Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul politic prelungește incertitudinea guvernării, iar UDMR avertizează că negocierile „cu linii roșii” pot împinge România spre un impas care să dureze și anul viitor, potrivit News. Csoma Botond spune că vor exista noi discuții luni, însă președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni abia după ce au un acord care să reflecte o majoritate parlamentară.
Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a declarat la Digi24 că nu a fost prezent la discuția de la Palatul Cotroceni, dar că, din informațiile pe care le are, șeful statului „așteaptă un acord din partea partidelor politice” pentru a putea fi învestit un guvern.
În același context, deputatul UDMR a comentat mesajul transmis de Nicușor Dan după consultările cu liderii politici, când președintele a spus că se contura o majoritate pentru un guvern PSD și că PNL „s-a răzgândit”. Csoma Botond a calificat afirmația drept „o apreciere de natură politică” și a spus că poate înțelege nemulțumirea președintelui față de lipsa unei majorități.
„Dacă mergem numai cu acest limbaj dur şi cu liniile roşii pe care le avem, nu vom avea guvern nici anul viitor”, a afirmat Csoma Botond.
Csoma Botond a susținut că alegerile anticipate nu ar rezolva „problema de fond”, chiar dacă România nu a avut astfel de alegeri în perioada postdecembristă. În opinia sa, un nou scrutin nu ar schimba substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene, iar fragmentarea ar rămâne, ceea ce ar obliga, din nou, la un compromis între partidele care au format fosta coaliție.
În schimb, a adăugat el, anticipatele ar avantaja AUR, partid care „va crește” în acest scenariu, fără ca pe „cealaltă parte a scenei politice” să apară modificări majore ale rezultatelor.
Recomandate
UDMR contestă procedura accelerată pentru reforma administrativ-teritorială , avertizând că asumarea răspunderii de către Guvern ar ocoli dezbaterea parlamentară și ar putea ignora sensibilități legate de comunitățile minoritare, potrivit Agerpres . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a declarat luni, la Parlament, că i se pare „absolut neadecvat” ca o reformă de asemenea amploare să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, idee avansată de președintele PSD, Sorin Grindeanu. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „antidemocratică” și ar ridica semne de întrebare inclusiv în raport cu „voința cetățenilor”. Miza: reforma, fără dezbatere în Parlament Csoma Botond susține că reforma administrativ-teritorială ar trebui discutată în Parlament, nu adoptată „de pe o zi pe alta” printr-o procedură care limitează dezbaterea. El a amintit că, la un moment dat, s-a discutat despre constituirea unei comisii parlamentare dedicate reformei, cu reprezentare din fiecare partid (câte un deputat și un senator), însă „nu s-a mai făcut nimic” în acest sens. „Trebuie să existe în Parlament o dezbatere despre această inițiativă.” Condiția UDMR: protecții pentru comunitățile minoritare UDMR nu respinge ideea de reformă, dar cere ca aceasta să nu fie „în detrimentul comunităților etnice” și să țină cont de tratate internaționale. Csoma Botond a indicat că ar trebui identificate soluții alternative sau măsuri speciale în zonele în care trăiesc comunități minoritare, astfel încât eventualele comasări să nu afecteze „ponderea etnică” a acestora. „Să facem niște excepții și să mergem în spiritul tratatelor internaționale, ca aceste comasări să nu afecteze ponderea etnică a unei comunități minoritare.” Ce propune PSD: asumarea răspunderii pe comasări și reorganizarea Guvernului În aceeași zi, Sorin Grindeanu a anunțat că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea la nivel guvernamental. Potrivit declarațiilor sale, pachetul privind reforma administrativ-teritorială ar urma să includă comasarea localităților mici, „cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni”. Separat, Grindeanu a vorbit despre un al doilea demers prin asumarea răspunderii: reducerea și comasarea de agenții, precum și reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat „aflate pe pierdere” sau care „nu își mai justifică existența”. Ce urmează Din informațiile transmise, UDMR își exprimă explicit opoziția față de varianta asumării răspunderii pentru reforma administrativ-teritorială și cere reluarea discuției într-un cadru parlamentar, inclusiv prin activarea comisiei despre care spune că fusese convenită. Nu este precizat, în acest stadiu, dacă Guvernul va merge mai departe cu procedura anunțată de liderul PSD. [...]
