Știri
Știri din categoria Politică
PNL își convoacă conducerea luni, de la ora 17, pentru a gestiona criza internă declanșată de nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, o decizie atribuită președintelui Nicușor Dan și respinsă „în mare majoritate” de liderii liberali, potrivit G4Media.
Ședința anunțată este a Biroului Politic Național al PNL și urmează să reunească, pe lângă conducerea partidului, parlamentarii PNL, primarii de municipii reședință de județ și președinții de consilii județene.
Miza imediată este poziționarea partidului față de guvernul pe care ar urma să îl formeze Adrian Veștea, în condițiile în care, conform informațiilor publicate, o parte dintre parlamentarii liberali ar susține totuși cabinetul propus.
În interiorul PNL, reacțiile descrise de publicație indică o tensiune deschisă pe tema susținerii guvernului Veștea:
Potrivit aceleiași surse, președintele PNL Ilie Bolojan se afla într-o vizită la Chișinău în momentul în care Nicușor Dan a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier.
În lipsa altor detalii despre agenda ședinței, rămâne de urmărit dacă reuniunea de luni va produce o linie oficială de vot și eventuale decizii disciplinare, în condițiile în care partidul pare împărțit între respingerea nominalizării și susținerea guvernului în Parlament.
Recomandate
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier riscă să tensioneze relația președinte–partide și să blocheze rapid formarea unei majorități , după ce George Simion a acuzat public o ingerință în deciziile interne ale PNL, potrivit Adevărul . Într-o întâlnire cu tineri din AUR, duminică, 14 iunie, la scurt timp după ce Nicușor Dan a anunțat desemnarea liberalului Adrian Veștea ca premier, liderul AUR a susținut că președintele „ignoră și sfidează” partidele, amestecându-se în deciziile lor interne și trecând peste hotărârile forurilor de conducere. „Fără ca cineva din PNL să-l propună pe Adrian Veștea și fără ca forurile statutare să fie consultate, se ajunge la astfel de decizii.” Simion a insistat că numirea ar fi fost făcută fără consultarea structurilor statutare ale PNL, ajungând astfel să valideze, dintr-o perspectivă critică, poziția exprimată anterior de Ilie Bolojan , președintele PNL, într-un atac la adresa lui Nicușor Dan (context menționat de publicație). De ce contează: semnal de blocaj politic în jurul susținerii noului premier Potrivit articolului, reacția lui George Simion este prima poziționare publică a unui președinte de partid pe acest subiect, în afara celei a lui Ilie Bolojan. În paralel, UDMR și USR au convocat ședințe de urgență duminică seara și urmează să anunțe ulterior dacă îl susțin sau nu pe Adrian Veștea. În termeni practici, miza imediată este dacă desemnarea se poate transforma rapid într-o majoritate parlamentară sau dacă intră într-o zonă de contestare politică ce poate prelungi negocierile și crește incertitudinea privind guvernarea. [...]
Adrian Veștea spune că are susținere pentru învestire cu peste 240 de voturi , un prag care ar reduce riscul de blocaj parlamentar într-un moment de reconfigurare politică la București, potrivit Libertatea . În prima apariție publică după desemnare, Veștea a declarat, într-un interviu la Euronews, că „sunt calcule făcute” și că are „asigurări” privind o majoritate care ar depăși 240 de voturi. Pentru votul de învestitură, este nevoie de minimum 233 de parlamentari (deputați și senatori), amintește publicația. Miza: un vot de învestitură fără surprize Afirmația privind „peste 240 de voturi” indică intenția de a proiecta o majoritate mai confortabilă decât minimul necesar, într-un context în care, în aceeași zi, Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, ceea ce a dus la consultări rapide convocate de președinte. Continuitate de program și tensiuni în interiorul PNL Veștea a respins eticheta de „trădător” și a susținut că acceptarea desemnării este „un act de responsabilitate”, insistând că nu intenționează să modifice programul de guvernare asumat anterior. „Nu voi schimba nicio virgulă. Îmi doresc să rămână același program de guvernare, iar țintele să rămână același program de guvernare pe care l-a avut Ilie Bolojan .” Totodată, premierul desemnat a afirmat că, în legătură cu numirea sa, nu au existat negocieri, ci o discuție directă și privată cu președintele României, Nicușor Dan. Veștea a mai spus că nu l-a anunțat pe Ilie Bolojan despre viitoarea numire „din criză de timp”. [...]
