui președinte de partid pe acest subiect, în afara celei a lui Ilie Bolojan. În paralel, UDMR și USR au convocat ședințe de urgență duminică seara și urmează să anunțe ulterior dacă îl susțin sau nu pe Adrian Veștea. În termeni practici, miza imediată este dacă desemnarea se poate transforma rapid într-o majoritate parlamentară sau dacă intră într-o zonă de contestare politică ce poate prelungi negocierile și crește incertitudinea privind guvernarea. [...]