Disputa PSD–AUR pe „asumarea răspunderii” riscă să amâne reforma administrativă și reorganizarea statului , în condițiile în care măsurile invocate nu ar avea efect bugetar imediat, iar aplicarea lor ar fi oricum împinsă în timp, potrivit HotNews . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că PSD „trebuie să se hotărască ce vrea” în privința reformei administrative: fie o propunere dezbătută în Parlament, fie angajarea răspunderii Guvernului (procedură prin care Executivul își asumă un proiect, iar acesta trece dacă nu cade Guvernul prin moțiune de cenzură). Reacția vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea guvernamentală, informație relatată anterior de HotNews în contextul discuției despre asumarea răspunderii Guvernului . Miza: reforme cu efecte întârziate, dar cu impact politic imediat Peiu afirmă că trecerea reformei prin asumarea răspunderii sau prin lege „nu va fi acum”, iar discuția ar fi, în opinia sa, „o manevră” de a evita problemele curente și de a le împinge „peste doi ani”, potrivit Agerpres, citată de HotNews. În același timp, senatorul AUR leagă tema reformelor de presiunea pe buget și de necesitatea unei decizii politice privind prioritățile de cheltuieli. El susține că anunțul despre asumarea răspunderii pe cele două reforme „nu afectează bugetul pe anul ăsta” și, „după umila mea părere”, nici pe anul viitor. Ce propune PSD și care este calendarul avansat Sorin Grindeanu a indicat două direcții pentru angajarea răspunderii Guvernului, cu termen până în martie 2027: reforma administrativ-teritorială, care să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni; reorganizarea la nivel guvernamental, inclusiv reducerea și comasarea de agenții, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat pe pierdere sau care „nu își mai justifică existența”. Grindeanu a mai spus că și bugetul pe 2027 ar urma să se adauge acestui pachet, iar pentru reforma administrativă a indicat ca variantă „ideală” adoptarea încă din acest an, înainte de buget. Context: tensiuni pe cheltuieli și taxe În declarațiile citate, Peiu pune în contrapondere opțiuni precum indexarea pensiilor și scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii (mame în concediu de îngrijire a copilului, veterani de război, foști deținuți politici) versus menținerea „actualului sistem de cheltuieli publice”. Tot el invocă angajamentul premierului, din programul de guvernare prezentat în Parlament, de a nu crește taxele anul viitor. Separat, deputatul AUR Lucian Mușat a afirmat că inițiativele partidului sunt respinse „pe bandă rulantă” și și-a exprimat speranța că un proiect privind scăderea impozitelor pe dividende, respins în Senat, va fi adoptat de Camera Deputaților. În programul de guvernare, Guvernul Luca Niculescu își asumă adoptarea cadrului legislativ pentru reforma administrativă, însă rămâne de văzut dacă PSD va împinge pachetul prin Parlament sau prin asumarea răspunderii și în ce formă va fi construit calendarul de implementare. [...]
