Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă Legea salarizării rămâne blocată, iar graba de a adopta un text „necorespunzător” poate împinge costul și mai sus, avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o reacție după eșecul negocierilor politice, potrivit Mediafax.
În mesajul său, liderul UDMR susține că România are nevoie „urgentă” de o nouă lege a salarizării care să corecteze inechitățile și dezechilibrele acumulate în sectorul public, dar spune că reforma nu poate fi făcută „sub presiunea timpului” în detrimentul angajaților.
„Un proiect de lege necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă. Nici atunci când termenul-limită ne presează și nici atunci când întârzierea are un cost serios.”
Kelemen Hunor avertizează că adoptarea unei legi doar pentru a trece de evaluarea Comisiei Europene ar fi o abordare greșită, argumentând că legislația trebuie să fie „echitabilă” și să răspundă nevoilor interne, nu doar condiționalităților externe.
În același timp, contextul politic indică o presiune de calendar: președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile au durat luni și au fost mediate de Administrația Prezidențială.
UDMR își menține principiul potrivit căruia „nimănui nu trebuie să-i scadă venitul actual” ca efect al noii legi. Kelemen Hunor afirmă că proiectul aflat în discuție nu îndeplinește această condiție și, în plus, nu poate fi adoptat responsabil „în doar câteva zile”, având în vedere că va influența veniturile a „sute de mii” de angajați și viitorul unor profesii.
Liderul UDMR mai spune că majorările suplimentare pentru salariile foarte mari „mai pot aștepta”, în timp ce salariile mici ar trebui ajustate mai consistent, cu corectarea inechităților.
Kelemen Hunor afirmă că proiectul a fost respins în ultimele zile și de sindicaliștii din sectoarele publice și critică faptul că forma finală ar fi ajuns la parlamentari în ultimul moment, ceea ce ar fi făcut imposibilă o analiză serioasă într-un interval scurt.
În lipsa unui acord politic, rămâne deschisă atât problema termenelor, cât și cea a conținutului: pe de o parte, riscul pierderii finanțării invocate, pe de altă parte, riscul unei legi adoptate rapid, cu efecte negative asupra veniturilor și echilibrului intern din sectorul public.
Recomandate
Kelemen Hunor avertizează că graba pe Legea salarizării poate costa mai mult decât pierderea banilor din PNRR , după ce Nicușor Dan a anunțat eșecul proiectului, potrivit Biziday . Liderul UDMR susține că un „proiect de lege necorespunzător” nu ar trebui adoptat nici sub presiunea termenului-limită, chiar dacă întârzierea are „un cost serios”. În mesajul său, Kelemen Hunor amintește că termenul nu este nou: conform angajamentului inițial din PNRR, legea ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în perioada guvernării PNL–PSD. În opinia sa, forma care a eșuat nu era echitabilă și nici nu corecta problemele acumulate în ultimii ani în sectorul public, unde „s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre”. Miza financiară: risc de pierdere din PNRR, dar și efecte pe termen lung Kelemen Hunor admite că nerespectarea termenului de la finalul lunii august implică un risc financiar major: România ar putea pierde aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR. Totuși, argumentează că adoptarea unei legi „proaste” doar pentru a respecta un termen ar fi putut produce pagube mai mari pe termen lung, prin stabilirea „în mod inechitabil” a veniturilor bugetarilor pentru ani de zile și prin înrăutățirea situației unor angajați. „Este o pierdere serioasă pentru țară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi și mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost.” Ce urmează: o nouă variantă, în Parlament, „anul acesta” Liderul UDMR mai afirmă că o variantă mai bună a legii ar trebui să ajungă în Parlament în acest an. În același timp, respinge ideea că obiectivul ar fi doar obținerea acordului Comisiei Europene : „România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană.” [...]
