Știri
Știri din categoria Diverse

Președintele Nicușor Dan respinge scenariul alegerilor anticipate pe motiv de risc pentru încrederea piețelor financiare, într-un context de criză politică în care spune că nu a fost informat despre demersul premierului desemnat, Adrian Veștea, de a negocia cu AUR pentru voturi, potrivit Libertatea.
Declarațiile au fost făcute în Polonia, unde șeful statului a fost întrebat inclusiv dacă AUR este un partid pro-occidental. „În opinia mea, nu”, a răspuns Nicușor Dan, conform relatării News.ro preluate de publicație.
Nicușor Dan a spus că exclude în continuare alegerile anticipate, pe care le consideră „o soluție extrem de nefericită pentru România”, invocând explicit efectul asupra percepției investitorilor.
„Cred că ar fi o soluţie extrem de nefericită pentru România, pentru că nu ne permitem, în evaluarea mea, câteva luni de incertitudine, în special din perspectiva încrederii pieţelor financiare faţă de România.”
Întrebat dacă a existat un moment în care a luat în calcul această variantă, președintele a precizat că, teoretic, toate opțiunile sunt analizate, dar „în mod practic, nu, până în momentul ăsta”.
În același context, Nicușor Dan a afirmat că nu a știut că Adrian Veștea a mers să negocieze cu AUR pentru a obține voturi. Președintele a susținut că Veștea „a primit un mandat” și că mai departe a fost „sarcina domniei sale”.
Șeful statului a adăugat că informația era cunoscută „de multă lume, inclusiv de presă”, iar o intervenție din partea sa ar fi depășit atribuțiile constituționale.
În ceea ce privește desemnarea lui Veștea fără acordul PNL, Nicușor Dan a explicat că, după „câteva săptămâni de blocaj”, a ales o soluție care, la momentul respectiv, părea că poate rezolva criza politică.
Recomandate

Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]

USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]

Liderul AUR încearcă să reducă miza politică a relatării WSJ despre o presupusă implicare a SUA în căderea guvernului Bolojan , susținând că ambasadoarea americană în Grecia „nu putea prezice viitorul”, potrivit Digi24 . George Simion a spus la Digi24 că, dacă diplomata ar fi făcut afirmații în luna martie, nu avea cum să știe „ce se întâmplă în luna mai” și a sugerat că aceasta nu ar fi acordat „atât de mare importanță” ideii de a dezminți informațiile apărute. Ce a relatat The Wall Street Journal și ce contestă partea americană Declarația liderului AUR vine după ce The Wall Street Journal, citând o sursă prezentă la discuții, a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și că SUA „pot face acest lucru oricărei țări”. Potrivit relatării citate de Digi24, episodul ar fi avut loc în martie, în cadrul unei cine la Atena, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană. Reacții în România Materialul WSJ a generat reacții și pe plan intern, inclusiv din partea liderului PSD Sorin Grindeanu și a ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, mai notează Digi24. [...]

George Simion a reluat acuzațiile privind finanțarea și anularea prezidențialelor din 2024 , susținând că „milioane de euro” din bani publici ar fi fost folosiți pentru promovarea lui Călin Georgescu și că acest subiect nu este anchetat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care Georgescu i-a mulțumit public lui Simion „pentru integritate”, mesaj pe care liderul AUR spune că nu l-a apreciat „în mod deosebit”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Simion a spus că a fost competitor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și că a încheiat competiția pe locul patru, în timp ce Călin Georgescu ar fi terminat pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul doi. Liderul AUR a afirmat că alegerile au fost „anulate fără motive”, susținând că până în prezent nu ar fi fost prezentate motivele anulării. Întrebat dacă se dezice de Călin Georgescu, Simion a declarat că AUR îl susține „nu din motive legate de afirmații” făcute de acesta, ci pentru că „a câștigat alegerile atunci”. Acuzații privind banii din campanie și rolul PNL Simion a legat discuția despre „campania cu zero lei” de finanțarea promovării lui Georgescu, afirmând că cele mai mari sume cheltuite ar fi fost bani publici românești, „nu rusești”, și că ar fi fost plătiți de PNL. În acest context, el a susținut că ar trebui anchetată conducerea PNL, invocând și o „campanie de influenceri pe TikTok”. „Cele mai mari sume de bani care s-au cheltuit în acea campanie în direcția promovării domnului Călin Georgescu sunt bani publici românești, nu rusești, plătiți de PNL.” Totodată, Simion a spus că ar exista „facturi” și o „investigație” și a susținut că aceștia ar fi „singurii bani dovediți, probați, facturați”, fără a detalia în intervenție documentele la care se referă. Reacția la mulțumirea lui Georgescu și referirea la dosar Liderul AUR a comentat și mesajul transmis de Georgescu la ieșirea de la termenul de luni de la Curtea de Apel București , când fostul candidat l-a menționat explicit. Simion a spus că nu i-a plăcut „în mod deosebit” mulțumirea și a adăugat că el ar fi „singura figură politică” rămasă constantă pe tema anulării alegerilor. În același timp, Simion a pus sub semnul întrebării legătura dintre declarațiile publice și „obiectul cauzei” din dosar, invocând și prezumția de nevinovăție. Pentru mediul politic și instituțional, miza declarațiilor este presiunea publică pe tema finanțării campaniilor și a motivelor anulării alegerilor, subiecte care pot alimenta noi solicitări de clarificări și anchete, în condițiile în care Simion susține că explicațiile și investigațiile ar lipsi. [...]

Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]

Donald Trump semnalează o posibilă relaxare a sancțiunilor și acces la fonduri iraniene înghețate , dacă Teheranul acceptă „măsuri concrete” privind programul nuclear, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și economică: ridicarea sancțiunilor ar schimba rapid condițiile de finanțare și comerț pentru Iran, dar Washingtonul condiționează orice pas de concesii verificabile în dosarul nuclear. Ce ar pune SUA pe masă și ce cere în schimb Conform oficialilor americani citați de Axios , administrația Trump ar fi dispusă să ofere două concesii majore: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului; deblocarea fondurilor iraniene înghețate. În schimb, SUA cer „măsuri concrete” din partea Iranului în privința programului nuclear. Un oficial american a indicat că discuțiile indirecte sunt „pozitive și constructive” și că Iranul „a dat de înțeles că este flexibil” pe teme nucleare, dar a avertizat că nu va exista acord „dacă nu se rezolvă problemele nucleare”. Negocieri indirecte, cu mediere din Qatar și Pakistan Mesajul către Teheran vine în timp ce mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă, în această săptămână, să obțină un acord între cele două țări aflate în conflict. Potrivit informațiilor prezentate, mediatorii se întâlnesc la New York cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , pentru a discuta o propunere a Qatarului negociată în ultimele zile. Este de așteptat ca mediatorii din Qatar să se vadă cu reprezentanți ai administrației Trump mai târziu luni sau marți, în încercarea de a ajunge la o soluție. De ce rămâne acordul dificil În paralel, părțile ar avea priorități diferite: Iranul ar vrea ca discuțiile să se concentreze pe Strâmtoarea Ormuz și pe blocada navală impusă de SUA, în timp ce Washingtonul insistă pe concesii în domeniul nuclear. Un alt punct de blocaj ține de succesiunea pașilor: potrivit aceluiași oficial american, părțile sunt „pe poziții opuse” în privința calendarului angajamentelor și a ordinii măsurilor. Scepticism la Casa Albă și acuzații privind Ormuz Casa Albă ar fi sceptică față de promisiunile Iranului și ar acuza Teheranul că a încălcat ultimul memorandum de înțelegere, prin atacarea unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz în luna iulie, potrivit relatării. Oficialul american a spus că SUA vor „garanții” că Iranul are intenții serioase și nu urmărește doar să iasă dintr-o situație dificilă. În același context, oficialul a susținut că traficul prin Strâmtoarea Ormuz „continuă să crească”, iar blocada și sancțiunile ar slăbi poziția Iranului, în timp ce poziția SUA s-ar consolida. Ce urmează Din informațiile disponibile, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă discuțiile indirecte se pot transforma într-un acord: întâlnirile de la New York și consultările ulterioare cu administrația Trump ar trebui să clarifice dacă Iranul acceptă condiționalitățile nucleare cerute de Washington, premisă fără de care SUA nu ar avansa cu ridicarea sancțiunilor și deblocarea fondurilor. [...]