Știri
Știri din categoria Politică

Blocajul politic prelungește incertitudinea guvernării, iar UDMR avertizează că negocierile „cu linii roșii” pot împinge România spre un impas care să dureze și anul viitor, potrivit News. Csoma Botond spune că vor exista noi discuții luni, însă președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni abia după ce au un acord care să reflecte o majoritate parlamentară.
Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a declarat la Digi24 că nu a fost prezent la discuția de la Palatul Cotroceni, dar că, din informațiile pe care le are, șeful statului „așteaptă un acord din partea partidelor politice” pentru a putea fi învestit un guvern.
În același context, deputatul UDMR a comentat mesajul transmis de Nicușor Dan după consultările cu liderii politici, când președintele a spus că se contura o majoritate pentru un guvern PSD și că PNL „s-a răzgândit”. Csoma Botond a calificat afirmația drept „o apreciere de natură politică” și a spus că poate înțelege nemulțumirea președintelui față de lipsa unei majorități.
„Dacă mergem numai cu acest limbaj dur şi cu liniile roşii pe care le avem, nu vom avea guvern nici anul viitor”, a afirmat Csoma Botond.
Csoma Botond a susținut că alegerile anticipate nu ar rezolva „problema de fond”, chiar dacă România nu a avut astfel de alegeri în perioada postdecembristă. În opinia sa, un nou scrutin nu ar schimba substanțial raportul de forțe între partidele pro-europene, iar fragmentarea ar rămâne, ceea ce ar obliga, din nou, la un compromis între partidele care au format fosta coaliție.
În schimb, a adăugat el, anticipatele ar avantaja AUR, partid care „va crește” în acest scenariu, fără ca pe „cealaltă parte a scenei politice” să apară modificări majore ale rezultatelor.
Recomandate

Suspendarea certificatului ROMATSA ajunge pe masa CSAT , într-o ședință convocată luni de președintele Nicușor Dan, cu miză directă pe continuitatea serviciilor de navigație aeriană și securitatea spațiului aerian, potrivit Mediafax . Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește de la ora 15:00, la Palatul Cotroceni , într-o ședință convocată vineri de șeful statului. Reuniunea are loc pe fondul tensiunilor dintre președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, apărute după ce președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără susținerea PNL. Ilie Bolojan a calificat atunci decizia drept un gest „ostil”. Ce teme sunt pe ordinea de zi Pe agenda ședinței se află trei subiecte principale: obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara din 2026; forțele și mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara țării, în 2027; implicațiile pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian, în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană. În ședință urmează să fie discutate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale, fără ca acestea să fie detaliate în informațiile disponibile. [...]

Călin Georgescu a relansat un discurs cu acuzații economice și geopolitice la adresa conducerii statului , într-un interviu la Realitatea Plus, în care l-a numit pe premierul Ilie Bolojan „definiția antiromânismului” și a susținut că actualul model economic „a dărâmat România”, potrivit Adevărul . Georgescu a afirmat că Bolojan ar fi favorizat companii străine și ar fi început „vânzarea activelor proprietatea poporului român”, susținând, totodată, că ar fi „nenorocit economia românească”. În același registru, l-a indicat pe președintele Nicușor Dan drept „direct răspunzător” pentru situația politică și economică, pe motiv că l-a desemnat pe Bolojan premier (în contextul menționat de publicație, care amintește și un material separat despre desemnare). Critici la adresa modelului economic și a programelor de guvernare În interviu, Georgescu a spus că „modelul economic este greșit total” și că guvernele propuse în ultimele săptămâni ar continua aceeași direcție. El a descris acest model ca fiind bazat pe „exploatarea resurselor la sânge” și pe împrumuturi și a criticat faptul că programele de guvernare ar fi construite în jurul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și al programului european SAFE. Afirmații despre datorie și costul dobânzilor Tot în cadrul emisiunii, Georgescu a avansat cifre privind datoria publică și costul dobânzilor, susținând că datoria publică a României ar fi de 236 de miliarde de euro (aprox. 1.180 miliarde lei) și că statul ar plăti zilnic 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar dobândă. Aliniere la poziția Moscovei în disputa de la Cluj Pe zona de politică externă și simboluri, Georgescu a preluat public poziția Moscovei în scandalul de la Cluj-Napoca, după retragerea echipei ruse de gimnastică ritmică din competiție, în urma interdicției privind utilizarea drapelului și a imnului Federației Ruse. El a catalogat decizia autorităților locale drept „definiția slugărniciei absolute” și a susținut că o competiție sportivă a fost transformată într-o miză geopolitică. Teorii controversate despre istorie și alegeri În aceeași emisiune, Georgescu a legat evenimente politice recente de interpretări despre decembrie 1989, pe care l-a numit „lovitură de stat”, și a făcut o conexiune între avorturi și anularea alegerilor, susținând că România ar fi „pierdut peste 20 de milioane de suflete” și asociind această idee cu data de 6 decembrie 2024, pe care a numit-o „a doua lovitură de stat”. Materialul nu indică reacții ale celor vizați de acuzații (Ilie Bolojan, Nicușor Dan sau autoritățile locale din Cluj) la declarațiile lui Georgescu. [...]