Adrian Veștea ar putea strânge o majoritate la limită pentru învestire dacă reușește să rupă 20–25 de voturi din PNL și să adune sprijin din mai multe „buzunare” parlamentare, într-un scenariu de lucru descris de surse politice consultate de Libertatea . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o aritmetică solidă în Parlament, cabinetul noului premier nominalizat riscă să cadă la vot, prelungind incertitudinea politică. Potrivit publicației, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea să formeze guvernul în același timp cu depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar calculele din culise pornesc de la ideea că Veștea, prim-vicepreședinte PNL, ar putea mobiliza voturi inclusiv din partid, în pofida tensiunilor interne. PNL, între susținere formală minimă și o posibilă „masă critică” de voturi În PNL, reacția descrisă este una de conflict deschis: tabăra președintelui partidului, Ilie Bolojan , ar cere excluderea lui Veștea pentru că ar fi acceptat nominalizarea fără o susținere internă prealabilă. La nivel oficial, până la ora redactării materialului citat (duminică, ora 14.00), doar doi deputați liberali își exprimaseră public susținerea: Răzvan Prișcă și Sebastian Rusu. În paralel, surse din partid indică însă un bazin mai mare, de 20–25 de parlamentari PNL dispuși să voteze un cabinet Veștea, număr care poate fluctua în funcție de negocieri și de promisiuni de sprijin și funcții. Sprijin pe filiale și liderii invocați în tabăra Veștea Din perspectiva organizațiilor județene, mesajele interne ar fi contradictorii: apropiații lui Veștea ar transmite că ar avea sprijinul a 15 filiale, în timp ce surse din echipa Bolojan ar vorbi de „maxim zece” organizații aliniate cu Veștea și Hubert Thuma. În lista de lideri județeni pe care Veștea „se poate baza”, Libertatea îi menționează pe: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Mircea Roșca, Alina Gorghiu, George Scarlat, Toma Petcu, Monica Anisie, George Tuță și Andrei Baciu. Sunt amintiți și lideri care ar putea oscila în funcție de context (Adrian Cozma, Ciprian Dobre, Adrian Mocanu), precum și așteptarea unor semnale de la Valeriu Iftime și Cătălin Predoiu. Aritmetica votului: de la 205 voturi „posibile” la încă 28 de susținători necesari Calculele prezentate pornesc de la structura actuală a PNL în Parlament: 76 de aleși (54 deputați și 22 senatori) . În scenariul descris, dacă Veștea atrage 25 de parlamentari liberali, „guvernul are șanse să treacă”, susțin surse din partid. Libertatea mai notează următoarea construcție de majoritate, pe baza discuțiilor din culise: PSD: 128 voturi, descris ca fiind „gata să voteze” un guvern Veștea; minorități: 17 voturi, alături de PSD în acest scenariu (total intermediar: 170 ); PACE: 11 voturi; aripa POT: 9 voturi; neafiliați: „cel puțin” 15 voturi. Acestea ar duce, potrivit calculelor din articol, la 205 voturi pentru Veștea, urmând să mai fie găsite încă 28 . Sursele indică trei zone de unde ar putea veni diferența: disidenți din USR (dacă nu există o decizie clară de susținere), UDMR și un mix de voturi de la disidenți din AUR plus câțiva de la USR. Ce rămâne incert, din datele prezentate, este cât din acest scenariu se poate transforma în angajamente ferme la vot și cât depinde de negocieri interne și de repoziționări de ultim moment în partide și grupuri parlamentare. [...]