La o săptămână de la învestire, Guvernul Luca Niculescu nu are încă termene pentru reforme, iar discuția publică se mută spre posibile taxe , pe fondul unei dispute politice între PSD și PNL care, în opinia AUR, blochează agenda economică. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, potrivit News . Avrămescu susține că, în prima săptămână de mandat, Executivul a livrat „foarte multe poze” și întâlniri, dar „ceva concret nu prea”. El afirmă că au existat anunțuri despre reformă administrativă și reorganizarea instituțiilor, însă fără un calendar. Semnal pe fiscalitate: ministrul Finanțelor „nu exclude” taxe mai mari Pe zona economică, reprezentantul AUR afirmă că Guvernul ar urma să continue „politica lui Ilie Bolojan ”, invocând declarații ale ministrului Finanțelor, care „nu exclude noi taxe și impozite sau mărirea celor existente”. În același timp, Avrămescu descrie contextul drept unul de „criză” pentru România, atât economică, cât și energetică, fără a oferi detalii suplimentare sau indicatori. Disputa PSD–PNL și miza moțiunii de cenzură În evaluarea AUR, agenda publică este dominată de discuții despre o eventuală moțiune de cenzură, în locul unor măsuri concrete. Avrămescu acuză un schimb de reproșuri între PSD și PNL: PSD ar invoca „greaua moștenire” a guvernărilor anterioare (PSD, PNL, USR, UDMR), în timp ce PNL, prin Ilie Bolojan, ar critica PSD, deși i-ar fi predat guvernarea. „Este un haos total, un haos din care românii nu obțin nimic.” Avrămescu mai spune că AUR va continua să facă opoziție și reclamă continuarea „practicii guvernului Bolojan a angajării răspunderii” (procedură prin care Guvernul își asumă un proiect în Parlament, reducând dezbaterea, cu riscul declanșării unei moțiuni de cenzură). Ce rămâne de urmărit În lipsa unor termene avansate de Guvern, Avrămescu afirmă că așteaptă detalii despre reforma administrativă și reorganizarea anunțate, subliniind că PSD ar fi vorbit despre o astfel de reformă „încă de anul trecut”, fără rezultate până acum. [...]
Traian Băsescu avertizează că o apropiere PSD–AUR ar putea demobiliza votanți AUR , pe fondul unei incompatibilități puternice între o parte din electoratul formațiunii și PSD, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi 24, că nu crede într-o alianță între PSD și AUR și că, dacă liderii AUR ar merge spre „o combinație electorală” cu PSD, o parte dintre susținătorii AUR nu ar mai vota nici AUR, nici PSD. În argumentația sa, Băsescu a indicat existența unui segment semnificativ în AUR „anti-PSD”, care „nu suportă PSD-ul”. „Dacă AUR se duce într-o combinație electorală cu PSD-ul, parte din electoratul AUR nu va vota AUR și nici PSD-ul.” De ce contează: riscul de pierdere a voturilor prin „transfer” ratat Mesajul lui Băsescu pune accent pe un risc electoral tipic alianțelor între partide cu baze de susținători antagonice: în loc să adune voturi, o asociere poate produce absenteism sau migrație către alte opțiuni. În acest caz, el sugerează că o parte din electoratul AUR ar putea refuza să valideze, prin vot, o apropiere de PSD. În același timp, Băsescu a susținut că PSD își păstrează o bază electorală „solidă”, chiar dacă partidul „fluctuează” în procente și a înregistrat scăderi în sondaje. „PSD-ul are o bază solidă în electoratul din România.” Context: PSD, stabilitate de bază; AUR, electorat sensibil la alianțe În intervenția citată, fostul președinte a mai spus că, dacă PSD ar reuși „să recupereze ceva” printr-o „guvernare acceptabilă”, ar putea deveni „o direcție” pentru unii alegători. Totodată, a anticipat că vor exista și mulți care nu vor merge la vot, în actuala configurație a scenei politice. Băsescu a adăugat și o observație mai generală: în opinia sa, ar exista spațiu pentru un partid nou care să îmbine susținerea pentru Uniunea Europeană cu „individualizarea” țării în interiorul UE, ceea ce ar putea atrage „un flux de electorat bun”. [...]