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
Eșecul negocierilor pe Legea salarizării riscă să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan pune responsabilitatea pe PSD, acuzând partidul că a refuzat constant un acord politic și că a „compromis” șansa României de a încasa banii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că PNL „a căutat toate soluțiile” pentru a ajunge la un consens politic, dar că demersurile s-au lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El leagă miza legii de îndeplinirea angajamentelor asumate de România și de introducerea „ordinii, echității și predictibilității” în salarizarea bugetară. Disputa pe „anvelopa” salarială și riscul bugetar Bolojan acuză PSD de tergiversarea proiectului și afirmă că Ministerul Muncii a fost, în cea mai mare parte, sub responsabilitatea social-democraților. În acest context, premierul indică diferențe mari între variantele discutate pentru „anvelopa” salarială (valoarea totală a cheltuielilor cu salariile vizate de lege): un draft lăsat de fostul ministru Florin Manole, cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei ; un acord semnat ulterior de Sorin Grindeanu, pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocierile de la Administrația Prezidențială; o revenire a PSD la o anvelopă de 12 miliarde de lei , care, potrivit lui Bolojan, „în final, nu a acceptat-o”. „Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum.” Consultări, variante trimise la Bruxelles și acuzații de „secretizare” Premierul interimar respinge acuzațiile PSD că proiectul ar fi fost ținut la secret sau că nu ar fi existat consultări publice. El afirmă că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, inclusiv cu sindicatele, la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni. Bolojan mai spune că trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene și că doar ultima ar fi fost avizată de experții de la Bruxelles ca fiind conformă cu jalonul din PNRR. De ce PNL nu a mers singur în Parlament Întrebat de ce PNL nu a înaintat pe cont propriu proiectul în Parlament, Bolojan invocă riscul ca, fără un acord politic prealabil, legea să fie modificată prin majorarea anvelopei salariale „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Contextul reacției este anunțul președintelui Nicușor Dan , care a comunicat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind Legea salarizării, deși negocierile au fost purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. După acest eșec, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi susținut un dialog adecvat cu sindicatele din sectorul public. [...]
PSD acuză un risc de pierdere a 770 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierilor și a blocajului pe Legea salarizării , cerând ca PNL să își asume „responsabilitatea politică” pentru eșecul jalonului, potrivit Agerpres . Într-un comunicat transmis miercuri, PSD susține că liberalii trebuie să explice „de ce, după luni de întârzieri”, România ar putea pierde finanțarea europeană aferentă acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Social-democrații îi nominalizează pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, alături de PNL, ca responsabili politic pentru situație. „Bolojan, Pîslaru și PNL trebuie să răspundă toți politic pentru această nereușită costisitoare pentru bugetul României.” Miza: jalon PNRR și presiune pe buget PSD afirmă că proiectul ar fi fost ținut „la secret” luni întregi, fără consultări și fără căutarea unui consens cu sindicatele, ceea ce ar fi dus la respingerea sa și la riscul de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei). Totodată, partidul susține că ultima variantă a Legii salarizării prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. Ce reproșează PSD pe partea de procedură și conținut În comunicat, PSD își construiește critica pe două direcții: lipsa unui proiect depus în Parlament , afirmând că „nici măcar în al 12-lea ceas al PNRR” nu ar fi fost depus un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar; calitatea și sustenabilitatea proiectului , despre care spune că ar putea genera „convulsii sociale”, instabilitate și blocaje instituționale, cu efecte negative pentru cetățeni și economie. PSD mai afirmă că PNL ar încerca să transfere responsabilitatea către alții, deși „tehnic, nu există” un proiect de lege depus în Parlament, conform comunicatului citat de Agerpres. [...]