Disputa de la Cluj privind simbolurile Rusiei riscă să capete o dimensiune diplomatică , după ce Călin Georgescu a criticat public decizia autorităților locale de a nu permite drapelul și imnul Rusiei la o competiție internațională, într-o linie de argumentație similară celei folosite de Moscova, potrivit Mediafax . Într-un interviu la Realitatea Plus, Georgescu a atacat direct administrația din Cluj-Napoca și pe primarul Emil Boc, susținând că o competiție sportivă a fost transformată într-un „circ politic”. Declarațiile vin după retragerea echipei Rusiei de gimnastică ritmică de la World Challenge Cup , pe fondul refuzului autorităților locale de a permite folosirea simbolurilor naționale ruse. „Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute la Cluj este definiția slugărniciei absolute, ridicată la rang de politică”, a spus Călin Georgescu. Miza: conflict între decizia locală și regulile federației internaționale Georgescu a invocat decizia Federației Internaționale de Gimnastică (FIG), despre care spune că, în mai, a stabilit condițiile turneului și a ridicat restricțiile pentru sportivii ruși și belaruși, permițând revenirea în competițiile internaționale sub drapelul propriu. În acest context, el a susținut că hotărârea de la Cluj ar fi ignorat cadrul stabilit de federația internațională. „Este o palmă peste toată demnitatea poporului român. Să batjocorești decizia Federației Internaționale de Gimnastică, s-o arunci la gunoi”, a afirmat el. Reacția Moscovei: avertismente și posibile demersuri juridice Scandalul a generat reacții oficiale la Moscova. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova , a acuzat România de „politizarea sportului” și a transmis că decizia privind simbolurile Rusiei nu va rămâne fără consecințe, conform relatării. „Singurul răspuns posibil și logic din partea Rusiei a fost refuzul de a participa la competiție”, a transmis Zaharova. Și Kremlinul a susținut retragerea echipei ruse: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a calificat decizia drept „inacceptabilă” și a spus că Rusia este „mândră” de hotărârea luată. În plus, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că va folosi „toate mecanismele juridice internaționale” pentru a cere respectarea deciziilor FIG. Poziția primarului Emil Boc Emil Boc a justificat refuzul de a permite drapelul și imnul Rusiei la competiția de la Cluj-Napoca prin referire la războiul din Europa și la statutul României de stat membru UE. „Nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor în Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene”, a transmis Boc. După acest anunț, echipa Rusiei s-a retras de la competiție, acuzând organizatorii că încalcă regulamentele turneului. [...]

România riscă să intre în vacanța parlamentară fără un guvern cu puteri depline , după ce negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR au rămas blocate, iar niciuna dintre formulele discutate nu adună, deocamdată, voturile necesare pentru învestire, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: fără o majoritate, România poate rămâne pe parcursul verii fără un Executiv cu mandat complet. După discuția tensionată de vineri de la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor o soluție, însă până acum nu s-a conturat o majoritate. Noi discuții ar urma să aibă loc luni, dar șansele de a avea un nou guvern până la finalul sesiunii parlamentare sunt descrise ca fiind tot mai mici. Două tabere, doi candidați, același blocaj În acest moment, PSD îl susține pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR îl sprijină pe Siegfried Mureșan . Potrivit aceleiași surse, pozițiile celor două tabere pro-occidentale sunt „aproape ireconciliabile”, iar PSD respinge varianta unei noi rotative guvernamentale readusă în discuție de PNL, USR și UDMR. În lipsa unei înțelegeri între partide, președintele ar urma să decidă cui încredințează mandatul de formare a guvernului, ca soluție de deblocare a crizei. Unde se rupe majoritatea: UDMR și voturile „la bucată” PSD încearcă să atragă UDMR pentru a-și securiza voturile necesare. Olguța Vasilescu a făcut un apel public către UDMR și a susținut că, dacă PSD ar primi voturile UDMR, un guvern Grindeanu ar trece. „Dacă am avea voturile de la UDMR, un guvern Grindeanu ar trece fără probleme.” În replică, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că în partid nu s-a discutat despre un vot pentru un guvern PSD și că UDMR are o propunere de premier împreună cu PNL și USR, așteptând desemnarea de la președinte. Tot el a spus la Digi24 că blocajul vine de la PSD, pentru că nu a acceptat rotativa, și a apreciat că va fi nevoie de o sesiune extraordinară pentru votarea unui nou guvern. Calculul voturilor: nici Grindeanu, nici Mureșan nu ajung la 233 Antena 3 prezintă o estimare a aritmeticii parlamentare, din care rezultă că niciuna dintre variante nu are, în forma actuală, o majoritate de învestitură (233 de voturi): Guvern Grindeanu (PSD + sprijin punctual) : în jur de 190 de voturi (PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE), cu posibilitatea de a ajunge la cel mult 218–220 dacă s-ar adăuga 16 voturi de la parlamentari PNL disidenți și eventual voturi din tabăra SOS România. Majoritatea ar deveni posibilă doar dacă ar vota și UDMR , potrivit estimării. Guvern Mureșan (PNL–USR–UDMR + sprijin punctual) : în jur de 180–190 de voturi (PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați), „departe” de 233; fără cei 16 parlamentari PNL disidenți, totalul ar fi și mai mic. În paralel, AUR a anunțat că nu va vota decât un guvern din care face parte, deși Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR) a spus la Digi24 că un guvern Grindeanu ar putea trece, dar ar fi „o majoritate fragilă”. Ce urmează în următoarele zile Cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță, presiunea se mută pe decizia politică rapidă: fie partidele ajung la o formulă de majoritate și un nume de premier, fie președintele va trebui să facă o desemnare în încercarea de a forța deblocarea. În interiorul partidelor este discutată tot mai des și varianta alegerilor anticipate, însă președintele a descris-o drept „teoretică”, potrivit sursei citate. [...]