Guvernul ucrainean vrea să lege amânările de la mobilizare de contribuția firmelor la recrutare , într-un mecanism care ar urma să reducă „căutarea” bărbaților eligibili pe stradă, potrivit Kyiv Post . Ținta anunțată de premierul Serhii Korețkîi este ca noul aranjament cu mediul de afaceri să fie aprobat până la 1 decembrie, pentru a face înrolarea mai predictibilă și mai ușor de planificat. Korețkîi a prezentat ideea la Kyiv International Economic Forum , unde a spus că accesul companiilor la amânări pentru angajați ar putea fi condiționat de angajamente concrete de a ajuta la completarea efectivelor armatei, conform Interfax-Ukraine (citat de publicație). În logica propunerii, dacă se ajunge la un acord cu angajatorii, „nu ar mai fi nevoie să se caute oameni pe străzi”. Cum ar funcționa mecanismul și ce rămâne neclar Planul descris prevede că unele companii ar putea primi amânări pentru întregul personal dacă, în mod regulat, ajută ca o parte dintre angajați să se ofere voluntari pentru serviciul militar. Premierul a mai spus că cei care intră în armată ar trebui să știe unde vor servi și pentru cât timp, păstrându-și în același timp locul de muncă și salariul. Ministerele Apărării și Economiei ar urma să elaboreze condițiile împreună cu mediul de afaceri, potrivit unui comunicat guvernamental. Totuși, anunțul nu precizează elemente-cheie, între care: durata serviciului militar în acest cadru; proporția de angajați pe care companiile ar trebui să o trimită către armată; existența unui calendar garantat pentru întoarcerea militarilor acasă. Publicația notează că 1 decembrie este termenul-țintă pentru aprobarea mecanismului, nu o dată anunțată pentru încetarea recrutării „pe stradă”. Miza economică: echilibru între mobilizare și funcționarea economiei Korețkîi a susținut că guvernul trebuie să echilibreze nevoile de înrolare, funcționarea economiei și rotația militarilor aflați deja în serviciu. Mecanismul ar urmări și să le ofere militarilor în activitate încrederea că vor exista înlocuitori. Premierul a mai spus că schimbările nu vor produce, singure, un rezultat „dramatic”, iar un obiectiv imediat este oprirea creșterii numărului de amânări obținute prin aranjamente discutabile. Înăsprirea regulilor la amânări și riscul pentru producția de armament Propunerea se leagă de o reformă mai amplă a amânărilor, care vizează companii despre care guvernul susține că ar fi fost create sau extinse în principal pentru a proteja angajați de mobilizare. Korețkîi a argumentat că salariile mari și lipsa datoriilor fiscale nu sunt suficiente, în sine, pentru a demonstra că o firmă este „critică”, iar evaluarea ar urma să țină cont de contribuția reală la apărare și servicii esențiale. În același timp, producătorii din industria de apărare au avertizat că reducerea amânărilor poate perturba producția de armament, deoarece pierderea chiar și a unui număr mic de specialiști (de exemplu, ingineri sau sudori) poate opri o linie întreagă, iar înlocuirea lor poate dura luni sau ani. Reprezentanții industriei cer inspecții țintite pentru cazurile suspecte de abuz, fără a pierde personalul necesar contractelor militare. Context: presiunea de mobilizare și scenariul unei noi mobilizări în Rusia Korețkîi a avertizat că Rusia ar putea mobiliza încă 300.000–500.000 de persoane și că Ucraina trebuie să se pregătească pentru această posibilitate, prezentată ca scenariu, nu ca o campanie confirmată. El a mai spus că pe agendă rămâne și întărirea răspunderii pentru evitarea serviciului militar, fără a detalia penalități noi sau un calendar de implementare. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, într-un interviu difuzat pe 25 octombrie, că ar dori menținerea unei forțe militare de 800.000 de persoane, dacă există finanțare suficientă, respingând limite impuse din exterior asupra dimensiunii armatei. [...]