Blocajul Legii salarizării riscă să lase România fără 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR , iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că întârzierea arată „incapacitatea” statului de a corecta inechitățile din sectorul public, potrivit Mediafax . Miruță afirmă că România „nu a pierdut doar” suma de 770 de milioane de euro, ci a ratat și o reformă care ar fi trebuit să repare „nedreptățile din sistemul de stat”. În același context, el susține că legea ar fi trebuit finalizată încă din 2023 și invită publicul să evalueze „cine au fost miniștrii Muncii” responsabili de această sarcină. Atac politic la PSD și acuzații de blocaj Ministrul interimar lansează un atac direct la adresa PSD, despre care spune că „ar trebui să țină capul în pământ o vreme”, acuzând partidul că a contribuit la blocarea reformelor și că a gestionat defectuos subiectul salarizării. „A trântit fără niciun plan un guvern, a blocat reforme, a avut miniștri care nu s-au atins de legea salarizării , a votat incompatibilitatea aleșilor locali și după, în 24 de ore, a avut grijă să-i scape, a făcut o lege să își scoată din joc un adversar politic și ne-a arătat clar că nu poate să facă nimic bine pentru cetățeni, doar interesul de partid e important.” Miza financiară și contextul negocierilor Miruță leagă eșecul de o problemă mai largă de capacitate administrativă și de utilizare a fondurilor europene, afirmând că „Europa ne-a pus la dispoziție 30 de miliarde să ne facem curat în propria casă”. „Fiecare euro neluat este dovada clară că nouă nu ne place curățenia în casă”. În plan politic, președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens pe Legea salarizării, deși negocierile s-au derulat în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. [...]
Eșecul legii salarizării unitare riscă să coste PNRR și să tensioneze coaliția , după ce Ciprian Ciucu (PNL) a criticat public modul în care președintele Nicușor Dan a comunicat lipsa unui acord politic, potrivit News . Miza imediată, în termenii anunțați de șeful statului, este pierderea a 770 de milioane de euro aferente unui jalon din PNRR, după ce cele patru partide nu au ajuns la consens. Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL și primar general al Capitalei, s-a declarat nemulțumit de formularea prin care Nicușor Dan a pus eșecul pe seama „celor patru partide”, fără a face distincții între actorii implicați. În intervenția de miercuri seară la Euronews România, Ciucu a susținut că o astfel de comunicare alimentează percepția „toți sunt la fel” și poate avea consecințe politice pe termen mai lung. Disputa: cine poartă responsabilitatea pentru blocaj În argumentația sa, Ciucu a legat eșecul de o opoziție internă față de proiect, afirmând că a existat „o campanie de defăimare și de dezinformare” împotriva legii, în care „PSD și sindicatele și-au dat mâna să omoare proiectul”. El a mai spus că Guvernul a trimis „mai multe variante” la Bruxelles, iar Comisia Europeană ar fi respins variantele care nu erau „sustenabile”, astfel încât Executivul ar fi înaintat „singura formă” care urma să fie acceptată. În acest context, Ciucu a contestat ideea unei responsabilități colective, exprimată prin formula „partidele, otova împreună”, și a cerut delimitări între „alb și negru”, respectiv între „extremiști” și „pro-europeni și pro-occidentali”. Ce a anunțat președintele despre PNRR și calendarul legii Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri că, în ciuda negocierilor din ultimele luni, PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii salarizării. Totodată, el a precizat că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat proiectul în Parlament și și-au asumat împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Șeful statului a mai anunțat că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a „anvelopei salariale” agreate cu Comisia Europeană (adică plafonul total al cheltuielilor cu salariile din sectorul public, în parametrii acceptați în discuțiile cu Bruxelles-ul). De ce contează: bani pierduți și presiune pe o reformă cu impact bugetar Eșecul de etapă pe legea salarizării unitare are o dublă consecință: pe de o parte, pierderea unei sume din PNRR, pe de altă parte, creșterea presiunii politice pentru a livra până la final de an o lege care să fie, simultan, acceptabilă intern și compatibilă cu condițiile Comisiei Europene privind sustenabilitatea. Din informațiile din sursă nu reiese ce variantă de compromis ar putea fi repusă pe masă sau dacă există un nou calendar de negocieri, dincolo de ținta „până la sfârșitul acestui an” menționată de președinte. [...]