Decizia Primăriei Cluj de a bloca simbolurile Rusiei la o competiție sportivă a declanșat un nou episod de polarizare politică pe tema sancțiunilor și a „neutralității” sportului , după ce Diana Șoșoacă l-a atacat public, cu injurii, pe primarul Emil Boc , potrivit G4Media . Într-o postare pe rețelele sociale, Șoșoacă l-a vizat pe Boc după ce edilul a decis să interzică steagul și imnul Rusiei la campionatul de gimnastică ritmică găzduit în Sala Polivalentă BT Arena, aflată în patrimoniul municipiului Cluj-Napoca. Conform aceleiași surse, Șoșoacă se afla în vizită la Moscova în momentul în care a publicat mesajul. În clipul distribuit online, Șoșoacă își justifică reacția prin faptul că Federația Internațională de Gimnastică ar fi ridicat sancțiunile împotriva Rusiei și îl acuză pe primar că „a pus România pe harta rușinii”, folosind un limbaj injurios la adresa acestuia. Ce a decis Emil Boc și ce efect a avut în competiție G4Media relatează că Emil Boc a hotărât să nu permită sportivilor ruși să folosească steagul și imnul țării în cadrul competiției de la Cluj-Napoca, iar decizia a dus la retragerea sportivilor ruși din concurs. Primarul și-a motivat poziția prin faptul că, la momentul aprobării organizării campionatului la Cluj-Napoca, sancțiunile împotriva „statului agresor” erau în vigoare. Boc a mai spus că ridicarea recentă a sancțiunilor nu schimbă poziția sa privind folosirea simbolurilor Rusiei într-un oraș european care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei, potrivit relatării. De ce contează: conflict între decizii locale și presiune politică pe un subiect de reglementare Episodul readuce în prim-plan o problemă de „reglementare” în sens larg: cum sunt aplicate, în practică, sancțiunile și restricțiile legate de Rusia în spații publice și evenimente internaționale, inclusiv atunci când cadrul se schimbă (ridicarea unor sancțiuni) și când decizia efectivă ajunge la autorități locale care administrează infrastructura. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar dacă vor exista consecințe instituționale sau demersuri oficiale ca urmare a declarațiilor Dianei Șoșoacă sau a deciziei Primăriei Cluj. [...]

Blocarea concursurilor pentru posturi de medici a lăsat fără joburi peste 2.000 de specialiști , susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , într-un mesaj către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit News . Rogobete afirmă că, în numele „reformei”, Bolojan nu ar fi fost de acord cu scoaterea la concurs a unor posturi necesare spitalelor, ceea ce ar fi împins o parte dintre medicii proaspăt specializați în șomaj. Miza: deficit de personal în spitale și investiție publică irosită Rogobete spune că a semnat „peste 2.000 de diplome de medic specialist” pentru tineri care au terminat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei, însă „în foarte multe cazuri” aceștia ar fi ajuns șomeri. În același timp, fostul ministru relatează că managerii de spitale îi transmiteau că nu mai au cu cine acoperi gărzile, în condițiile în care pacienții cereau medici, iar tinerii specialiști cereau locuri de muncă. Acuzația: „reforma” ca etichetă, nu ca politică publică Fostul ministru contestă ideea că blocarea angajărilor ar fi o reformă și pune problema eficienței cheltuirii banilor publici pentru formarea medicilor: „Să formezi medici pe bani publici, să investeşti ani de pregătire în ei şi apoi să-i laşi fără posibilitatea de a profesa, în timp ce spitalele duc lipsă de personal?” Rogobete mai susține că termenul „reformă” ar fi folosit mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca politică publică, iar o reformă reală ar trebui măsurată în rezultate, nu în sloganuri. Mesajul către Bolojan În final, Rogobete îi transmite premierului interimar: „Nu faceţi nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară.” și încheie cu apelul: „Domnule Bolojan, opriţi-vă. Lăsaţi România să meargă înainte prin fapte, nu prin etichete.” [...]