Miniștrii și șefii de securitate din Pakistan, Arabia Saudită și Turcia au ajuns la Teheran pentru discuții menite să reducă riscul unei escaladări Iran–SUA și să limiteze efectele asupra securității regionale , potrivit Al Jazeera . Miza imediată este protejarea Arabiei Saudite în contextul amenințărilor cu noi lovituri americane asupra Iranului și al atacurilor cu rachete și drone lansate de rebelii houthi din Yemen. La întâlniri participă ministrul saudit al apărării, Khalid bin Salman Al Saud, șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și șeful serviciului de informații turc, Ibrahim Kalin. Ei s-au întâlnit cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și urmează să discute și cu șeful securității, Mohsen Rezaei. Cele trei state sunt semnatare ale „ Mecca Joint Defence Agreement ” (un aranjament de securitate colectivă), despre care Al Jazeera oferă context într-un material separat: Mecca Joint Defence Agreement . De ce contează: securitatea Arabiei Saudite, nu un „reset” Iran–SUA Publicația notează că sunt unele dintre cele mai vizibile dialoguri găzduite la Teheran în ultimele luni, însă există puține informații despre agenda exactă. În evaluarea lui Ali Vaez (International Crisis Group), vizita este o încercare „în ceasul al 11-lea” de a înclina balanța spre compromis înaintea unei noi runde de confruntări, dar fără o „formulă credibilă” de a reduce ruptura dintre Washington și Teheran, discuțiile riscă să producă mai mult bunăvoință decât rezultate. Un punct central este Yemenul: discuțiile sunt așteptate să atingă atacurile houthi asupra Arabiei Saudite. Ayesha Siddiqa (King’s College London) apreciază că părțile din acordul de la Mecca au opțiuni limitate de angajare militară directă împotriva houthi, iar Turcia și Pakistanul nu își pot permite să trimită trupe în Yemen, chiar dacă există un cadru de securitate colectivă. Legătura cu presiunea economică și comercială din regiune Al Jazeera leagă acest nou efort diplomatic de vizitele recente ale șefului armatei pakistaneze în Arabia Saudită și Iran și de decizia Islamabadului de a impune restricții comerțului terestru la frontieră cu Iranul, într-un context mai larg de presiune asupra Teheranului. Iranul, la rândul său, a transmis că preferă „securitatea care pornește din interiorul regiunii”. Ce urmăresc SUA și Iranul și de ce riscul rămâne ridicat În paralel, publicația scrie că președintele american Donald Trump ar lua în calcul noi atacuri pentru a sparge blocajul diplomatic. Printre obiectivele Washingtonului și ale unor puteri regionale se numără reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz fără atacuri sau blocaje, limitarea programului nuclear iranian și accesul inspectorilor internaționali la uraniul îmbogățit. Teheranul cere ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor sale sudice, despre care Al Jazeera afirmă că a oprit exporturile de țiței și a perturbat majoritatea comerțului, și revenirea la un memorandum de înțelegere convenit în iunie. Publicația notează că SUA au refuzat, iar Trump ar fi vorbit despre opțiunea de a „termina treaba” prin lovituri majore asupra infrastructurii civile, scenariu care ar putea declanșa reacții iraniene împotriva vecinilor. În acest context, Departamentul de Stat al SUA a emis pe 21 octombrie un ordin ca angajații guvernamentali americani neesențiali și familiile lor să părăsească Arabia Saudită, invocând amenințarea houthi. Ce se poate obține realist din discuțiile de la Teheran Analiștii citați de Al Jazeera sunt rezervați privind șansele unei detensionări durabile. Umer Karim (cercetător pe politica externă saudită) consideră că întâlnirile sunt puțin probabil să reducă riscul unui nou război Iran–SUA și că ele vizează mai degrabă securitatea Arabiei Saudite, inclusiv prin încercarea Turciei și Pakistanului de a împinge Iranul spre un compromis. Sanam Vakil (Chatham House) spune că este „prudent optimistă” pentru efecte imediate, dar mai puțin încrezătoare într-un progres de durată: ar putea exista spațiu pentru înțelegeri limitate, mai ales pe Yemen, însă houthi au propriile calcule, iar influența Iranului asupra lor „nu este absolută”. În plus, prevenirea unor noi atacuri SUA–Israel ar fi dificilă, cât timp dezacordurile fundamentale dintre Teheran și Washington rămân nerezolvate. [...]
